Suntem cel mai vechi popor de pe Terra ?

-prima parte-

Enigma placutelor de la Tărtăria

In localitatea transilvaneana Tartaria au fost descoperite unele din cele mai vechi relicve scrise – placutele de la Tartaria. Varsta lor atinge circa 7 000 de ani. Perioada in care a fost folosit alfabetul respectiv se intinde intre anii 5500 si aproximativ 3000 i.e.n. Cum a putut aparea scrisul in aceasta parte a lumii si ce contin aceste texte ?

Localitatea Tartaria se afla la poalele versantului nordic al Muntilor Sureanu, de-a lungul malului stang pe cursul mijlociu al raului Mures. In timpul sapaturilor din anul 1961 arheologul Nicolae Vlassa a descoperit niste statuete ale unor idoli vechi si trei placute de lut pe care sunt incrustate niste simboluri. Alaturi de acestea a fost gasit un schelet decapitat al unui om matur. Doua dintre placute sunt de forma dreptunghiulara, a treia rotunda. Doua sunt gaurite iar ultima este impartita in patru parti de o linie orizontara si alta verticala. Simbolurile de pe placute se aseamana cu semnele pictografice ale scrierii sumeriene din mileniul al IV-lea.

Datarea cu C14 a acestor tablite reprezinta o problema, deoarece ele au fost supuse unor tratamente necorespunzatoare din necunostinta de cauza. Tablitele au fost totusi datate indirect, prin analize pe celelalte obiecte gasite impreuna cu ele. Dupa efectuarea analizei radiocarbonice in scopul determinarii varstei scheletului care se afla in acelas strat de roca, s-a estimat ca vechimea lui e de aproximativ 7000 de ani. Aceasta ar insemna ca placutele de la Tartaria sunt cele mai vechi artefacte scrise, ele fiind atribuite surselor Vinca – cultura balcanica de nord din epoca neolitica (mileniul V-III i.en.).  Initial osemintele au fost atribuite unui barbat insa la o examinare mai atenta s-a dovedit apartinad unei femei de aproximativ 55 de ani botezata Milady Tartaria, despre care s-a presupus a fi o femeie saman.

 Descoperiri de felul acesta s-au facut nu numai in Romania, ci si in Tarile invecinate: Grecia, Ungaria, Moldova, Serbia, Ucraina. Cercetatorii au constatat ca exista asemanari in modul de scriere a simbolurilor, de-a lungul intregii perioade a culturii epocii Vinca.

– In 1990 H. Haarmann a publicat in „Revista cercetarilor indoeuropene” un articol cu analiza comparativa a sistemelor de scriere  din Tartaria, din Creta si din Cipru. Autorul a adus vreo cincizeci de exemple care dovedeau ca exista o legatura intre acestea. Haarmann este autor a 40 de carti traduse in diverse limbi de circulatie internationala, editor si co-editor a 20 de antologii.

Recent rezultatul ultimelor sale cercetări sunt prezentate intr-un film documentar numit Civilizația Danubiană (Danube Civilization). El spune că cea mai veche scriere din lume e cea de la Tartaria – Romania si ca Civilizatia Danubiana este prima mare civilizație din istorie, mai veche cu mii de ani decât cea sumeriană .

– O contributie importanta in studierea scrierilor tartariene a adus cunoscutul arheolog si culturolog american, de provenienta lituanianam Marija Gimbutas. Conform opiniei acesteia, scrisul respectiv a aparut aproximativ la inceputul mileniului al VI-lea i.e.n. si s-a mentinut timp de 20 de secole.

– In cartea „Scrierea Protoslava” G. Grinevici afirma ca simbolurile sunt identice din punct de vedere grafic cu simbolurile scrierii protoslave. Concluzile lui privind rezultatele descifrarii scrierii protoslave, in general, si a citirii inscriptiilor de la Tartaria, in special, este ca scrierea protoslava constituie „primul model de scriere al omenirii”.

R. SCHILLER – „Pe tabliţele de la Tartaria, scrisul apare cu mult inainte de Sumer.” – Reader’s Digest, 7/1975

Acad. Vladimir I. GEORGIEV – „Tablitele de la Tartaria sunt mai vechi cu un mileniu decât monumentele scrierii sumeriene.” – Sofia

V.TITOV (arheolog rus) – „La Tartaria s-a ivit cea mai veche (pana azi) scriere a omenirii.”

Profesorul Marco Merlini de la Roma afirma ca: „spiritualitatea danubiana este una dintre mamele culturii europene”.

A. Kifisim, care a publicat si o harta special intocmita, in care demonstreaza ca stramosii romanilor de astazi au exercitat o influenta puternica asupra culturii intregii lumi antice, respectiv a vechii Elade, a vechiului Egipt, a Sumerului si chiar a Chinei.

Filozoful Platon, spunea „niste table triunghiulare de arama au fost aduse de fecioarele hyperboreene la Delos. Aceste table aveau un continut eshatologic: Dupa ce s-a despartit de trup, sufletul de duce in regatul lui Hades pentru judecata”.

 Se stie ca hyperboreenii locuiau la nordul Dunarii. Acolo era cunoscuta mina Baia de Arama. Elementele grecesti din textul acestor placi sunt un adaos, iar conceptia despre nemurirea sufletului este probabil zalmoxiana. 

Unul dintre multii istorici care au studiat tablitele de la Tartaria a fost domnul Paul Lazar Tonciulescu; acesta chiar a reusit sa le si descifreze. Despre continutul tablitei rotunde el scrie: – „ Pe tăbliţa rotundă sunt scrise următoarele: 4.  NUN.  KA.  ŞA.  UGULA.  PI.  IDIM.  KARA.  I, în traducere (De către cele ) patru conducătoare, pentru chipul zeului Şaue, cel mai în vârstă (conducătorul – patriarhul – sacerdotul – preotul suprem),(în virtutea) adâncei înţelepciuni, a fost ars unul.” „ Tăbliţa tărtăriană conţine informaţii scurte asupra ritualului uciderii şi arderii unui sacerdot care şi-a săvârşit slujba într-un anumit termen al conducerii sale.” (Paul Lazăr Tonciulescu – „ De la Tărtăria la Ţara Luanei”)

Unii specialisti romani sustin ca aceste placute sunt mostre ale culturii Turdas-Vinca (4500-3700 i.e.n.) raspandita pe teritoriul Romaniei- in Banat si Oltenia, In sudul Serbiei, in sed-estul Ungariei si in nord-vestul Bulgariei. Cercetatorii mentioneaza ca in perioada culturii Vinca stilul reprezentarilor nu s- schimbat si nu a tins spre perfectiune, in timp ce in alte scrieri se observa o tendinta de perfectionare si stilizare a pictogramelor.

In perioada incetarii folosirii scrisului de la Tartaria (aproximativ 3000 i.e.n.) au disparut brusc si mari civilizatii preistorice foarte avansate – cea a Sumerului, din zona Irak-ului si civilizatia Harapa, din vechea Indie.

In 2010, dupa 21 de ani, sapaturile au fost reluate la Tartaria si au durat doar doua saptamani. In August 2013 se anunta ca activitatea a fost reluata iar cercetarile se vor intinde pe o suprafata de 2,5 hectare, teren ce a fost achizitionat de la fostii proprietari. Aceste sapaturi sunt sprijinite de Consiliul Judetean Alba, Ministerul Culturii si Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Totusi, de atunci stirile despre acest sit sunt inexistente…

Ideea ca leaganul civilizatiei nu s-ar afla pe Tigru si Eufrat, ci pe Dunare, starneste reactii virulente, cauzate in special de ignoranta… Cel mai bun exemplu in acest caz este Cultura Cucuteni care a fost scoasa din anonimat acum cativa ani si a luat prin surprindere intreaga comunitate arheologica mondiala. Nu se stia ca o astfel de cultura complexa s-a dezvoltat in spatiul carpato-danubian, desi primele artefacte fusesera gasite acum mai bine de 100 de ani. Cultura Cucuteni impreuna cu placutele de la Tartaria indeplinesc toate criteriile de a fi considerate elemente ale primei civilizatii a a lumii, cu multe sute de ani inainte de Sumer sau Egipt, insa pentru asta trebuie rescrisa istoria

Vom mai discuta despre acest subiect.