Conexiuni extraterestre


„Cât de mult iubeşti adevărul? Chiar iubeşti adevărul, sau eşti doar curios? Îl iubeşti suficient încât să îţi reconstruieşti modul de a înţelege, pentru a se adapta unei realităţi care nu corespunde cu actualele tale credinţe şi care nu te face fericit 120%? Iubeşti adevărul suficient de mult încât să continui să cauţi chiar şi când doare, chiar şi când dezvăluie aspecte din tine (sau din societatea umană, sau din univers) care sunt şocante, complexe şi tulburătoare, sau umilitoare, sau extraordinare şi uimitoare – sau chiar, când adevărul depăşeşte cu mult mintea omenească? Cât de mult iubeşti adevărul? Cred că e o întrebare pe care merită să ne-o punem.”                – Scott Mandelker

Partea întâi

E interesant că, în timp ce ne concentrăm cu toţii pe chestiuni globale precum mediul, sustenabilitatea independentă, războaiele, încălzirea globală „produsă de om”, terorismul, 11 septembrie, economie, bani, sistemul bancar etc. (toate acestea fiind teme importante, care trebuie să fie abordate şi analizate), pare să mai existe şi altceva, ceva ce ignorăm total, negăm, ceva de care râdem sau pentru care încercăm să găsim explicaţii folosind „spiritualitatea” sau psihologia. Oare este posibil ca în spatele Noii Ordini Mondiale şi a goanei pentru înrobirea lumii să se afle chiar extratereştrii? Celor mai mulţi încă le vine greu să creadă că 11 septembrie a fost o acţiune din interior şi că Al Qaida este la fel de falsă ca şi războiul împotriva terorismului. Dacă populaţia acestei lumi poate fi deja amăgită atât de uşor şi prin mijloace atât de evidente, oare cum o să treacă vreodată de manipularea şi de amăgirea venită din partea unor fiinţe de care oamenii nici măcar nu sunt conştienţi şi pe care i-ar putea întâmpina ca pe „fraţii lor din spaţiu” în viitorul apropiat? Trăim vremuri interesante, într-adevăr… Ce este adevărat şi ce este minciună în lumea OZN-urilor, extratereştrilor, răpirilor şi a realităţilor hiperdimensionale? Ar trebui să facem un efort şi să aflăm acest lucru. Fenomenul OZN este o temă destul de ambiguă. În ciuda multor ani de contacte documentate, încă nu există o confirmare din partea vreunei autorităţi „oficiale”, fie că e vorba de ştiinţa mainstream sau de guvern, că ar putea să fie vorba de ceva „din altă lume”. Dimpotrivă, acest subiect este ridiculizat sau evitat ori de câte ori este adus în discuţie. Cu toate acestea, cea mai mare parte a publicului larg crede că există OZN-uri (obiecte zburătoare neidentificate) extraterestre şi că guvernul ne ascunde informaţii în acest sens. Mulţi oameni au văzut ei înşişi OZN-uri. Dar în acelaşi timp, cei mai mulţi nu dau prea mare atenţie sau nu se gândesc prea mult la asta, crezând că, în orice caz, nu ne prea afectează şi că o să ne ocupăm de această chestiune atunci când se va realiza contactul “oficial”.

Dar dacă fenomenul OZN nu este ceea ce am crezut că este, ci influenţează omenirea şi lumea în general de mii de ani? Care ar fi implicaţiile acestui lucru? Viziunea pe care o avem despre viaţă şi existenţă, despre ştiinţă şi religie, despre spiritualitate şi evoluţie, conştiinţă şi psihologie, precum şi realitatea aşa cum o cunoaştem acum ar arăta cu totul altfel dacă am analiza mai profund fenomenul OZN şi posibilitatea ca lumea noastră să fie afectată de o inteligenţă superioară extarterestră. Poate că nu noi suntem pe “scena principală” aici pe Pământ – şi poate că nici măcar nu suntem noi în vârful lanţului trofic? Să nu uităm că nu demult credeam că pământul e plat. Oare ce altceva o să mai descoperim? În general, este imposibil să porţi o discuţie pe această temă cu oameni care resping orice de la bun început, fără să fi analizat la modul sincer dovezile şi studiile disponibile. Nu are rost să discuţi despre convingeri sau să impui puncte de vedere. Discuţia e constructivă doar atunci când nu este limitată de preferinţele sau de convingerile personale sau de o viziune condiţionată asupra lumii. Atunci când cauţi adevărul, obiectivitatea şi o minte deschisă sunt instrumente esenţiale.

Având în vedere acest lucru, toţi cei care pornesc să studieze fenomenul OZN vor descoperi, până la urmă, că există informaţii valabile, la fel cum există şi dezinformare. Adevărul şi minciunile sunt amestecate, mai ales în cazul unei teme aflate în afara tărâmului „culturii oficiale”. Este o mare mlaştină, însă un căutător sincer, care abordează subiectul cu o minte critică, dar deschisă şi cu efortul de a face ceva săpături, va putea să vadă fără urmă de îndoială că, într-adevăr, se întâmplă ceva „din altă lume”… ceva care se „întâmplă de ceva vreme”.

Întrebarea este – cum să separi adevărul de minciuni? Cum putem să aflăm ce se întâmplă de fapt, în acest domeniu evaziv? Dar ce ştim noi, de fapt, despre intenţia acestor „vizitatori”?

Când avem de a face cu astfel de teme extreme, trebuie luată în considerare o chestiune importantă: propriul nostru nivel de condiţionare culturală. Mulţi oameni proiectează o anumită imagine tipică a fenomenului extraterestru, pe baza filmelor de la Hollywood şi a literaturii SF, care, în cea mai mare parte, au tendinţa să „umanizeze” într-un fel fiinţele extraterestre inteligente şi să menţină lucrurile la un nivel foarte fizic, cu extratereştri care vin de pe o altă planetă şi prezintă calităţi omeneşti. Ceea ce vedem în mainstream afectează într-adevăr modul în care percepem acest subiect, fie şi numai la modul inconştient. Condiţionarea prin intermediul „culturii oficiale”, care a transformat acest subiect în ficţiune, este profundă şi cu implicaţii vaste. Nu este cazul să o subestimăm.

Trebuie să înţelegem această condiţionare vastă, precum şi gradul imens de ridiculizare a acestui subiect în rândul publicului, cele mai multe cazuri fiind explicate drept anomalii meteorologice, planeta Venus sau baloane meteorologice. Însă există mulţi oameni care cred în OZNuri.

OZN-urile şi Statul Siguranţei Naţionale

Unii cred că OZN-urile sunt doar tehnologii naziste avansate sau proiecte militare secrete şi că nu au nimic „extraterestru”, pe când alţii explică OZN-urile folosind psihologia jungiană şi spunând că este vorba de o proiecţie a conştiinţei noastre colective. Cei care se îndoiesc că fenomenul OZN este real trebuie să citească această „OZN-urile şi Statul Siguranţei Naţionale – Cronologia unei muşamalizări” (UFO’s and the National Security State – The Chronology of a Cover-up) de  Richard Dolan. Este bine documentată şi arată clar că guvernul şi armata sunt foarte conştiente de problema OZN-urilor şi că nu au niciun control asupra ei. „Există documentaţie mai mult decât suficientă, care dovedeşte interesul armatei faţă de OZNuri. Tentativele de interceptare şi întâlnirile militare apropiate sunt o caracteristică constantă […] Preşedintele / guvernul nu ştie prea multe şi, de la bun început, nici măcar nu are vreun control. Complexul industrial militar [privatizat] şi corporaţiile transnaţionale private par să aibă de a face cu tehnologie extraterestră şi să se ocupe cu recuperarea de OZNuri prăbuşite, inginerie inversă şi, posibil, studiul organismelor extraterestre, departe de supravegherea guvernului sau de vreo altă formă de supraveghere oficială.” Richard Dolan. El analizează şi formarea unui Stat de Siguranţă Naţională (Complex Militar Industrial), independent de supravegherea oficială a guvernului, precum şi chestiunea Programelor de Dezinformare şi Contrainformaţii (COINTELPRO), proiectate să răspândească deliberat informaţii false cu scopul de a ţine publicul departe de adevăr.

Proiectul „Dezvăluirea” [Disclosure Project]

Mulţi dintre cei care au studiat puţin chestiunea OZNurilor au dat peste Disclosure Project, o organizaţie condusă de Steven Greer, care dezvăluie şi implicarea guvernului/armatei în domeniul OZN. La prima vedere, Disclosure Project pare o sursă foarte bună şi are o imagine cumva mai serioasă decât un site obişnuit pe tema OZN-urilor. Greer şi proiectul lui sunt destul de populari în zilele noastre, mai ales în mişcarea new age. Pasionaţii de OZNuri par să ia lucrările lui Greer drept sursă credibilă şi sigură şi sunt bucuroşi să audă că „fraţii noştri din spaţiu”, binevoitori, au venit şi poate că ne furnizează tehnologie precum Energia Punctului Zero, tehnologie pe care guvernul secret o ascunde de noi. Conform lui Greer, noi îi „ameninţăm” pe extratereştri şi periclităm un posibil scenariu de contact, din cauza programului nostru de arme spaţiale.

Deşi Greer prezintă informaţii foarte valabile, cu obiectivul ideal de a promulga dezvăluiri despre fenomenul OZN prin Parlament, ele par să fie presărate cu dezinformare, mai ales în privinţa intenţiei „vizitatorilor”. Greer susţine că nu există dovezi de comportament ostil din partea extratereştrilor. Ei bine, eu nu aş fi aşa de sigur. Guy Malone, cercetător în domeniul OZN, scrie despre Steven Greer şi despre Proiectul Disclosure:„Există anumite probleme în ceea ce priveşte scopurile mai puţin cunoscute, dar la fel de intens urmărite ale Proiectului Disclosure, care se ascund (în plină vedere) în spatele „titlului” nobil de Dezvăluire, iar acest lucru ar trebui să ne ridice semne de întrebare. Anume, zelul aparent religios cu care dr. Greer promovează „Comunitatea Intergalactică”, căreia se pare că suntem invitaţi să ne alăturăm, precum şi apelul la omenire pentru dezarmare înainte de a pătrunde în spaţiu (sau, cu cuvintele folosite pe prima pagină la Disclosure Project, „să adopte legislaţie care să interzică toate armele spaţiale”). Intenţionat (ca agent de dezinformare sau ca lider de cult de canapea) sau neintenţionat, ataşând aceste chestiuni foarte separate şi diferite de obiectivele nobile ale Proiectului Disclosure, dr. Greer din păcate, ne atrage pe toţi direct în mâinile Guvernului din Umbră despre care ne avertizează.

Aceste scopuri secundare, non-esenţiale (pentru Disclosure) se bazează pe o singură premisă greşită – faptul că OZNurile nu sunt niciodată dăunătoare. Pur şi simplu, nu este deloc rezonabil să credem că dr. Greer, ca specialist de marcă în domeniul OZNurilor, nu a auzit niciodată de astfel de relatări [care prezintă o natură ne-binevoitoare a interacţiunii cu OZNurile/extratereştrii]. Însă o parte prea mare din comunitatea OZN ignoră pur şi simplu orice astfel de relatări, fie în favoarea unei loialităţi nemeritate faţă de pasionaţii de ozn-uri, fie în contextul unui plan ascuns – politic, spiritual şi/sau financiar. Promovarea fiinţelor din OZNuri ca fiind binevoitoare şi reprezentând idealul unei „Comunităţi Intergalactice” paşnice este doar indiciul că avem de a face cu un cercetător neinformat, cu un agent de dezinformare foarte bine informat, cu un acolit new age sau cu un lider de cult OZN.

Dacă guvernul nu ştie prea multe şi nu are controlul asupra acestui fenomen, după cum a arătat Richard Dolan în cercetările lui, asta ridică semne de întrebare în ceea ce priveşte „dezvăluirea” prin intermediul guvernului, aşa cum o promovează Greer. Trebuie să ne punem întrebarea, CINE va dezvălui CE?

Chiar o să credem că guvernul o să vină pur şi simplu şi o să ne spună adevărul, chiar dacă ar şti ce se petrece? Cercetătorii sinceri în domeniul OZN încep să privească mai atent planul lui Greer, deoarece ceea ce susţine el nu se potriveşte cu datele descoperite. El pare să facă mai mult rău decât bine în domeniul OZN, cu toată „cruciada” lui de dezvăluire. Şi poate că, la urma urmei, asta este intenţia lui adevărată – să distragă şi să dezinformeze. Oare este posibil ca Greer să fie un agent de dezinformare, de genul clasic al programelor de contrainformaţii ( COINTELPRO )?

Lumea secretă a răpirilor extraterestre

O chestiune foarte importantă, pe care mulţi dintre suporterii „scenariului cu extratereştrii binevoitori” par să o ignore complet, să o distorsioneze sau să o nege este tema răpirilor extraterestre. Pentru cineva care nu s-a interesat niciodată serios de această chestiune, poate că este un subiect de amuzament, dar oricine a studiat vreodată acel domeniu ştie că imaginea care se prezintă nu este deloc amuzantă.

Există un grad ridicat de stranietate în aceste fenomene de răpire, care este greu de explicat. Multe dintre răpiri nu sunt aşa de evidente şi amintirile pot fi recuperate doar prin hipnoză, deoarece se pare că extratereştrii au o capacitate de a îşi controla mental victima, de a îi şterge memoria, de a manipula spaţiul şi timpul şi de a implanta anumite gânduri, emoţii (de la extaz la indiferenţă) şi chiar amintiri false despre ce s-a întâmplat de fapt în timpul răpirii (memorii de ecranare), folosind o tehnologie hiperspaţială care face ca tehnologia noastră să arate ca în Epoca de Piatră. Unele răpiri au fost relatate în stare de conştienţă deplină, fără hipnoză şi se pare că există multe similarităţi între poveştile a mii de cazuri de răpiri din toată lumea (NU este vorba de un fenomen doar la nivelul SUA), relatate independent şi care prezintă o imagine mai degrabă tulburătoare.

Admiţând dificultatea asociată cu a studia fenomenul răpirilor extraterestre (nu există dovezi filmate „în acţiune”), ideea că răpirile sunt doar o chestiune psihologică / imaginară e ridicolă. Sunt prea multe relatări, de la prea multe persoane fără nicio legătură una cu alta, care prezintă aceleaşi poveşti în derulare şi care, pur şi simplu, nu se potrivesc cu niciun context psihologic. Aşadar, cum arată o răpire obişnuită?

Răpirile sunt o serie complexă de evenimente şi proceduri controlate de răpitori asupra unor persoane răpite pasive sau controlate. Într-o răpire obişnuită, oamenii sunt scoşi din mediul lor normal de către extratereştri. Oamenii sunt reduşi la pasivitate şi nu se pot împotrivi. Ei sunt duşi la bordul unui OZN, sunt dezbrăcaţi şi sunt puşi să se întindă pe o masă. Apoi, subiecţilor li se administrează o serie de proceduri fizice, mentale şi de producţie. Corpul fizic al subiectului este sondat şi analizat. Se colectează spermă şi ovule.Extratereştrii au proceduri în care se holbează în ochii persoanei răpite de la o distanţă de numai câţiva centimetri. Aceste proceduri de „scanare a minţii” par să fie manipulări neurologice care le dau extratereştrilor posibilitatea să „pătrundă” în mintea oamenilor.

După procedurile de pe masă, persoanele răpite relatează că uneori sunt duse în alte încăperi, unde li se cere să aibă contact tactil cu bebeluşi cu aspect ciudat. Persoanele răpite spun că aceşti bebeluşi par să fie încrucişări între oameni şi extratereştri. Ei îi numesc „hibrizi”. Persoanele răpite mai văd şi bebeluşi hibrizi mai mari, copii, adolescenţi şi adulţi. Uneori, persoanele răpite relatează că li se cere să îndeplinească anumite sarcini, că sunt „testate” într-un fel. Ele spun că sunt aduse aparate cu care urmează să fie examinate. Uneori li se cere să aibă un soi de contact sexual cu alte fiinţe umane, iar alteori cu hibrizi adolescenţi şi adulţi. Sunt returnaţi în mediul lor normal şi, în decurs de câteva secunde, uită tot ce li s-a întâmplat.

 Există relatări multiple de la cazuri fără nicio legătură între ele, care confirmă că astfel de detalii bizare nu sunt produsul unei singure minţi deranjate. Iată o listă facută pe baza a nenumărate studii, analize şi relatări despre răpiri:

  • Extratereştrii pot să modifice modul în care percepem ceea ce este în jurul nostru.
  • Extratereştrii pot să controleze ce gândim şi ce vedem. Pot să ni se prezinte sub o serie de deghizări şi forme.
  • Extratereştrii pot să ne transporte – conştiinţa – afară din corpul fizic, să dezafecteze controlul nostru asupra corpului, să îşi instaleze una din propriile lor entităţi şi să ne folosească corpul ca vehicule pentru propriile lor activităţi înainte de a ne readuce conştiinţa în corp.
  • Extratereştrii pot să fie prezenţi lângă noi în stare invizibilă şi pot să se facă vizibili doar parţial.
  • Extratereştrii ne extrag fluide corporale din gât, şira spinării, vene, încheieturi precum genunchii şi încheieturile mâinilor şi din alte locuri. De asemenea, ne injectează fluide necunoscute în diferite părţi ale corpului.
  • Un număr surprinzător de persoane răpite suferă de boli grave pe care nu le aveau înainte de aceste întâlniri. Aceste afecţiuni au dus la intervenţii chirurgicale, debilitare şi chiar decesul din cazuri care nu au putut fi identificate de către doctori.
  • Unele persoane răpite au parte de o degenerare a bunăstării lor mentale, sociale şi spirituale. Apar frecvent comportamente de exces, precum abuzul de droguri, alcoolismul, consumul excesiv de alimente şi promiscuitatea. Se dezvoltă obsesii ciudate, care cauzează perturbarea vieţii normale şi distrugerea relaţiilor personale.
  • Extratereştrii arată un interes deosebit pentru sexualitatea adultă, sexualitatea infantilă şi provocarea de durere fizică persoanelor răpite.
  • Persoanele răpite îşi amintesc că au fost instruite şi pregătite de către extratereştri. Această pregătire poate să se fi desfăşurat sub forma unor lecţii verbale sau telepatice, a unei proiecţii cu diapozitive sau a unor instruiri practice cu privire la manipularea de tehnologie extraterestră.
  • Persoanele răpite povestesc că au fost duse în facilităţi în care au întâlnit nu numai extratereştri, ci şi oameni care arată normal, uneori în uniforme militare, care lucrau cu răpitorii extratereştri.
  • Persoanele răpite se întâlnesc adesea cu mai multe tipuri de extratereştri în timpul unei experienţe, nu doar cu cenuşiii. Toate combinaţiile posibile de cenuşii, reptoizi, insectoizi, blonzi şi crestaţi au fost observate, chiar şi în timpul unui singur eveniment de răpire, la bordul aceleiaşi nave sau în aceeaşi facilitate.
  • Persoanele răpite relatează că au văzut şi alte fiinţe umane în aceste facilităţi, cărora li se lua sânge, erau mutilate, jupuite şi dezmembrate, stocate fără viaţă, ca nişte frânghii de lemn. Unele persoane răpite au fost ameninţate că şi ele aveau să sfârşească în aceeaşi stare, dacă nu cooperau cu răpitorii.
  • Extratereştrii şi-au forţat prizonierii să întreţină raporturi sexuale cu extratereştri şi chiar cu alte persoane răpite, în timp ce grupuri de extratereştri priveau aceste spectacole. În aceste întâlniri, extratereştrii s-au deghizat uneori pentru a obţine cooperarea persoanei răpite, înfăţişându-se ca Iisus, Papa, anumite persoane celebre şi chiar soţul sau soţia decedată a persoanei răpite.
  • Extratereştrii fac previziuni despre o perioadă iminentă de haos şi dezastru global. Ei spun că un număr anumit de oameni vor fi „salvaţi” de pe planetă pentru a continua specia, fie pe o altă planetă, fie înapoi pe pământ, după ce încetează dezastrul. Multe dintre persoanele răpite relatează că nu au încredere în răpitorii lor extratereştri şi că prevăd o utilizare mult mai sinistră a oamenilor „salvaţi”.

Cum cele mai multe dintre răpiri nu sunt rememorate conştient, probabil există milioane de răpiri în toată lumea, oamenii neavând nici cea mai mică idee că au fost răpiţi. Visele şi perioadele de timp care lipsesc pot să fie indicii că a avut loc o răpire. Uneori oamenii îşi amintesc mai târziu, după vârsta de 30-50 de ani, că la un moment anterior în viaţa lor a avut loc ceva asemănător unei răpiri. Regresia hipnotică vă poate ajuta să descoperiţi mai multe. Însă uneori există şi dovezi fizice, precum semne pe corp (amprente cu formă geometrică pe piele) şi există amintiri conştiente, fără a fi nevoie de hipnoză.

Sunt extratereştrii binevoitori?

Se pare că acest „guvern secret”, alias complex industrial militar (care se află în posesia tehnologiei extraterestre şi care colaborează oarecum, la un anumit nivel, cu aceste forţe non-terestre) nu deţine controlul pe deplin, ci este el însuşi „înşelat” de aceşti „vizitatori”. Oricare ar fi situaţia, forţele extraterestre par să aibă propriile lor planuri şi nu sunt pur şi simplu în „parteneriat” cu guvernul secret. Amăgirea e cuvântul cheie – nu numai prin guvernul secret/complexul militar industrial, ci şi prin extratereştri înşişi. Răpirile militare sunt fenomene reale, dar par să aibă un alt scop decât cel sugerat de Steven Greer. Acesta crede că toate răpirile sunt pur şi simplu înscenate de armată, ca să „facă faimă proastă” extratereştrilor.

Persoanele răpite şi cele contactate par să fie şi ele amăgite de „prietenii lor extratereştri”, care le spun că sunt persoane „speciale” şi că au de îndeplinit anumite funcţii „importante” în viitorul apropiat. Ceea ce trebuie să reţinem este că aceste fiinţe pot să creeze realităţi virtuale, să declanşeze emoţii şi să implanteze gânduri. Ele pot să joace orice scenariu ca să facă persoana răpită să simtă că e vorba de o experienţă „spirituală”, de aceea multe dintre persoanele contactate susţin că aceste fiinţe extraterestre sunt binevoitoare. Să nu mai vorbim de faptul că răpirile au loc împotriva liberului arbitru al persoanei. De multe ori, persoanei i se arată imagini / realităţi virtuale care prezintă cataclisme / schimbări pe pământ şi ce trebuie ele să facă atunci când se întâmplă aceste lucruri, ca şi cum ar fi „programate” pentru un eveniment anume.

Unele dintre persoanele răpite susţin că li s-a dat permisiunea de răpire prin intermediul minţii subconştiente şi au dezvoltat un soi de “Sindrom Stockholm” şi îşi adoră răpitorii. Alţi oameni, precum candidatul la preşedinţie Kucinich, relatează că au simţit o „iubire” la vederea unui OZN. Ei bine, dacă analizăm puţin mai profund toate aceste lucruri, un „sentiment de iubire” nu este în niciun caz o indicaţie că avem de a face cu fiinţe binevoitoare, mai ales dacă ele sunt capabile să inducă stări emoţionale la fiinţele umane după cum voiesc. Noi putem fi cu uşurinţă manipulaţi emoţional şi putem fi fiinţe foarte impresionabile.

Filmele sunt un bun exemplu de cum sunetul şi imaginile pot să ne facă să râdem, să plângem sau să ne înfricoşăm, aşa că să nu mai vorbim de ce ar putea să facă o tehnologie hiperspaţială, care cu siguranţă că este superioară oricărei tehnologii cunoscute de om.

Pentru a înţelege pe deplin subiectul răpirilor, trebuie să mergem dincolo de ceea ce credem că este sau nu este posibil şi să privim cum mintea noastră condiţionată încearcă să „găsească o explicaţie” pentru astfel de experienţe folosind psihologia elementară „aprobată de mediul cultural” sau „spiritualitatea” new age. Este foarte important să înţelegem gradul ridicat de stranietate al fenomenului OZN şi extratereştri. Cei care nu l-au studiat cu atenţie trag concluzii prea repede, se întreabă cum e posibil aşa ceva, la o scară aşa de mare, fără să observe cineva. Ei nu îşi dau seama că este vorba de un fenomen non-fizic şi că avem de a face cu o formă de viaţă de inteligenţă superioară (care s-ar putea să fie un pic mai deşteaptă decât suntem noi, oamenii şi să nu gândească precum „oamenii”), care poate să apară şi să dispară din mediul 3D şi să transceandă spaţiul şi timpul. Aceste entităţi pot să introducă gânduri, amintiri, emoţii şi să ia diverse înfăţişări, precum „persoane dragi decedate”, „Iisus” sau „Fecioara Maria”, „Moş Crăciun”, un „Pleiadian” şi aşa mai departe, în funcţie de sistemul de credinţe al persoanei răpite.

Atunci când vorbim despre posibilitatea existenţei unei rase de inteligenţă superioară, care există în afara spectrului nostru de percepţie, într-o densitate superioară, asta nu înseamnă neapărat că avem de a face automat cu fiinţe evoluate spiritual sau cu îngeri iubitori. Nu spun că nu e posibil să existe fiinţe binevoitoare în alte tărâmuri de existenţă, însă are loc o „romanţare” puternică a fenomenului OZN, bazat pe speranţe şi presupuneri. Nu sunt prea mulţi cei care pun la îndoială intenţia acestor fiinţe. Oare nu ar fi posibil să existe o inteligenţă extraterestră care este mult mai veche decât viaţa umană pe pământ şi care poate că ne priveşte aşa cum privim şi cum folosim noi, în multe feluri, formele inferioare de viaţă de pe această planetă: ca pe o resursă… ca hrană, chiar? Hrana nu trebuie neapărat să fie fizică, iar aceste fiinţe par să se hrănească cu emoţiile şi cu energia noastră.

De obicei, dacă oamenii admit că s-ar putea ca pe această planetă să existe şi alte forme de viaţă care ne vizitează, tendinţa lor este să proiecteze calităţi umane asupra acestor vizitatori, respingând orice nu se încadrează în această imagine (condiţionată) despre „fraţii noştri din spaţiu”. Astfel, avem de a face cu obişnuitul „extratereştrii nu se comportă cum ar trebui” – scuza şi negarea fenomenului de răpire. Ei bine, cine suntem noi ca măcar să presupunem cum gândeşte şi cum se comportă o formă de viaţă non-umană?

CARACTERUL STRANIU AL FENOMENULUI

Analizând aspectul de stranietate ridicată şi hiperdimensionalitate al activităţii OZN şi extraterestre, am putea spune că în mod cert nu este vorba doar de un fenomen fizic şi că aceste nave nu par să deţină tehnologie de genul celei la care ne gândim atunci când vorbim de o „navă spaţială”. Până la urmă, cine a spus că „extratereştrii” vin de pe altă planetă? În timp ce NASA caută viaţă organică pe Marte (programele oficiale ale NASA par să fie mai mult un mod de a distrage atenţia publicului general), adevăratul spectacol se desfăşoară chiar aici, şi încă de multă vreme. Contactul a fost deja stabilit, dar nu în felul în care am fi crezut noi că o să se întâmple. Poate că lumea noastră fizică este doar incorporată în ceea ce dr. Jacques Vallee, savant şi astronom şi cercetător în domeniul OZN, numeşte un „Sistem de control”. Vallee a mai spus şi că ar fi fals să spunem că aceste OZNuri „zboară” aşa cum ar zbura un avion sau o rachetă. Cu o tehnologie care transcende timpul, spaţiul şi gravitaţia, „călătoria în spaţiu” s-ar putea să capete cu totul alt înţeles. Trebuie să ne întrebăm de ce o temă de o importanţă atât de mare pentru ştiinţă şi pentru lume încă mai este ignorată pe larg în comunitatea „oficială” de savanţi.

Din păcate, „comunitatea ştiinţifică” a slujit prost rasa umană. Asta nu ar trebui să ne surprindă, având în vedere dimensiunea disproporţională a fondurilor pe care le primeşte comunitatea ştiinţifică de la fundaţii scutite de taxe, de la corporaţii multinaţionale, de la Ministerul Energiei şi de la Pentagon, ca să dăm doar câteva exemple. Să oferi astfel de fonduri şi apoi să încurajezi un studiu ştiinţific real asupra chestiunii OZNurilor ar însemna să boicotezi însuşi scopul campaniei de demitizare şi dezinformare – documentată atât de bine şi de atât de mult timp – despre realitatea fenomenului OZN. Cum savanţii sunt condiţionaţi şi antrenaţi să deprecieze realitatea fenomenului OZN, este relativ uşor să îi convingi pe unii dintre ei să intre în domeniul demistificării, mai ales dacă vor fi plătiţi pentru eforturile lor de demistificare. Nu ne putem aştepta de la savanţi să se comporte sau să gândească în alt fel. Ei au fost îndoctrinaţi şi au nevoie de finanţare.

Trebuie să râd când îi aud pe sceptici şi pe demistificatori că cer dovezi ştiinţifice despre OZNuri şi despre răpirile extraterestre. Cum ar putea „ştiinţa”, aşa controlată cum este în prezent, să explice tipul de fenomene descrise de persoanele care au văzut OZNuri şi care au fost răpite de extratereştri? Au fost văzute OZNuri care se împart în mai multe părţi şi zboară în direcţii diferite. La fel, au fost observate două sau mai multe OZNuri zburând unul către altul şi contopindu-se într-un singur obiect. Au fost observate OZNuri care îşi schimbă forma în timpul zborului.

Noi doar analizăm câteva piese din puzzle şi vedem cum începe să se formeze o imagine şi să apară întrebări pe care trebuie să ni le punem. Cele mai multe sunt simple informaţii de la cercetători care au studiat fenomenul acesta de zeci de ani încoace. Ce facem cu aceste informaţii şi cum reacţionăm la ele, dacă reacţionăm prin frică, negare, disconfort, entuziasm, inspiraţie etc., depinde de fiecare dintre noi. În ce mă priveşte, mie nu îmi este frică şi nici nu încerc să răspândesc frică, ci doar să aduc la lumină un lucru pe care cu toţii avem tendinţa să îl ignorăm prea uşor. E interesant să observăm că, dacă se prezintă ceva care poate că nu arată aşa de „roz”, se etichetează automat drept „comerţ cu frică” sau „eşti negativ”, mai ales în mişcarea new age. Unii par să confunde obiectivitatea cu negativismul şi speranţele deşarte cu pozitivismul. Mare parte din ceea ce oamenii văd ca negativ sau pozitiv sunt doar proiecţiile şi opiniile lor subiective, care nu reflectă neapărat lumea aşa cum este ea.

În fiecare an, milioane de copii sunt daţi dispăruţi şi nu sunt regăsiţi niciodată. Oare au fugit pur şi simplu, sau adevărul este ceva mai îngrozitor? Care ar putea fi scopul acestui program de răpire/hibridizare care se desfăşoară complet învăluit în secret? Unde duc toate astea? Unii sugerează că este vorba de o „înlocuire” după ce schimbări de natură catastrofală vor fi distrus cea mai mare parte din populaţie – ca un fel de „reînsămânţare”. Poate că sună ca un film SF prost sau ca un soi de comerţ cu frică, dar oricine a acordat o atenţie sinceră acestui subiect ştie că fenomenul OZN/extratereştri are şi o parte mai întunecată, care pur şi simplu nu poate fi ignorată

Un lucru e sigur – fenomenul OZN şi extratereştri este real. Există entităţi inteligente non-umane care vizitează şi au vizitat Pământul şi care interacţionează cu omenirea de mii de ani. Întrebarea care se pune este – de ce se află ei aici? Oare vin într-adevăr din spaţiu şi de pe o altă planetă / din altă galaxie, sau doar se ascund la marginea percepţiei noastre şi au fost acolo dintotdeauna – sau ambele, poate?

Gradul ridicat de stranietate al fenomenului OZN, extratereştri, răpiri şi realităţi hiperdimensionale poate că deţine indicii majore despre ce se întâmplă şi ce s-a întâmplat pe planeta noastră cu privire la istorie, la ridicarea şi decăderea popoarelor, religii, evoluţie, cultură, războaie, conspiraţii, comportament uman, psihologie şi, practic, existenţa omenirii din toate punctele de vedere… ba chiar, poate, însuşi modul în care a fost ea creată. Poate că elita, care pare să controleze lumea prin guverne în zilele noastre, este formată doar din nişte păpuşi de ale căror sfori trag nişte stăpâni hiperdimensionali, care manipulează omenirea să întâmpine „vizitatorii” ca pe nişte „fraţi din spaţiu” binevoitori atunci când urmează să se dea la o parte vălul.

-va urma-

surse:

Anunțuri

Ipoteză incredibilă – noi descoperiri despre motivul răpirilor extraterestre


O teorie extrem de bizară în legătură cu extratereștrii, este aceea că ei se hrănesc cu energia noastră. Pe seama acestui fapt s-au scris enorm de multe articole pe internet, dar și foarte multe cărți. Există oare posibilitate ca omenirea să fie proprietatea vreunei rase extraterestre care ne-a instalat pe Pământ și ne crește ca pe niște vite, pentru ca mai apoi să ne folosească pentru a-și potoli foamea continuă de energie ?!?

Deși această afirmație pare preluată din filmele de groază, totuși e posibil să aibă un sâmbure de adevăr. Ideea filmului Matrix e că suntem baterii folosite de către cineva pentru a genera energie. Ce fel de energie ? În film se vorbește despre cea electrică… mă cam îndoiesc dar sunt și alte forme de energie pe care omul le poate genera:

Frica – din cele mai vechi timpuri omul a generat frică. De la primele lupte între triburi până la teamă de zei, de necunoscut. Mulți se străduie și în prezent să mențină o stare permanentă de frică.

Suferința – probabil după frică, suferința e prezența în cea mai mare parte din istoria zbuciumată a planetei noastre, începând de la războaie până la viață cotidiană de doi lei.

Religia – a făcut parte din viața oamenilor din cele mai vechi timpuri. În paralel poate genera mai multe tipuri de emoție. Nu a existat popor care să nu se închine zeilor sau care să nu aibă ritualuri periodice care pot genera energie.

Sexualitatea – inițiații știu că sexualitatea crează tensiuni generatoare de energie. creștinătatea s-a străduit să distrugă ceea ce înainte era normal. Dezmățul sexual era ceva banal în roma antică sau asia. De curând observăm revenirea acestei practici în actualitate.

Sufletul – aici e mai complicată treaba. Aproape toate religiile lumii ne spun de lupta pentru suflet a forțelor existente în univers, îndeosebi demoni versus îngeri, Diavol vs. Dumnezeu.

 Una din primele afirmații ce nu făcea parte din dogmele religioase a fost făcută de către Toni Victor Moldovan în cartea „Programul Terra”. Cei care nu ați citit cartea puteți să vă faceți o idee despre conținut citind aici un mic rezumat. Deasemenea puteți accesa blogul domniei sale pentru o aprofundare mai amănunțită – http://toni-victor-moldovan.blogspot.co.uk/. Ideea de bază este că suntem generatoare de suflete iar extratereștrii au capacitatea de a lua această energie după moarte și de a o folosi în interes propriu. Domnul Moldovan face asemena afirmații bazându-se pe toate scrierile religioase existente la oră actuală.

 Corrado Malanga este cercetător la departamentul de chimie organică în cadrul universității din Pisa, Italia. În materialul de mai jos prezintă concluziile muncii sale de 35 de ani în domeniul răpirilor extraterestre. El afirmă că extratereștrii  pot „împrumuta” de la noi energia numită suflet, aflându-ne în viață si chiar contra voinței noastre, din motive pe care vă las să le descoperiți.  Deasemenea, face afirmații inedite depre originea Universului, dar și unele afirmații care au legături vizibile cu vechi scrieri sacre. Și toate acestea în urmă interogării/dialogarii cu entități extraterestre și a dialogului cu sufletul.

Vizionare placută !

%d blogeri au apreciat asta: