Catacombele Bucurestiului


Imagine

Variantele neoficiale vorbesc despre zeci de tuneluri secrete care strabat subsolul Capitalei insa documentele oficiale consemneaza existenta unei singure galerii subterane: tunelul de refugiu de la Conacul Golescu Grant ce avea initial cativa kilometri, mergand de-a lungul Dambovitei, pana la Cotroceni si Manastirea Chiajna. In prezent, din tunel s-au mai pastrat doar cativa metri, restul distrugandu-se odată cu trecerea anilor. Forumuri de specialitate si site-uri dezbat de ani de zile problema tunelurilor secrete de sub Bucuresti. Cu toate ca avem echipe de speologi ce au gasit cea mai veche pestera din Europa locuita de oameni si posesoare a zeci de picturi rupestre, avem echipe de alpinisti ce au infruntat cele mai inalte piscuri ale planetei, nici o expeditie nu a fost facuta la noi in curte. Cand e vorba de tunelurile subterane din Bucuresti majoritatea oamenilor in domeniu tac. In 2010 administratia Palatului Parlamentului anuntase organizarea unui tur de vizitare a subteranelor Bucurestiului insa proiectul a fost dat uitarii.

In vechime

Se pare ca regiunea Bucurestiului de astazi, in vechime era o regiune alternanta de padure si mlastini, cu dealuri calcaroase si un bogat bazin de ape curgatoare; de la regiunea Calugareni si pana in Bucurestiul de acum se intindeau o serie de munti calcarosi de mici dimensiuni, scobiti in subteran si traversati de numeroase canale dintre care unele inundate; acest lant de munti calcarosi (despre care astazi nici nu se sopteste in scoli) se intindea pe aproape mai multe sute de kilometri, plecand de la Dunare din regiunea Orsova, mergand apoi pe o linie neregulata, cand mai aproape cand mai departe de cursul Dunarii, urcand la un moment dat putin spre nord si trecand prin regiunea Calugareni si Bucuresti, apoi cotind iarasi catre sud si mergand aproape paralel cu Dunarea. Acesta regiune a atras atentia dacilor pentru numeroasele ascunzatori subterane de mari dimensiuni dar si canale lungi sapate in peretele de calcar, acestea putand fi usor amenajate si adaptate diverselor scopuri. La inceput, dacii au utilizat aceste cavitati si galerii pentru a stoca rezerve strategice de alimente, piei si blanuri, etc. Cu timpul, la suprafata s-a format inca din perioada antica staulul si mai tarziul targul de animale, pe care in Evul Mediu avea sa se dezvolte la un moment dat si asezarea omeneasca de mai tarziu.

Primul care a sesizat potentialul strategic al Bucurestiului a fost Domnitorul Vlad Tepes, cel care a facut si primele amenajari „moderne” ale tunelurilor subterane. Se pare ca au contribuit si boierii care voiau sa isi protejeze avutiile de talharii care atacau orasul. Mai tarziu, peste amenajarile facut de Tepes alti domnitori au construit obiective de mascare si prelungiri sau altfel de amenajari. De la Curtea Domneasca a lui Tepes pleaca un canal care trece pe sub Hanul lui Manuc dupa care se ramifica in trei directii diferite- unul merge inspre Universitate cotind spre Cismigiul de azi ( fost munte calcaros si impadurit care avea la baza o mlastina de dimensiune medie) loc unde mai tarziu (incepand din perioada regelui Carol I) s-au amenajat obiective strategice de foarte mare importanta, alaturi de „centura fortificata” a Bucurestiului si altele; un alt canal pleaca de la Curtea Domneasca inspre ceea ce azi numim „Palatul Parlamentului” iar cel mai important si mai lung canal ducea catre cel mai mare din muntii calcarosi pe care este asezat Bucurestiul de astazi si ale carui ramasite se mai pot vedea si astazi in regiunea Parcul Tineretului (fosta Mlastina Cocioc); pe vremea lui Tepes, era un munte de dimensiuni mai mari, partial impadurit si inconjurat de cea mai mare mlastina din aceasta regiune, deci o fortareata inexpugnabila ! Acolo, pe varful muntelui si in mijlocul padurii, tunelul lui Tepes avea iesirea. Astazi, locul iesirii este mascat de Crematoriul Cenusa…

Crematoriul Cenusa

Crematoriul Cenusa din Bucuresti este obiectiv militar (a fost inca de la crearea lui) pentru ca mascheaza intrarea intr-o veche retea de galerii subterane in care se poate merge cu masina si care sunt indubitabil OBIECTIVE MILITARE. Paza acestui aparent banal „crematoriu” este drastica si se interzice strict filmarea sau fotografierea sa precum si apropierea de cladire la mai putin de 150-200 metri a persoanelor neautorizate. In ce priveste lucrarile de „reabilitare” ale crematoriului, debutate in 2003 (cand s-au bagat sume importante de bani si in finalizarea liniei speciale de metrou dintre Palatul Cotroceni si Aeroportul Otopeni) nu se refera la cladirea exterioara, in schimb este de presupus ca renovarea si reabilitarea sa se desfasoare departe de ochii publicului, in constructii care nu se afla la suprafata. Crematoriul nu a fost construit intamplator in acel loc.

Multa vreme acest subteran nu a fost utilizat decat de catre mai marii Tarii Romanesti, care-i cunosteau existenta. Intreaga retea a suferit modificari destul de importante in vremea lui Cantacuzino, cand de altfel au mai fost construite si o serie de alte vaste retele subterane care faceau legatura intre anumite manastiri din apropierea Bucurestiului. Dupa perioada lui Cantacuzino, abia la finele sec.XIX, inceputul sec.XX (sub domnia lui Ferdinand I) s-a facut o alta mare amenajare a Bucurestiului subteran, extinzandu-se retelele subterane dintre manastirile ce se afla in apropierea Bucurestiului, facandu-se reteaua circulara de forturi si canale subterane (forturile nu sunt legate intre ele doar prin linia de centura ci si printr-un canal subteran care era utilizat pentru interaprovizionare cu munitie si schimb de personal intre forturi) precum si o mare parte din amenajarile subterane ale unor obiective din Bucuresti, cum ar fi de pilda Palatul Cotroceni, care este legat printr-o sosea subterana de Fortul Domnesti si de acolo, mai departe, de ceea ce astazi este Centrul de Cercetare al Armatei si unitatea de Arme Intrunite de la Clinceni (transmisiuni speciale si razboi radioelectronic, parasutisti, o subunitate de cercetare, etc).

Printre multe altele, in perioada interbelica s-a trecut si la reamenajarea subteranului care leaga Curtea Domneasca de Dealul Mlastinii Cocioc, s-a mascat iesirea principala din acest subteran cu cladirea Crematoriului,- intr-una din anexele acestuia se afla poarta de iesire din galeria subterana. Ulterior, comunistii au adus si mai multe amenajari la aceasta retea de canale subterane, ei de altfel degajand terenul de mlastina Cocioc si punand in loc lacul si parcul Tineretului de astazi. Sub regimul comunist s-a diversificat reteaua de canale subterane de sub fosta mlastina, o mare parte din volumul imens de pamant excavat, fiind mascat prin constructia Salii Polivalente . Aceasta cladire a fost construita aparent complet anapoda, intr-o regiune in care nu era deloc oportuna o astfel de constructie. In realitate, ea a mascat volumul urias de pamant care s-a excavat din zona respectiva, cu prilejul extinderii retelelor subterane.

Putina lume stie ca sub Parcul Tineretului exista o structura uriasa din beton, sub forma de potcoava, care se intinde de la Palatul Copiilor, pe sub Sala Polivalenta si Oraselul Copiilor pană sub Cimitirul Bellu. Intrarea se afla pe strada Secerei, in apropiere de Palatul Copiilor. Pe poarta scrie că nu ai voie sa stationezi in fata ei. Surse din Primaria Capitalei au confirmat ca acolo se afla cel mai mare adapost pregatit pentru cazurile de forta majora pe timp de razboi sau calamitate. Adapostul are sase etaje in pamant si in el pot incăpea 20.000 de persoane. Structura din beton a fost construita in anii ’60, cu mult inainte de inaugurarea Salii Polivalente, in 1974.

Cat priveste crematoriul Cenusa misterul nu se opreste aici. Observand cu un ochi critic fotografia de mai jos veti gasi semne masonice ce pot fi intalnite in majoritatea cladirilor construite de catre acesta societate internationala care, desi se considera secreta, in ultimul timp apare tot mai des in lumina reflectoarelor voit sau nu.

Imagine

Statuia din partea dreapta infatiseaza un barbat iar cea din stanga o femeie, pe stalpii ce incadreaza intrarea se poate observa deasupra in partea dreapta este reprezentata o luna iar in partea stanga un soare. Aceste lucruri sugereaza opusul, Yin si Yang,  un concept  folosit foarte des de catre masoni. Sa nu uitam de reprezentarea din mijloc ce cu suguranta reprezinta ochiul atotvazator atat de intalnit in societatile oculte.

Tin sa-i multumesc lui Alexandru Bogdan pentru informatiile trimise.

Alte postari similare:

Baze secrete subterane

Matrix vs Matrix – istoria nescrisă

Controlul mental asupra oamenilor

 

Despre Cristian Terran
Nu crede nimic! Caută singur adevărul!

4 Responses to Catacombele Bucurestiului

  1. mortladatorie spune:

    Ma bucur ca aflu aceste lucruri, mai ales ca stiu de existenta unor astfel de pasaje si in Calarasi; unul dintre ele ar merge pe sub Dunare si ar avea iesirea in Bulgaria.

  2. Pingback: Noutati | CE-I CU NOI? – un blog educativ despre comportamentul uman

  3. Dece spune:

    Mama prostilor este mereu gravida!

  4. Georgescu Mihai spune:

    Nu se spune nimic de tunelul zidit cu acada de caramida, pe care se putea merge cu o trasura cu cai descoperit cand s-au facut sapaturile la Universitate pentru metrou, cu care ocazie s-a descoperit o mare comoara (vase de lut cu monezi de cupru aur si foarte multe din argint) dar si butoaie cu vin pastificat. Tunelul se spune ca traversa Zona pana in Drumul taberei si ar fi fost facut inainte de perioada lui Tudor Vladimirescu. La Izvor linia de metrou ar fi intersectat o zona din acest tunel.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: