Când lupii tac, se aud doar oile


Sistemul… ce înțelegem de cele mai multe ori când spunem că suntem antisistem? Majoritatea persoanelor ar spune că sistemul este format din totalitatea instituțiilor care îngrădesc drepturile oamenilor,  prin legi care duc la asuprirea acestora în favoarea unei clase superioare numite de comun acord elită.

 Aș putea fi de  acord cu această definiție dar să nu uităm cine susține acest sistem. Tu. Eu. Noi. Dacă ne-am opune, dacă am gândi obiectiv și nu selectiv în funcție manipulare, dacă am lua măsuri când asemenea legi sunt promulgate, dacă am fi toți conștienți de toate astea, elitele n-ar avea nici o putere asupra noastră.

 Am spus intotdeuna că nu mă tem de cei care dau ordine mai mult decât de cei care le îndeplinesc. De acele persoane josnice care habar n-au pe ce lume trăiesc. Mulți sunt în slujba statului și asta e treaba lor, să îndeplinească ordinele chiar dacă acestea sunt îndreptate împotriva semenilor. Ar putea să ia atitudine și să demaște corupția din sistem. Nu o fac. De ce? Unii de frică, alții din anumite frustrări iar majoritatea din lașitate.

   Dar cele mai joase scursuri sunt acelea care nu primesc ordine și totuși te atacă. Seorwell supun manipulării din plăcere, din ignoranță instinctivă, de teamă de adevăr și de nou. Pentru că nu pot gândi separat ci la unison, pentru că le e frică de cei care gândesc singuri și nonconvențional, pentru că dacă unul dintre ei are curajul să gândească diferit îi pune pe ei într-o poziție de inferioritate. Ei știu asta. Instinctiv. Și atunci te trezești că cei care ar fi trebuit să fie de partea ta sunt cei mai înverșunați dușmani ai tăi. Tocmai pentru că mintea lor îngustă nu poate concepe ca oamenii obișnuiți, fără doctorate, sprijin politic, fără vreo funcție importantă, oameni care nu apar la TV sau oameni care nu au o directivă din partea vreunei autorități, pot  discerne realitatea de matrix, pot vedea mai departe decât ei sau mai subtil, pot avea curajul de a le spune că s-au înșelat toată viața lor. Că trăiesc într-o minciună; că  sunt sclavi; că suntem sclavi.

Creierul lor poate face scurtcircuit în slaba încercare de a conștientiza lumea așa cum e. Pentru ei e foarte comod să trăiască așa cum o fac. Să lupți pentru idealuri pare utopic. (Mă-ndoiesc de prezența acestui cuvânt în vocabularul lor sau de prezența multor fraze pe care de multe ori le-am scris sau chiar le-am rostit în încercarea de a schimba mentalități; poate că asta a fost problema; n-am știut să vorbesc în limbajul celor 200 de cuvinte, limbaj deținut de către majoritatea celor care ne înconjoară.)

  Iubesc provocările și polemicile. Îmi dau șansa de a explica mult mai bine subiectele pe carlincare le ating. Însă, cum nu poți explica unui copil de opt ani cum e cu fizica mecanică decât folosind puținele noțiuni pe care le înțelege și limitându-te la o mică porțiune pe care o poți explica, tot așa nici cu specimenele de genul asta nu poți discuta despre implicațiile pe care le au anumite familii în conducerea planetei și despre soluțiile care ne pot conduce la o îmbunătățire nu doar a nivelului de trai dar și a nivelului spiritual în care trăim. N-aș vrea să mai aduc în discuție și entitățile ce stau în spatele lor. Aceste animale purtătoare de tehnologie, ce posedă creiere cu jumătăți de neuroni orbitând haotic într-o cutie craniană semi-goală, creiere ce nu văd mai departe de femei/bărbați, băutură și mâncare, cu siguranță ar face implozie și poate chiar i-aș avea pe conștiință într-un spital de nebuni. Din păcate în aceste instituții ajung cei ca mine, ca voi, cei care vedem adevărata realitate ce ne râde în nas. Ei sunt mulți. Mulți și proști.

Așadar, merită să luptăm pentru ca ei să descopere adevărul? Din câte am observat eu 397794_359950410775965_2138747727_ndoar o mică parte vor adevărul. Restul, stau alinitiati și se laudă că sunt liberi; execută și se mândresc că au un loc de muncă; se apleacă și sunt bucuroși să servească; înghit apoi și mulțumesc pentru partidă. Atât. Cei care vor să descopere realitatea, o descoperă, mai devreme sau mai târziu. Masa critică e departe de a fi atinsă. Dar nu imposibil. Însă nu se va realiza decât dacă noi, cei care vedem piese din marele puzzle, suntem uniți. Indiferent de părerile detaliate, cred că cei care conștientizăm anumite aspecte ale realității ăsteia iluzorii, aspecte generale, ar fi cazul să fim uniți. Să discutăm și să lăsăm deoparte orgoliile. Dezbinarea celor care sunt împotriva sistemului e cea mai ușoară cale a lor de a ne ține deoparte, de a ne îndepărta de la omogenizare și de la drumul pe care l-am ales. Schimbarea mentalității se poate observa ușor la o atentă analiză a societății. Oamenii au început să conștientizeze aspecte care le erau ascunse intenționat sau pe care nu le remarcaseră în trecut.
Însă oamenii stau în starea de transă, impusă poate și de către sistem, dar de cele mai multe ori pentru că ieșirea din această transă înseamnă părăsirea zonei de confort. Au fost setați ca doar oamenii cu bani mulți reușesc să facă și mai mulți bani, că doar persoanele provenite din familiile bogate pot accede la anumite funcții, că doar elitele se pot bucura de confortul vieții. E adevărat că de cele mai multe ori aceștia pot aspira la mai mult dar e și din cauza diferenței de mentalitate în care sunt crescuți.
Uitându-ne în jur observăm că sfaturile sunt de prisos, soluțiile nu sunt luate în calcul, 524848_359848960786110_106878668_noricât de simple ar fi, aceeași cloacă de psihopați ne conduc iar noi așteptăm ca dobitocii, să se întâmple ceva. Nu facem nimic nici măcar în privința propriilor noastre vieți, ce să mai zic de schimbarea mentalităților apropiaților sau lupta cu sistemul… Trăind în cercul pesimiștilor nu vei ajunge niciodată un optimist ci doar vei perpetua aceeași mentalitate care e prezentă peste tot.

 Așadar, merită să mergem mai departe ? Merită. Dar doar cu persoanele care vor să străbată acest drum. Pentru că energia consumată cu cei care așteaptă și se complac în situație e irosita în van.

twain.jpg


 

 

Schimbare. Viziune. Dorință.


Analizând evenimentele ce au loc în Europa, pare tot mai clar că se dorește instaurarea unui regim autoritar, totalitar, condus cu o mână de fier, cu legi bine stabilite dictate de Bruxelles. În prezent sunt mai multe nuclee de putere. Unele țări se supun normelor economice, altele le ignoră sau caută soluții din afara sferei de influență. Argumentul economic nu poate obliga renunțarea la suveranitate. Evenimentele recente din Grecia ne-au arătat că unele populații sunt dispuse să lupte pentru drepturile lor. Din acest motiv s-a trecut la următorul nivel – Frica.

Panica ce s-a creat în jurul atentatelor din Paris, menținută la flacără mare de așa-zisele arestări și dejucarea unor alte atentate, a adus Europa în pragul războiului. Un război ce s-ar fi putut termina înainte de a începe. După atentatele din ianuarie, au fost adoptate legi drastice de supraveghere. Serviciile secrete au beneficiat de măriri de fonduri, s-a aprobat mărirea numărului de personal, s-au intensificat controalele asupra persoanelor peste care plana vreo bănuiala că au legături cu Statul Islamic sau care erau bănuite de apartenență la vreo grupare radicală. Multă lume aștepta ca unele state să formeze o coaliție europeană și să pornească o contraofensivă împotriva radicalilor musulmani ce-și spun Statul Islamic. Știm unde sunt. Știm ce armament au. În mare parte se știe și cam câți sunt. Nu s-a făcut nimic. Dimpotrivă. S-au orchestrat din culise valuri de refugiați și au fost adoptate legi care să oblige statele europene să-i primească. Cei care s-au împotrivit au fost marginalizați, ridiculizați și amenințați.

Unii au dat vina pe Rusia pentru acest fenomen. Alții pe SUA. Puțini aumanipulare fost cei care au luat în calcul posibilitatea ca  statele europene mai puternice să fie în spatele acestor acțiuni. Eu cred că este un plan pus la cale de structuri ce depășesc guvernele. Structuri care au un plan precis și care vor să îl pună în aplicare cât mai repede. Nu înainte însă de a băga frica în populația Europei. Credeți că au reușit cu recentele atentate? Probabil. Dar ăsta e doar începutul. Știrile vor începe de acum înainte cu câte atentate au mai fost dejucate, câți teroriști au mai fost arestați sau chiar cu imagini ale ultimelor atacuri teroriste din marile orașe ale bătrânului continent. Panica va fi accentuată de „marele atentat”. Ceva ce nu a mai fost până acum. Ceva inimaginabil pentru mintea normală a occidentalului preocupat doar să își achiziționeze ultimul brand în materie de electronice. Sau ultimul model de mașină. După acest eveniment totul se va schimba.

Dar oare vom ajunge acolo? Vom fi martorii acestui eveniment? Putem oare schimba viitorul? Cei mai mulți ar spune ca nu. Rotițele mașinăriilor au fost puse în mișcare, dar aceste rotițe se bazează pe comportamentul uman. Pe predictibilitatea de care dăm dovadă. Păpușarii par să știe dinainte cum ne vom comporta în astfel de situațiimanipulation și profită de asta. Ce e de făcut? Să nu ne lăsăm prinși în jocul lor. Să nu credem că aceste atentate sunt doar de factură islamică. Să dăm dovadă de gândire proprie, critică și rațională. Odată intrați în jocul lor, viitorul e al lor. Dacă reușim să ne distanțăm de astfel de lucruri și îi ajutăm și pe cei din jur să facă asta, putem schimba viitorul. Marile planuri ale istoriei au fost puse la cale cu complicitatea maselor. Să ieșim din acest cerc vicios și să privim către un alt viitor! Regulile încă nu s-au scris. Regulile, chiar dacă au fost scrise cu mult timp în urmă parte a unui plan, TU ai puterea să le modifici! Viitorul TĂU și al celor din jurul tău se va putea schimba din clipa în care vei crede și dori acest lucru! Viitorul  începe chiar în clipa asta! Dar trebuie să fii conștient de manipulare.

Dacă lasăm emoțiile să ne ghideze fără alt discernamânt rațional, avem mari șanse să devenim animale de laborator, predictibile la stimuli. În cazul nostru se folosesc de frici: frica de a pierde locul de muncă, frica de a falimenta banca unde avem economiile, iar mai nou frica de atentate. Urmează frica de non-caucazieni, izolarea în țarcul UE și în legi de conduită cetățenească. Ei așa ne văd. Noi cum ne percepem? Abia când noi vom uita ce înseamnă libertate și drepturi, abia atunci am pierdut. Continuă să visezi, continuă să crezi în frumos și omenie și nu în ultimul rând crede într-un viitor așa cum vrei să fie, nu așa cum ți-e dictat.

 

Pentru o mai bună înțelegere vezi și  –

Masonerie. Iluminism. Imigrație.

Imigrație. Manipulare. Schimbare.

Cum putem schimba sistemul


Motto –  Cei care au privilegiul de a şti, au datoria de a acţiona !

Albert Einstein

În ultimul timp aud mereu expresia – să schimbăm sistemul! Suntem pregătiţi oare pentru asta? Vrem cu adevărat să schimbăm un sistem în care majoritatea oamenilor s-au înfipt atât de adânc? Şi dacă îl schimbăm, ce punem în loc?

Cei mai mulţi cauta soluţia în spaţiul îngust pus la dispuzitie de către păpuşari, respectiv în schimbarea clasei politice. Păstrăm astfel acelaş sistem, făcând rocada dorită de către cei ce administrează birocraţia. Lucrurile astea s-au repetat de câteva ori în viaţa noastră. Au urmat speranţe de scurtă durată urmate de lungi amăgiri. Ajungem la o vârstă când, privind în spate, observăm o viaţă risipită, stoarsă de resurse, observăm că de fapt perioada aşteptată de noi nu a venit niciodată, observăm că nu am trăit, iar când privim în viitor vedem aceiaşi succesiune de speranţe şi amăgiri, o mare datorie financiară şi nimic bun de lăsat urmaşilor noştrii.

Dar ce este sistemul? Ce dorim să schimbăm?

Ca o definiţie rapidă, sistemul poate fi definit ca fiind suma de lideri ce s-au ridicat din rândul oamenilor în diferite domenii, financiar, politic, militar, ştiinţific şi care duc într-o anumită direcţie soarta întregii ţări. N-am să intru în amănunte despre ordinele primite de către aceşti „conducători” sau la structurile mai înalte care păzesc la „buna funcţionare a planetei” ci am să mă limitez la descrierea sistemului românesc.

În altă ordine de idei, se poate spune că sistemul este şi ceea ce noi alegem să facem, o medie a sumei dorinţelor noastre. Când aceasta medie e grosiera, apar soluţii de schimbare grosiere – război, revoluţii, revolte; când aceasta medie e culta, apar soluţiile inteligente – salt tehnologic, evoluţie socială, spirituală. Bineînţeles că aceste alegeri care credem că sunt ale noastre pot şi sunt influenţate în funcţie de interesele „păpuşarilor”. Putem, şi avem destule exemple, să ne rupem de la manipularea mediatică şi să căutăm soluţiile cele mai fiabile pentru viitorul nostru.

Conștientizare sau iluzie?

Primul pas ar fi implicarea noastră a tuturor şi conştientizarea faptului că trăim într-o lume cu valori fabricate pe bandă rulantă. Un exemplu, în acest sens, ar putea fi decizia de a vota pe un candidat sau pe altul. Credeţi că alegeţi voi? Dintre cine? Individul X, Y sau Z este pus în faţa voastră iar ei, la rândul lor, au fost aleşi de către „altcineva” să reprezinte interesele, mai mult sau mai puţin ale voastre. Şi astfel se crează iluzia alegerii voastre.

Cum ar fi să mergem la vor şi să anulăm TOŢI buletinele de vot ?Ar fi ăsta un precedent istoric ? Ar fi. Se poate face asta ? Unii ar spune că e o utopie şi poate că au dreptate. În cazul ăsta să mergem la vot şi TOŢI CEI NEMULTUMINTI DE CLASA POLITICA să anuleze buletinele de vot! Lucru realizabil doar în măsura în care conştientizam că sistemul care ne-a fost pus pe tavă de un sfert de veac e putred. E realizabil doar dacă ştim că nu oamenii de rând au ales democraţia.A fost implantata ideea şi noi… doar am acceptat-o.

Comoditate vs. obișnuință

Putem distruge acest sistem corupt doar când vom renunţa la conforul fotoliului, doar când ne vom vindeca de boala filozofelii pe grupurile de socializare, când ne vom dezbrăca de haina apatiei şi vom merge să punem întrebări şi să cerem răspunsuri cui trebuie. Trebuie să schimbăm media dorinţelor noastre grosiere şi materialiste la o media culta, medie care există în opinia mea dar nu e fructificata, prin victorii obţinute de către o societate civilă. Iar când spun „societate civilă” să nu vă gândiţi la papagalii care se presupune că ar reprezenta „voinţa societăţii civile” ci la adevăraţii lideri care ştiu cum se poate face o schimbare. Ce frumos ar fi realizăm că suntem bipezi, să ridicăm capul din ţărâna, să observăm că avem coloana vertebrală şi că putem atinge cerul cu creştetul capului, chiar dacă pentru asta vom avea genunchii zdrobiţi şi coatele zdrelite!

Toleranță zero… valoare zero

Romanii nu sunt nici mai prosti, nici mai degeneraţi, nici mai hoţi decât alte naţii ale acestei lumi. Suntem doar ţinte pentru tâlharii mondiali, suntem sistematic vânaţi, exterminaţi, împinşi spre pribegie, scoşi tot timpul în fata drept plaga Europei, iar vina o purtam doar noi pentru că suntem prea toleranţi.

Acceptăm fără să ripostăm orice nedreptate care ni se pune în cârca pe principiul „trece şi asta” . Tot pe principiul ăsta ne acceptăm şefii la locurile de muncă numiţi în posturi pe grade de rudenie şi, tot în acest fel, ne acceptăm conducătorii incompetenţi, escroci sau vânduţi intereselor păpuşarilor mondiali, iar când un astfel de fapt banal şi evident e pus în faţa noastră… ne prefacem că nu îl vedem.

Vrem să schimbăm sistemul ? Am putea continua cu schimbarea sistemului de valori în care ne bălăcim fiecare dintre noi fără să realizăm. Am putea fi consecvenţi în părerile şi judecata noastră, să avem o voce comună în problemele sociale. Am putea să nu mai fim miloşi cu cei care încalcă legea indiferent de ce au realizat până în momentul respectiv, indiferent cât de „săraci şi oropsiţi” pozează prin presa, indiferent cât de bogaţi şi influenţi sau cât de amărâţi sunt, de la cel care arunca hârtia pe jos până la cei care ne fură zi de zi prin facturi.

Greu… dar nu imposibil!

Sunt voci care spun că schimbarea/uciderea sistemului cu parul nu rezolvă situaţia prin simplul fapt că nu reprezintă o garanţie că pot construii ceva mai bun. Ei sunt buni doar la uciderea sistemului nu şi la crearea unuia nou, nu neapărat prin faptul că sunt negativi, ci doar pentru că nu ştiu să ţină un echilibru între drepturi, libertăţi şi obligaţii în interiorul noului sistem, dau drepturi mai mari decât e nevoie, cer obligaţii doar când societatea e în prag de criză, iar asta poate duce la tensiuni sociale mai devreme sau mai târziu. Din acest motiv trebuie o colaborare a indivizilor care vin cu soluţii pentru dărâmarea sistemului şi a celor care vor şi pot construi unul nou.

Însă, pentru că latura umană e însetate de putere, acest lucru e greu de realizat. Greu, dar nu imposibil. Dacă ştim când să îi dăm la o parte pe cei ce vizează puterea şi să îi înlocuim cu cei care au soluţii pentru societate, avem o şansă. Dacă nu vrem să distrugem sistemul prin forţa ci prin acţiunile noastre în mod repetat, trebuie să ne întrebăm dacă societatea actuală are o forţă capabilă să stea la masa negocierilor cu pârghiile puterii. O structură socială care să emită cerinţe pertinente şi care să ofere soluţii concrete, lăsând la o parte sloganele de genul „jos cutare/sus cutare”. În momentul în care această forţa va fi creată avem o şansă, una destul de mare.

Aport personal…

Pentru a se realiza acest lucru fiecare dintre noi putem contribui. Atragerea de oameni în jurul nostru sau apartenenţa noastră la un grup cu idei similare poate fi un început. Un singur grup nu se poate ridica împotriva sistemului şi nici nu poate cere pretenţii, însă mai multe astfel de „insule” conectate de aceleaşi idealuri pot face diferenţa. Închipuiţi-vă douăzeci, treizeci sau chiar o sută de grupuri conectate… având acelas numitor comun!

Pare greu de realizat însă avem la dispoziţie instrumente pe care bunicii sau părinţii noştri nu le aveau. Un asemena instrument este internetul. Sifonarea sistemului poate începe de aici. Ştiu. Am afirmat mai sus că ar trebui să ne dezlipim de confortul fotoliului  şi de  reţelele de socializare. Însă asta doar după ce acele grupuri sunt destul de mari pentru a fi o ameninţare la adresa sistemului. Internetul poate fi acel factor catalizator care să scoată la iveală hibele sistemului şi trebuie să ne folosim de asta până la momentul în care, ce cei ce trag deocamdată sforile, nu îl vor contrala sau chiar interzice. Ei şi-au dat seama că oamenii sunt mai aproape chiar fiind la mii de kilometri distanţă. Să ne folosim de asta cât nu e prea târziu.

Instrumentele de propagandă

Un alt factor ce trebuie luat în considerare este distrugerea reţelelor prin care sistemul îşi implementează directivele şi vectorii de propagandă. Sistemul se foloseşte de mijloacele moderne de răspândire a informaţiei, TV, ziare, net, însă nu se sprijină pe asta. Sistemul se sprijină pe valorile de credinţe ale oamenilor. Un astfel de sistem de valori este RELIGIA. În opinia mea, şi a multor altora, religia este piatra de temelie şi canalul principal de propagandă.

Aşa au supravieţuit sistemele din cele mai vechi timpuri. Cu ajutorul aceste invenţii sistemul a controlat şi a îngrădit anumite graniţe în latura umană. Odată depăşit acest nivel de supunere oarbă şi de frică de divinitate putem realiza că nu e nevoie să aşteptăm mântuitori, că nu avem de ca să stăm în genunchi sau cu ochii spre cer aşteptând semne. Doar în acest fel vom fi stăpâni pe viaţa noastră şi vom participa direct la schimbările de care avem nevoie pentru a lăsa urmaşilor noştri posibilitatea de a se ridica mai sus decât am visat noi.

De cele mai multe ori schimbarea unui sistem se produce brusc, cu victime colaterale şi implică doar schimbarea stăpânilor sau a centrelor de putere. Schimbarea reală se produce lent începând cu schimbări în mentalitatea individuală şi cea colectivă; nu se produce în toată masa de manevră, ci creşte treptat… iar indivizii care se opun devin din ce în ce mai puţini.

Schimbarea a început!

Această schimbare – în opinia mea – a început deja. Ceea ce e important acum e unirea celor ce au descoperit că transformarea vine din interior. Un sistem social nu poate fi distrus sau schimbat decât la atingerea unei mase critice – un număr minim de indivizi fără putere de decizie sau un număr şi mai mic de persoane cu putere de decizie, doritori de schimbare.

Privind în trecut putem observa că dorinţa de schimbare se naşte din acumularea de nemulţumiri sau frustrări de natură economică, socială, intelectuală, sentimentală, sexuală, care se pot pot rezuma la sentimentul de bine, plăcere sau împlinire. Dacă sentimentul de mulţumire se realizează economic, mental şi spiritual, atunci noul sistem poate fi considerat bun. În consecinţă sunt puţini cei ce doresc schimbarea de dragul schimbării, ci doar dacă nu li se îndeplinesc condiţiile enumerate mai sus… ceea ce în România cred că e valabil pentru majoritatea oamenilor.

Sistemul poate fi schimbat doar de o viziune comună. Dacă nu împărtăşim cu toţii aceleaşi convingeri actulii păpuşari vor fi stăpâni şi peste o mie de ani.

Libertate pe cartelă


verichip-259x300

Dictatura comunistă ne dădea mâncare în rații pe cartele. Azi, „noua democrație capitalistă” vrea să ne raționalizeze libertatea pe cartelele pre-plătite la serviciile de telefonie mobilă. Aflăm abia după un an că USL-ul a decis în CSAT să se treacă la interceptarea, înregistrarea și urmărirea milioanelor de cartele pre-plătite ale utilizatorilor din România.

Mass-media românești sunt foarte discrete în acoperirea „cazului Snowden”, dar în realitate este vorba de un uriaș scandal internațional care depășește cu mult granițele unui simplu conflict diplomatic. Și ce descoperim? Că chiar și după ce Snowden a dezvăluit lumii întregi că libertățile omului sunt încălcate de serviciile secrete americane – și în mod sigur și de cele ale altor state -, după ce The Guardian este principalul aliat din mass-media al fostului agent CIA, după ce Merkel, Hollande și alți politicieni grei europeni cer socoteală USA pentru activitatea de spionaj asupra unor guverne și instituții din Europa, Dl. Ponta declară senin: „Este o decizie adoptată în luna august a anului trecut de către CSAT şi, de atunci, am progresat în ceea ce priveşte procedurile de implementare, pentru că în acest moment sunt peste 10 milioane de cartele pre-plătite (…). Nu doar că o susţin, eram în CSAT, dacă nu mă înşel era în perioada mandatului interimar al domnului Antonescu, (…) erau toţi miniştrii acolo, şi a fost adoptată această decizie imediat după atentatul din Bulgaria, unde atacatorii au folosit cartele pre-plătite”.

Există un film american (l-am văzut pe HBO), bazat pe o întâmplare reală, în care un om nevinovat este răpit de CIA în Europa și este anchetat mai multe luni, distrugându-i-se viața, pentru că primise un apel necunoscut pe telefonul lui al cărui număr aparținuse înainte, întâmplător, unui om suspectat că era terorist și cu care el nu avea absolut nici o legătură. Vă rog să-l căutați și să-l vedeți. Și să vă mai gândiți apoi dacă vi se pare OK să vă dați CNP-ul atunci o să cumpărați o cartelă pre-pay.

Terorismul nu s-a născut pentru că oamenii simpli au descoperit că nu mai au loc pe lume de oamenii de alte religii, ci din cauza manipulărilor istorice ale oamenilor politici în urmărirea scopurilor lor oculte. Și acum ei vor ca oamenii simpli să plătească pentru asta cu libertatea lor, conform conceptului stupid că „dacă vreți securitate, trebuie să renunați la anumite libertăți”. Nu, asta este doar o cale perfidă de a spori vulnerabilitatea oamenilor pentru a putea fi mai ușor controlați. Eu nu am nimic cu musulmanul, evreul, sau hindusul. Teroriștii din toate taberele și religiile sunt responsabilitatea exclusivă a oamenilor politici și a jocurilor lor care au radicalizat oamenii. Vor să controleze tot. Și astfel, într-o zi, implementarea unui cip în fiecare nou născut va deveni o procedură standard și normală.

Jurnalul.ro via Gandeste.org

Alte postari similare:

Transa colectiva

Iluzia democraţiei

Guvernul Mondial – între conspirație și adevăr

Sclavul modern II


45492_628066307220181_1196656137_n

Sa fii o persoana libera nu este un ideal ci un scop obligatoriu pentru fiecare fiinta umana, desi multi oameni azi nu sunt liberi si traiesc cu lanturi invizibile pentru ca isi fac cadou toate libertatile de bunavoie si se trezesc cand e prea tarziu. Cel mai important lucru in viata pentru mine este libertatea cu toate sensurile ei… Sa fiu liber sa fac ce vreau, sa ma exprim cum vreau, sa traiesc cum vreau. Din aceasta cauza am avut vesnic probleme cu autoritatea. Parinti, profesori, sefi, oameni care imi spuneau ce sa fac si ce e bine pentru mine.

Traim intr-o lume in care 95% din populatie, spre sfarsitul vietii, este ori foarte saraca ori total dependenta de ajutor din partea guvernului, a familiei etc. In Statele Unite, intr-un sondaj de opinie, 93% din adolescente au spus ca activitatea care le provoaca cea mai mare satisfactie emotionala este sa mearga la cumparaturi. Sa existe oare o legatura intre cifrele astea?

Traim intr-o lume in care parintii si societatea insista si impun tinerilor sa urmeze sistemul educational pentru ca astfel succesul in viata este asigurat. Ceea ce nu discuta nimeni este faptul ca traim vremuri in care transformarile sunt rapide. Daca incepi azi o facultate, dupa 3, 4, 5 ani cunostiintele pe care le-ai acumulat nu mai sunt aplicabile pentru ca tehnologia si sistemul sunt schimbate.

Traim intr-o lume in care ne simtit obligati sa satisfacem nevoile si pretentiile tuturor, numai ale noastre nu. Urmam scoli si ne intemeiem familii pentru ca asa ni se spune ca e bine de catre oameni care nu pot sa ofere puterea unui exemplu bun. Parinti care zbiara la copiii lor sa ia note mari la scoala si sa isi gaseasca o slujba pentru a avea stabilitate in timp ce chiar acesti parinti se plang in fiecare zi de lipsurile pe care le indura DUPA ce au urmat aceeasi scoala pe care o recomanda si dupa ce au muncit ani de zile la slujba care trebuia sa le aduca stabilitate.

Traim intr-o lume in care familia si nunta sunt accesorii obligatorii. Cu divorturile care ating o rata de 50% in unele tari din europa, lipsa de educatie totala in ceea ce priveste o viata sanatoasa de cuplu isi pune amprenta puternic pe fericirea cuplurilor. Astfel ca dupa sclipirea pe care o lasa la prima impresie, nunta, viata de familie, relatia de cuplu, ceea ce urmeaza in spatele cortinei in viata de cuplu nu vedem in fimele Disney cu printi si printese.

Traim intr-o lume in care adulti de 50 de ani se comporta ca niste adolescenti de 14. Fara sa isi asume responsabilitatea totala pentru existenta lor continua sa faca pe victimele eterne. In randurile ce urmeaza am sa iti enumar primul dintre lucrurile pe care eu le consider cele mai importante pentru pastrarea libertatii si fericirii individuale. Cu lucrurile de mai jos ar trebui sa inceapa scoala, nu cu un exercitiu de testare a memoriei ce dureaza 16 ani in care esti doar pus sa memorezi si sa reproduci informatie fara sa iti dezvolti abilitatile de care vei avea atata nevoie pentru bunastarea si fericirea ta.

428069_335407806489694_39772149_n

Oamenii cheltuie banii asa cum mananca. Adica compulsiv. Exista un mecanism psihologic care vine in ajutorul marilor corporatii si ne dauneaza noua enorm – Exprimarea personalitatii prin cumparaturi. In toata mass-media vedem cum oamenii sunt incurajati sa cumpere produse pentru a-si creste stima de sine si valoarea in ochii altor oameni. Fii diferit cumparand ceva. O sa fii mai sexy daca te dai cu un anumit deodorant. Banii tai vor fi in siguranta la noi. Mai stii sloganul “Dormi linistit. FNI lucreaza pentru tine”?

Marile corporatii au interesul sa iti ia banii pe care ii faci ( si care de obicei nu sunt multi) asa ca se folosesc de mass media si iti spala creierii cu emisiuni, reclame si stiri care sa te faca sa te simti inadecvat, ca nu esti destul de bun, sa ai o stima de sine scazuta, si sa te faca sa CUMPERI ceva ca sa iti iei medicamentul care te va face sa te simti bine. Pana data viitoare cand ai bani de cheltuit.

Nu mai mancam pentru a ne simti bine, pentru a fi sanatosi si productivi. Mancam ca sa obtinem o clipa de placere si pentru a uita in acea clipa de durerile noastre emotionale profunde. Mancam asa cum luam un medicament. Un medicament pentru uitare care din pacate are un efect de scurta durata. Cumparam din aceleasi motive. Placerea de o clipa.

Sa crezi ca statutul tau social, respectul si stima de sine vor creste daca iti cumperi masina, haine, obiecte este cea mai mare prostie a secolului nostru de mari consumatori. Si de naivitatea aceasta profita cei care vand aceste obiecte. Oricine si-a cumparat o masina ca sa impresioneze, haine, obiecte care credea ca il vor transforma in alt om, sunt sigur ca poate oferi marturie ca nimic nu s-a schimbat dupa ce emotia de moment a cumparaturii a trecut.

Cati dintre noi nu au spus:” daca as avea acel obiect, as fi cel mai fericit din lume si nu mi-ar mai trebui nimic?” doar ca sa ajungem sa ne dorim altceva la o saptamana dupa ce ne-am indeplinit visul…

Si eu am crezut ca haine de firma imi vor aduce succes cu femeile; si eu am crezut ca masina imi va creste statutul social; si eu am crezut ca daca o sa am laptopul acela special o sa pot sa imi fac treaba de 10 ori mai bine… Pana cand le-am avut si am vazut ca eu sunt la fel. Rezultatele nu au fost diferite. Stima si respectul meu de sine au crescut doar cand am lucrat la adevaratele cauze ale problemelor mele, care erau IN INTERIORUL MEU. Rezultatele au inceput sa apara doar cand am inceput sa imi dezvolt abilitatile si personalitatea.

421929_339706406059834_1763418417_n

Atunci cand ai acest gen de comportament pe care l-am descris mai sus si faci toate cumparaturile acestea EMOTIONALE pe CREDIT SI IMPRUMUT, in acest moment sapi o groapa din care probabil nu vei mai iesi toata viata. Acest gen de comportament , cumparaturile pentru a simti o emotie de scurta durata, este cea mai sigura cale de a te indeparta de adevarata avere si bogatie pe care o poti dobandi incepand de la 0. Nu exista rau mai mare pe pamant in acest moment, un pericol mai mare pentru libertatea ta decat creditele si imprumuturile pentru a cumpara lucruri care isi pierd valoarea.

Am urmarit programul lui Eben Pagan, ” Self made wealth” , care m-a inspirat pentru acest articol, in care se vorbea despre aceste lucruri. Si era o poveste: Acum 100 de ani, cand europenii vroiau sa emigreze in Statele unite insa nu aveau posibilitatea, semnau contracte cu americani care le finantau emigrarea. In schimb, acesti oameni se angajau sa devina servitori ai lor pentru o perioada determinata de timp. 1 an, 2 sau 3 pana cand era achitata datoria. Problema era ca din cauza lipsei de educatie, acesti europeni nu stiau sa gaseasca in acel contract conditii si comisioane ascunse ( cam cum e si azi cu contractele de creditare) si astfel pe masura ce anii treceau deveneau si mai datornici in loc sa le scada datoria. Astfel ajungeau sclavi pe viata.

Atunci cand mergi la cumparaturi si mai ales cand o faci pe credit, in mintea ta se petrece urmatorul proces:
Iti spui ca va veni o promovare, marire de salariu, mostenire, iti va iesi afacerea aia ce o planuiesti de mult si ca nu va fi problema sa te mai incarci cu o suma lunara de cateva sute de mii sau milioane. Problema e ca mintea rationalizeaza totul in favoarea deciziei de cumparare si de cele mai multe ori, lucrurile pe care le asteptam, banii aia multi ce trebuiau sa vina, nu mai vin, insa datoria este acolo si trebuie platita. Astfel, te oferi voluntar ca sa devii sclav al datoriilor tale. Astfel, iti amanetezi viitorul, pentru ca tot ce faci sunt compromisuri pentru a-ti putea achita datoriile. Sistemul este in asa fel pus la punct incat daca ai datorii neplatite sa nu mai poti face nimic. Nu mai poti avea proprietati, firme, conturi, nu mai poti sa construiesti ceva care sa iti aduca avere si bogatie in mod legal. – Esti un sclav in toata puterea cuvantului, prizonier in groapa pe care singur ai sapat-o.

Motivele pentru care oamenii au ajuns in situatia asta ?

– Programare negativa

– Nu suntem pregatiti pentru aceste vremuri

– Relatia emotionala proasta cu banii

– Obiceiuri proaste.

images (5)

1. Programarea negativa

Programarea negativa consta in faptul ca oamenii au un creier care emotional, ii indeamna sa accepte recompensa imediata, desi dauneaza pentru viitor. Creierul ne indeamna sa avem ACUM ce se poate avea, fara sa conteze ziua de maine, la fel cum ursii acumuleaza grasime pentru lunile de hibernare, si oamenii acumuleaza ACUM ca si cand maine nu mai exista. Problema e ca maine exista si devine azi, un prezent care a fost sacrificat pentru placerea mica de ieri. Asadar, in primul rand, e foarte important sa depasim aceasta programare negativa si sa invatam sa traim azi pentru ca ziua de maine sa fie abundenta din toate punctele de vedere. Sa invatam sa sacrificam prezentul pentru un viitor lung si prosper.

2. Nu suntem pregatiti pentru aceste vremuri

Azi, totul se petrece in viteza. Oamenii nu sunt pregatiti sa traiasca in ritmul acesta. Daca parintii nostrii megreau la scoala si cautau o slujba de la care sa iasa la pensie, astazi nu mai poti fi sigur ca pana termini scoala industria sau domeniul de activitate pentru care te pregatesti va mai exista. E nevoie sa scapi de mentalitatea de “angajat“, mentalitatea saracacioasa de a-ti vinde timpul, orele din viata pentru un salar. E timpul sa te concentrezi pe cum sa devii acea persoana competenta si capabila sa rezolve probleme si sa duca la bun sfarsit proiecte. Sa investesti in educatia ta si abilitatile tale. Altfel nu vei supravietui in mediul economic a carui era deja a inceput.

3. Relatia emotionala proasta cu banii

Iubim si uram banii in acelasi timp. Ii iubim pentru ca ne pot aduce ceea ce ne dorim, ii uram pentru ca au asa o putere asupra noastra. In familiile care nu sunt bogate, inca de mici copiii sunt educati in ideea ca bogatii sunt rai si ca au facut lucrurile rele ca sa ajunga sa aiba multi bani. Orice padure are uscaturi, dar cum vrei tu sa fii ca cineva pe care nu apreciezi si de care nu iti place? Adica cum vrei sa fii bogat daca nu iti plac bogatii? E important sa nu judeci daca nu esti in cunostiinta de cauza si sa cauti in familia ta ce anume din educatie a fost gresit in privinta banilor.

4. Obiceiurile proaste

Mancatul compulsiv, cumparaturi compulsive, datorii permanente. Acestea sunt lucruri care ne indeparteaza in fiecare zi de bogatia adevarata.Obiceiurile proaste sunt mai greu de inlocuit pe masura ce trece timpul. Cu cat mai repede cu atat mai bine. Daca e sa fim sclavi, atunci sa fim sclavi doar ai pasiunilor noastre, ai viitorului nostru stralucit si al cauzelor pe care le sustinem, a valorilor noastre.

5325_237089506434317_1260728773_n

Pentru ca am vorbit de probleme sa vedem si ceva solutii.

1. Devino adult! Gata. S-a terminat. Acum e vremea sa iti asumi responsabilitatea. Nu te mai poti gandi ca altcineva va trebui sa iti rezolve problemele in timp ce tu poti sa cheltui. E timpul sa nu mai fi o oaie care traieste din inertie si sa devii un adult responsabil de viata si viitorul tau. E timpul sa devii o persoana educata si informata, care se pregateste sa fructifice oportunitatile cand ele apar.

2. Invata diferenta intre valoare si bani! ( valoarea aduce bani, nu invers)Daca te concentrezi pe bani nu vei face niciodata bani. Cum se fac banii? Cineva are de oferit ceva ceea ce altii percep valoros. De la pasta de dinti pana la masini, carti si orice lucru care costa bani. Tu ce ai valoros de oferit? Angajatul clasic isi imagineaza ca daca isi vinde timpul ( 8,10,12 ore pe zi) este indreptatit sa fie platit. Ei bine, cat valoreaza acele ore luate din viata ta si vandute ? Merita investita asta? Sa il faci pe altul bogat cu orele vietii tale in timp ce tu primesti niste faramituri? Daca iti place, continua. Daca nu iti place, invata sa creezi valoare, sa iti dezvolti abilitati care sa te faca o persoana valoroasa. Abia atunci vei incepe sa faci bani adevarati, cand vei intelege ce insemana valoarea.

3. Investeste, nu cheltui!O masina este o cheltuiala proasta daca nu produce bani. Pentru ca va continua sa consume bani fara sa produca. O barca de rafting este o investitie buna, pentru ca va produce bani cand este pusa in slujba unei afaceri. Asa sa gandesti de acum! Orice lucru pe care il cumperi, e o cheltuiala sau o investitie? Un calculator performant, o conexiune rapida de internet sunt o investitie buna pentru ca te poti educa si poti crea valoare multa cu aceste unelte. O plasma este o cheltuiala proasta.

Sa cheltuim mai mult in fiecare luna pentru o mancare foarte sanatoasa, vitamine, fructe, e o investite pentru ca te fac o persoana mai puternica, mai productiva, mai sanatoasa si poti crea valoare, poti face bani mai multi. Mancatul la fast-food este o cheltuiala foarte proasta. Daca poti implementa aceste concepte, am convingerea ca viata ta se va schimba ENORM de mult in bine.

Cele mai importante 3 lucruri incare sa investesti:
– Educatia ta.
– Relatii cu oameni valorosi si care pot produce valoare
– Bunuri ce produc bani.

Gandeste-te o clipa care sunt consecintele actiunilor tale? Te indrepti spre libertate sau sclavie? Construiesti fundatia pentru success sau groapa in care vei ramane toata viata? Preferi beneficiul marunt pentru satisfactia pe termen scurt, sau poti sacrifica placerea de moment pentru fericirea adevarata pe termen lung?

Sursa

Alte postari similare :

Sclavul modern I

Solutii… pentru adormiti

Despre omul modern …

Metode pentru Tâmpirea Populaţiei

Sclavul modern I


ist2_2577744_office_series_workaholic1

E de bun simt pentru orice individ de pe planeta asta -apartinand unei societati moderne- sa nu-si faca iluzii ca este liber. Fiecaruia dintre noi ii este ingaduita o zbenguiala zilnica pe o raza data de lungimea cordonului ombilical cu care este conectat la „libertatea” pe care i-o ofera organizarea sociala din care face parte. Ceea ce diferentiaza natura legaturii, care poate fi foarte rigida, sau flexibila, permitandu-i individului sa exploreze mai mult sau interzicandu-i asta, este nivelul educatiei. In oricare dintre situatii, libertatea individului exista aici doar ca ideologie. In realitatea zilnica materiala, libertatea este o iluzie.
„Libertatea omului e partea divina din el.” Petre Tutea

Principii ale insclavizarii

Crearea de frica ignoranta si confuzie. A castiga lupta pentru atentie – A se capta cu orice pret atentia respectivilor si a-i determina sa faca ce vrei tu! A crea nevoile lor si a-i ajuta apoi sa le acopere (Este vechea sintagma a lui Nietzsche :” Daca vrei ca lumea sa-ti fie recunoscatore, nu le da ceva ci ia-le ceva, apoi ajuta-i sa indure lipsa!” A crea si controla fortele opuse. Crearea de asocieri in religii, partide, etc apoi crearea de asocieri opuse acestora Crearea izolarii. Izolarea de viata de odinioara, de prieteni de familie, de obiectele din trecut ale subiectului respectiv si chiar crearea de neincredere in propria-i judecata.

Impunerea unei ierarhii si autorati de sus in jos (obedienta!). Principiul ascultarii orbeste si fara cracnire. (Problema cozilor de topor care indeplinesc asemenea “misiuni” e ca ei insisi au fost astfel “spalati pe creer” si astfel devin eie insisi insclavizati si decerebralizati!GV) Instaurarea unei situatii economice prebusite. Toata miscarea banilor trebuie sa se faca de jos in sus, toti sclavii sa munceasca pentru stapanii lor, toate resursele sa fie detinute de conducatorii lor. Asa vor avea puterea sa angajeze sau sa concedieze pe oricine ar dori.

Secretul. Informatiile despre activitatile din “structura” fie ele adevarate sau distorsionate sunt facute sa ajunga spre varful piramidei. Nimic important nu ar trebui sa “rasufle” spre baza piramidei. Numai varful piramidei ar trebui sa cunoasca adevaratul scop si destinatia finala.Asta asigura ca intotdeauna puterea ramane acolo unde trebuie sa fie ! (Aici mi se pare ca internetul le-a dat o lovitura fara precedent! Aici incep sa se “desire” itele si este doar “inceputul”!GV)

A face ca totul sa fie relativ. In aceasta mascarada, “ei” vor sa discrediteze principiile de moralitate si responsabilitate facandu-le relative si subordonate “cuiva din varf”! Scopul scuza mijloacele. Trauma e folosita pentru a crea subiecti tot mai obedienti, totul in numele unui viitor mai bun! Frica (la nevoie teroarea) si simtamantul de vinovatie sunt elemente de coeziune. Iubirea si bucuria se distribuie in doze mici obedientului.

Controlul mijloacelor de comunicare si propaganda care se autopromoveaza. Numai cei din varf stiu exact despre ce e vorba, ce se intampla si care e scopul. Despotul foloseste propaganda si inventeaza cuvinte noi si intelesuri noi . Cuvintelor vechi si puternice ca “libertate”, “iubire”, etc, li se dau Intelesuri Noi si sunt programate dinspre varf spre baza piramidei sa domine actiunile celor din structurile inferioare. Cuvintele devin scopuri in sine. Prin puterea propagandei valorile umane sunt rasturnate cu susul in jos adevarurile evidente sunt trecute sub tacere iar minciunile stau ca adevaruri., sau adevarurilor li se da un crampei de atentie.

Dobandirea si impunerea increderii absolute. Este principiul “Increderii Totale”. Despotii trebuie sa aibe incredere Absoluta in ei insisi! Toti ceilalti trebuie sa-i trateze pe despoti ca pe Zei!Frica si adularea fara urma de indoiala este hrana de care au nevoie despotii pentru a-si duce la final misiunea.

Un comportament brutal si executarea tuturor altor principii. Pentru a face manipularea sa lucreze, brutalitatea trebuie sa impuna celelalte principii fara lamentari despre “daca e bine sau rau” Care e adevaratul scop al celor din varful piramidei, evolutia omenirii asa cum ei pretind? Guvernele au ca scop prosperitatea si bunastarea populatiilor lor? Dupa cum se vede in realitate este exact opusul: prosperitatea conducatorilor se bazeaza pe insclavizarea celorlalti!

Dimensiunea spirituala, constientizarea a ceea ce se petrece cu adevarat, sunt marile obstacole impotrica controlului mental total. Cei ce vor sa insclavizeze pe altii ii vor pe acestia ignoranti, si disconectati de ei insisi si ceilalti. asta se face zilnic printr-o educatie nefolositoare, prin a va tine permanent ocupati si in confuzie. bombardandu-ne cu stiri despre violenta si cruzimi, pornografie, alcool si droguri, intreceri sportive si distractie, prin a ne oferi hrana cu toxine, prin invidie, lacomie, vinovatie, furie, frica, etc!

Autoeducati-va si reintoarceti-va spre voi insiva!

image002

Sfârşitul programat al democraţiei

Globalizarea poate fi definită ca ideologie prin faptul că se opune statelor suverane; globalizarea identifică statele naţionale suverane ca inamici cheie, mai ales din cauză că principala funcţie a statului este (sau ar trebui să fie) slujirea intereselor celor mulţi, ale poporului, înainte de interesele celor puţini. În consecinţă, forţele globalizării caută să slăbească, să dizolve şi eventual să distrugă fundaţiile statelor naţionale ca instituţii sociale de bază, pentru a le înlocui într-o nouă ordine supranaţională cu noi structuri, globale sau suprastatale, de conducere: structuri sociale, politice, economice, financiare şi militare. Asemenea structuri globale sunt cele care vor pune în practică obiectivele politice şi interesele economice ale unui mic număr de grupuri şi organizaţii foarte puternice care astăzi conduc şi orientează procesul globalizării într-o direcţie clar stabilită. Aceste grupuri ale puterii conduse de interese private au reuşit deja ceva nemaivăzut în întreaga istorie a umanităţii: „privatizarea” puterii la scară mondială.

„Globalizarea” este la ora actuală un eufemism a ceea ce foştii preşedinţi SUA Woodrow Wilson, Franklin D. Roosevelt, Harry S. Truman şi George H.W. Bush – în diferite momente ale istoriei moderne – au enunţat ca „Noua Ordine Mondială”. Noua Ordine Mondială! Evident, când fostul preşedinte George Bush Sr. a folosit nestingherit acest termen pe 11 septembrie 1991, elita puterii s-a mişcat rapid pentru a se asigura că nu va mai fi folosit des şi în locul său a plasat ideea mult mai neutră şi aparent inocentă a „globalizării”, care mai are azi şi un alt înţeles: „Imperialismul SUA”.

Adevăraţii stăpâni ai lumii nu mai sunt guvernele ţărilor, ci conducătorii grupurilor multinaţionale financiare sau industriale şi ai unor instituţiilor internaţionale „opace” (FMI, Banca Mondială, OCDE, OMC, băncile centrale). Prin urmare, cei care conduc lumea nu sunt aleşi în mod democratic, în ciuda impactului deciziilor lor asupra vieţii populaţiei. Puterea acestor organizaţii se exercită la o dimensiune planetară, în timp ce puterea statelor e limitată la o dimensiune naţională. De altfel ponderea societăţilor multinaţionale în fluxurile financiare a depăşit-o de mult pe cea a statelor. La dimensiune transnaţională, mai bogate decât statele şi reprezintând principalele surse de finanţare ale partidelor politice de orice orientare în majoritatea ţărilor, aceste organizaţii se situează de fapt mai presus de legi şi de puterea politică, mai presus de democraţie.

Surse:

http://www.badpolitics.ro/cele-12-principii-ale-insclavizarii/
http://www.badpolitics.ro/creierul-diabolic-din-umbra-fata-ascunsa-a-globalizarii/
http://bogdancmihai.blogspot.co.uk/2009/08/sclavul-modern.html

Alte postari similare :

Transa colectiva

Iluzia democraţiei

Un popor de oi merită un guvern de lupi !

Corporatocraţia, Banca Mondiala şi FMI

Apocalipsa poate fi controlată !


cum-explica-nasa-apocalipsa-de-pe-21-decembrie-anuntata-de-mayasi-18434673

Umanitatea trebuie să se mobilizeze.

Cum va arăta lumea în viitor? Ați obține o imagine rezonabilă dacă ați încerca să priviți ființele umane din exterior, astfel încât, imaginați-vă că sunteți un observator extraterestru care încearcă să afle ce se întâmplă aici sau imaginați-vă că sunteți un cronicar peste 100 de ani față de momentul prezent- presupunând că vor mai fi cronicari peste 100 de ani, ceea ce nu este evident- și vă uitați în trecut, la ceea ce se întâmplă astăzi. Ați observa ceva destul de remarcabil. Pentru prima dată în istoria speciilor umane, am dezvoltat în mod evident capacitatea de a ne distruge. Acest lucru s-a întâmplat încă din 1945, iar acum, în sfârșit se admite că există mai multe procese pe termen lung, cum ar fi distrugerea mediului înconjurător care conduc spre acceași direcție, poate nu chiar spre distrugere totală, dar măcar la distrugerea capacității de a duce o viață decentă. Mai există și alte pericole, cum ar fi pandemiile, care au legătură cu globalizarea și interacțiunea umană. Așadar, există procese care sunt în desfășurare și instituții active, cum ar fi sistemele de arme nucleare, care ar putea avea afecta grav, sau chiar desființa o existență organizată.

Cum să distrugi o planetă fără să te străduiești prea mult

Întrebarea este: ce fac oamenii în această privință? Nimic din cele de mai sus nu este secret, totul este la vedere. De fapt, trebuie să depui un adevărat efort ca să nu observi. Au existat o serie de reacții. Există cei care încearcă foarte mult să facă ceva în privința acestor amenințări, iar alții care acționează pentru a le amplifica. Dacă s-ar uita la cine sunt aceștia, acest cronicar din viitor sau observator extraterestru ar vedea ceva cu adevărat foarte ciudat. Cele mai slab dezvoltate țări sunt cele care încearcă să depășească sau să lupte cu aceste amenințări, populațiile indigene sau cei care au mai supraviețuit dintre ele, societățile tribale și primele națiuni din Canada. Ei nu discută despre război nuclear, ci despre distrugerea mediului înconjurător și mai ales, ei chiar încearcă să facă ceva în acest sens.

De fapt, peste tot în lume- Australia, India, America de Sud- se duc lupte, uneori războaie. În India se desfășoară un război total împotriva distrugerii mediului înconjurător, în care societățile tribale încearcă să se opună operațiilor de extragere a resurselor, care sunt foarte dăunătoare la nivel local dar și prin consecințele pe care le generează. În societățile în care populațiile indigene au un cuvânt de spus, foarte multe persoane se opun cu putere. Cei mai vocali din țările care au adoptat o poziție fermă referitoare la încălzirea globală sunt în Bolivia, care are o majoritate indigenă și prevederi constituționale care protejează drepturile naturii. Ecuadorul, care de asemenea are o populație indigenă numeroasă, este singurul exportator de petrol pe care îl cunosc al cărui guvern caută sprijin pentru a ajuta la păstrarea acelui zăcământ în pământ, în loc să-l exploateze și să-l exporte- și în pământ este locul acestui zăcământ.

Președintele venezuelean Hugo Chavez, care a murit recent și care a fost ținta glumelor, insultelor și a urii în toată lumea vestică, a participat la o reuniune generală a Națiunilor Unite acum câțiva ani, unde a fost considerat ridicol pentru că l-a numit pe George W. Bush un diavol. De asemenea, a susținut un discurs care a fost destul de interesant. Bineînțeles, Venezuela este un producător important de petrol. Petrolul reprezintă de fapt întregul lor produs intern brut. În acel discurs, el a avertizat despre pericolele folosirii peste măsură a resurselor fosile și a încurajat țările consumatoare să se unească și să încerce să reducă acest consum de resurse fosile. Nu știu dacă știți, el avea parțial origini indiene aborigene. Aceste aspecte ale discursului său de la Națiunile Unite nu au fost vreodată relevate, spre deosebire de lucrurile amuzante pe care le-a făcut.

Așadar, la o extremă avem societățile tribale, formate din indigeni care încearcă să oprească drumul spre dezastru. La cealaltă extremă, avem cele mai bogate și mai puternice societăți ale lumii, cum ar fi Statele Unite și Canada, care se îndreaptă țintit către distrugerea mediului înconjurător cât mai rapid cu putință. Spre deosebire de Ecuador și societățile indigene din întreaga lume, aceste țări doresc să extragă fiecare picătură de hidrocarburi din pământ, în cea mai mare viteză posibilă. Ambele partide politice, președintele Obama, mass-media și presa internațională par să privească în viitor cu un entuziasm deosebit, la ceea ce ei numesc un secol de independență energetică pentru Statele Unite. Independența energetică este un concept aproape fără sens, dar nu contează. Ceea ce de fapt spun ei este: vom avea un secol în care să maximizăm utilizarea resurselor fosile și să contribuim la distrugerea lumii.

Acest lucru este valabil aproape peste tot. Atunci când vine vorba de dezvoltarea de energii alternative, Europa recunoaște că încearcă să facă ceva. În schimb, Statele Unite, cea mai puternică și mai bogată țară din lume este singura națiune printre cele probabil 100 de națiuni relevante care nu are o politică națională de restrângere a utilizării de combustibili fosili, singura care nu are nici măcar obiective referitoare la energia regenerabilă și asta nu pentru că populația nu dorește. De fapt, structurile instituționale blochează schimbarea. Interese care țin de afaceri nu doresc acest lucru și au un rol deosebit de determinant în cadrul acestor politici, astfel încât se produce o mare scindare între opinia publică și politică cu privire la foarte multe probleme, inclusiv referitoare la aceasta.

Acestea sunt lucrurile pe care cronicarul din viitor- dacă va exista unul- le-ar vedea. Ar mai putea de asemenea să citească presa științifică actuală, din care aflăm predicții din ce în ce mai sumbre.

“Cel mai periculos moment al istoriei ”

Cealaltă problemă este războiul nuclear. Se știe de foarte multă vreme că dacă ar exista o primă lovitură din partea unei puteri importante, chiar și fără represalii, probabil că ar distruge civilizația fie și doar din cauza consecințelor pe care le-ar avea o iarnă nucleară care ar urma. Se cunoaște foarte bine acest lucru, astfel încât, pericolul a fost dintotdeauna mult mai mare decât am crezut noi că a fost. Tocmai am aniversat 50 de ani de la Criza Rachetelor din Cuba, care a fost numită cel mai periculos moment al istoriei de către istoricul Arthur Schlesinger, consilierul președintelui John F. Kennedy. Care așa a și fost. A fost un moment foare dificil și nici nu a fost singurul de acest gen. Într-un fel, totuși, cel mai prost aspect al acestor evenimente sumbre este faptul că nu am învățat nicio lecție.

Ceea ce s-a întâmplat în Criza Rachetelor din octombrie 1962 a fost mistificat, astfel încât să pară că au fost foarte multe acte de curaj și înțelepciune. Adevărul este că întregul episod a fost aproape nebunesc. A existat un moment, poate chiar apogeul crizei, în care premierul soviet Nikita Khrushchev i-a scris lui Kennedy cu oferta de a regla conflictul printr-un anunț public de retragere a rachetelor rusești din Cuba și a celor americane din Turcia. De fapt, Kennedy nici măcar nu știa că Statele Unite avea rachete în Turcia la acea vreme. Acestea au fost oricum retrase pentru a fi înlocuite cu mult mai periculoasele submarine nucleare Polaris, care erau invulnerabile.

Aceasta a fost oferta. Kennedy și consilierii săi au analizat-o și au respins-o. La acea vreme, însuși Kennedy estima potențialitatea unui război nuclear la o treime către jumătate, de unde înțelegem că președintele Kennedy era dispus să accepte un risc foarte ridicat de distrugere masivă pentru a stabili principiul că SUA, doar SUA are dreptul la rachete ofensive în afara granițelor, de fapt, oriunde doreste, indiferent de riscul asupra celorlalți și asupra lor, în cazul în care problema scapă de sub control. SUA are acel drept, nu oricine altcineva.

Cu toate acestea, Kennedy a acceptat, totuși, un acord secret de a retrage rachetele pe care deja dorea să le retragă, atâta timp cât acest acord nu devenea public. Khrushchev, cu alte cuvinte, a trebuit să retragă în mod public rachetele rusești în timp ce Statele Unite le-a retras în mod secret pe cele depășite. Mai bine zis, Khrushchev a trebuit să fie umilit și Kennedy a trebuit să-și mențină imaginea de bărbat. Este foarte apreciat pentru acest lucru, pentru păstrarea curajului și a fermității sub amenințare și așa mai departe, dar decizia sa îngrozitoare nu este nici măcar pomenită- încercați să găsiți vreo urmă. Pentru a pune paie pe foc, cu câteva luni înainte de izbucnirea crizei, Statele Unite a trimis rachete nucleare la Okinawa. Acestea erau țintite asupra Chinei în timpul unei perioade de recesiune regională. Oricum, cui îi pasă? Avem dreptul să facem orice dorim oriunde în lume. Aceasta a fost una dintre lecțiile sumbre ale acelei perioade, dar au urmat și altele.

Zece ani mai târziu, în 1973, secretarul de stat Henry Kissinger a declanșat alertă nucleară de gradul zero. A fost modul său de a alerta pe ruși să nu intervină în războiul arabo-israelian care se desfășura atunci și, în mod deosebit, să nu intervină după ce îi informase pe israelieni că ar putea să încalce un armistițiu încheiat între Statele Unite și Rusia. Din fericire, nu s-a întâmplat nimic.

Din nou, zece ani mai târziu, era în funcție președintele Ronald Reagan. Imediat după ce a preluat Casa Albă, el și consilierii săi au ordonat forțelor aeriene să pătrundă în spațiul aerian rusesc pentru a încerca să obțină informații despre sistemele de avertizare rusești- Operațiunea Able Archer. În mod efectiv, acestea au fost false atacuri. Rușii erau nesiguri, unii oficiali la nivel înalt erau îngrijorați că acesta ar putea să fie un pas spre adevăarata lovitură. Din fericire, nu au reacționat, chiar dacă au fost cât pe ce. Situația continuă în acest fel.

Ce se poate înțelege din criza nucleară iraniană și cea nord-coreană

În acest moment, problema nucleară este de regulă pe prima pagină în cazul Iranului și al Coreei de Nord. Există metode de a gestiona aceste crize aflate în desfășurare. Poate că nu ar funcționa, dar măcar am putea încerca. Cu toate astea, acestea nu sunt luate în considerare, nici nu sunt aduse în discuție.

Iranul, de exemplu, este considerat în Vest – nu în lumea arabă, nu în Asia – cea mai mare amenințare a păcii mondiale. Este vorba despre o obsesie vestică, este interesant de văzut care sunt motivele pentru această obsesie, dar nu face obiectul acestei discuții. Există o cale de a gestiona relațiile cu presupusa cea mai mare amenințare la adresa păcii mondiale? De fapt, există câteva. O metodă, una destul de rezonabilă, a fost propusă acum câteva luni la o întâlnire a țărilor nealiniate la Teheran. De fapt, se reitera o propunere care exista deja de mai multe decenii, adusă în discuție mai ales de Egipt și a fost aprobată de Națiunile Unite.

Propunerea se referă la stabilirea unei zone libere de arme nucleare în regiune. Acesta nu ar fi răspunsul la toate, dar ar putea fi un pas înainte semnificativ. De asemenea, există și metode de a acționa în acest sens. Sub auspiciile Națiunilor Unite se urmărea organizarea unei conferințe internaționale în Finlanda în decembrie anul trecut pentru a încerca implementarea planurilor spre acest obiectiv. Ce s-a întâmplat? Nu veți citi despre acest lucru în ziare pentru că nu s-a pomenit nimic decât în presa specializată. La începutul lunii noiembrie, Iranul a fost de acord să participe la întâlnire. Câteva zile mai târziu, Obama a anulat întâlnirea, spunând că nu era momentul potrivit. Parlamentul European a emis o declarație cerându-i să continue, la fel au făcut și statele arabe. Nu s-a rezolvat nimic. Mai mult, s-au întețit sancțiunile împotriva populației iraniene- sancțiuni care nu afectează regimul – și situația probabil se îndreaptă spre război. Cine știe ce se va întâmpla?

În Asia nord-estică se întâmplă același lucru. Coreea de Nord ar putea să fie cea mai irațională țară din lume, este cu siguranță un concurent bun pentru acest titlu. Cu toate astea, e poate un lucru rațional să încerci să înțelegi care sunt motivațiile acestor oameni atunci când acționează irațional. De ce se comportă în modul în care o fac? Ar trebui să ne imaginăm că suntem în locul lor. Să ne imaginăm cum ar fi ca în timpul Războiului Coreean de la începutul anilor 1950, țara noastră să fie distrusă total de către o superputere, care se mai și lăuda cu ceea ce făcea. Imaginați-vă ce urmări avea să lase aceste lucruri.

Rețineți că e posibil ca cei care conduceau Coreea de Nord să fi citit în presa militară de la acea vreme a acestei superputeri unde se explica faptul că, de vreme ce deja totul era distrus în Coreea de Nord, forțele aeriene au fost trimise să distrugă digurile Coreei de Nord, digurile uriașe care controlau rezervele de apă – o crimă de război pentru care oameni au fost spânzurați la Nuremberg. Aceste ziare oficiale vorbeau cu entuziasm despre ce minunat era să vezi apa scurgându-se printre văi, iar asiaticii străduindu-se să supraviețuiască. Ziarele exultau descriind ceea ce pentru acei asiatici însemna niște orori care depășeau orice imaginație. A însemnat distrugerea recoltelor lor de orez, care apoi a dus la înfometarea și moartea lor. Ce magnific! Nu avem amintiri despre aceste lucruri, dar ei le au.

Să ne întoarcem în prezent. Istoria recentă este interesantă. În 1993, Israelul și Coreea de Nord se îndreptau spre încheierea unui acord în care Coreea de Nord să nu mai trimită rachete sau tehnologie militară în Orientul Mijlociu și Israelul va recunoaște acea țară. Președintele Clinton a intervenit și a blocat acest acord. Imediat după aceea, drept represalii, Coreea de Nord a desfășurat o mică testare a rachetelor. Drept urmare, Statele Unite și Coreea de Nord au ajuns la un acord cadru în 1994 care a stopat înarmarea nucleară și care a fost mai mult sau mai puțin onorat de ambele părți. Atunci când George W. Bush a preluat președinția, Coreea de Nord avea probabil o singură armă nucleară și nu mai producea nimic în acest sens. Bush a lansat imediat politica sa militară agresivă, amenințând Coreea de Nord – axa răului – astfel încât Coreea de Nord a reluat programul său de armare nucleară. Până a părăsit Bush Casa Albă, aceștia aveau 10 arme nucleare și un sistem de rachete. Între timp, s-au mai întâmplat și alte lucruri. În 2005, Statele Unite și Coreea de Nord ajunseseră de fapt la un acord în care Coreea de Nord avea urma să încheie orice plan de proliferare a armelor nucleare și rachete. În schimb, Vestul, dar în special Statele Unite, urma să pună capăt oricărei activități agresive (urma să se încheie un pact de non-agresiune).

Era o situație care promitea mult, dar aproape imediat Bush a subminat-o. El a retras oferta și a inițiat programe pentru a obliga băncile să nu se ocupe de nicio tranzacție nord-coreeană, chiar de era perfect legală. Nord-coreenii au reacționat prin reactivarea programelor de înarmare nucleară. Astfel s-au desfășurat lucrurile. Este bine cunoscută metoda adoptată de Statele Unite: dacă faci un gest ostil în defavoarea noastră, vom răspunde cu unul și mai irațional la rândul nostru. Dacă faci un gest împăciuitor, vom răspunde și de asemenea manieră. Acest lucru, bineînțeles că reînvie amintiri din trecut. Ei își amintesc trecutul, astfel încât reacționează într-o formă extrem de agresivă. Ei bine, esența a tot ceea ce se întâmplă și care se vehiculează în Vest este că liderii nord-coreeni sunt extrem de răi. Da, așa sunt. Însă nu e asta întreaga poveste și așa funcționează lucrurile de când lumea.

Nu înseamnă că nu există alternative. Alternativele însă nu sunt luate în considerare. Acest lucru este periculos, astfel încât dacă ne întrebăm cum va arăta lumea în viitor, nu va arăta prea frumos, decât dacă oamenii se hotărăsc să acționeze. Întotdeauna o pot face.

Sursa – Gandeste.org

Alte postari similare:

10 războaie americane şi zece minciuni mediatice planetare

Proiectul Web-Bot – Marea pacaleala

Teoria conspiraţiei sau adevărul ascuns ?

Metode pentru Tâmpirea Populaţiei


manipulare-196x300

V-aţi întrebat vreodată de ce nu va ajung banii, de ce copiii dumneavoastră par de necontrolat, de ce plătiţi rate insuportabile la bancă, de ce nu vă mai place nimic din ce aveţi în casă, de ce vă vine mereu să vă certaţi cu toată lumea, de ce vă simţiţi neglijat, ignorat, umilit, strivit de cei care ar trebuiâ să vă servească, de ce nu sunteţi fericit şi nici măcar mulţumit, sau pur şi simplu de ce fetele poartă de aproape 2 ani cisme în miezul verii ? Sunt convins că v-aţi întrebat. Dar v-aţi întrebat de ce nu faceţi nimic pentru ca aceste nemernicii să nu mai continue? În cele ce urmează voi încerca să vă ofer 5 motive pentru care raspunsul la această ultimă întrebare este, de obicei, “Nu pot”.

Le-am numit Metode pentru Tâmpirea Populaţiei pe scurt MTP-uri. Precizez că în cele ce urmează cuvintele “citititor” , “telespectator” şi “cetăţean român” vor fi înlocuite cu “bizon” şi/sau “fraier”

MTP -1

În fiecare zi pe toate canalele media oferă-i fraierului un exemplu de personaj realizat d.p.d.v. financiar şi insistă pe câţi de mulţi bani are respectivul, câte chestii misto îşi cumpără în fiecare zi, cu ce femei sau bărbaţi bine umblă, în ce casă luxoasă trăieşte şi cât de simpatic e în discuţiile cu presa. În acest fel, puţin câte puţin, fraierul ajunge să fie, în mod real, interesat de viaţa acestui personaj. Apoi oferă-i informaţii despre situaţii conflictuale din viaţa acestui personaj realizat, de genul: divorţ cu scântei sau despărţire violentă, dispute pe moşteniri, corupţie, exprimări colorate. Nu la fel de bine dar destul de eficiente sunt şi informaţiile despre aspecte pozitive: căsătorie, o nouă cucerire, un act caritabil. Toate aceste situaţii au menirea de a fi comentate de către fraier împreună cu ceilalţi fraieri din lumea lui. Astfel bizonul se regăseşte în acele situaţii, iar distanţa între el şi acel personaj i se pare insignifiantă, deşi duhoarea de la ghenă îi ia nasul, rahaţii de câini din faţa blocului i se lipesc de tălpi, se sufocă în autobuz, şeful urlă la el ca la un animal, iar la cumpărături face calcule mai abitir decât Gheba.

MTP – 2

În fiecare zi pe toate canalele media explică-i bizonului de unde să îşi ia cel mai avantajos credit, care sunt bancile care au comisioane ascunse şi, prin excludere, care sunt cele mai sigure şi unde trebuie să dea fuga să ia bani. Apoi, spune-i ce lucruri rele i se pot întâmpla dacă nu îşi plăteşte ratele. După ce te-ai asigurat că a înţeles toate astea combină totul cu MTP -1 astfel: Dan Bitman, personaj de succes, consilier al Ministerului de Finanţe este garanţia pentru creditul tau imobiliar (deşi în reclama TV, el cântă şi se scălămbăie împreună cu o babă sclerozată şi cu nişte spălaţi pe creier), doctoriţa lu’ peşte este cea care te sfătuieşte să cumperi medicamentul de cap chiar dacă nu te doare atât de tare încât să te îndopi cu antinevralgice, Anna Lesko, cântăreaţa de succes (deşi o parvenită, complet lipsită de talent artistic) sau marele baschetbalist Gică Mureşan(un semianalfabet care abia zice două vorbe) îţi arată de ce trebuie să vorbeşti aiurea de sute de euro pe lună la mobil. Apoi nu uita să mănânci margarină de care Nadia Comăneci nu s-ar atinge în veci, dar pe care ţi-o recomandă cu căldură. După asta ia-ţi haine ca piţipoanca cu fruntea îngustă şi ţăţe mari la preţuri de trei ori mai mari decât în orice ţară din occident, dar produse sub franciză la noi.

MTP – 3

În fiecare zi pe toate canalele media dezvăluie-i bizonului prin ştiri repetitive sau talk-show-uri interminabile ce răutăţi fac autorităţile, cât de mult şi prin ce metode ingenioase fură banul public. După ce îi întipăreşti asta în minte uimeşte-l : fă un spectacol din orice realizare a ministrului sau primarului prezentat drept hoţ în zeci de rânduri. Arată-i de o sută de mii de ori ce bine se circulă pe podul sau şoseaua abia inaugurate, ce sisteme de siguranţă super-performante pentru siguranţa bizonului a cumpărat, ce evenimente artistice de înaltă ţinută şi popularitate va organiza. În acest mod, fraierul, deşi îndrăcit de zecile de nereguli prezentate în legătură cu acel politician, nu va simţi că e totul pierdut, ci dimpotrivă, că acolo sus, cineva lucrează şi pentru el. Totul se poate rezuma prin fraza cretinoidă: “A furat el dar şi face!” Prin această metodă, se legitimează deturnarea sistematică a banilor publici în buzunarele unora, prezentă în toate structurile de stat de la noi. Apoi, ca toate lucrurile să aibă un pic de sare şi piper arată-i fraierului câţiva barosani încătuşaţi, dar uită subiectul sau tratează-l cu superficialitate când aceştia sunt achitaţi de justiţie sau primesc pedepse cu suspendare.

MTP – 4

În fiecare zi pe toate canalele media arată-i fraierului informaţii ultra-detaliate despre clanuri de cămătari, tâlhari, bătăuşi, spărgători de banci, elevi bătuţi de alţi elevi sau de profesori, pietoni omorâţi de şoferi recalcitranţi. Arată-i bizonului că nu mai este în siguranţă nicăieri şi că nu mai trebuie să îşi lase copilul în faţa blocului. După aceea combină această metodă cu MTP – 2 şi MTP -3. Vei obţine un mesaj beton prin care fraierul va întreprinde treptat următoarele acţiuni : îşi va cumpăra o uşă metalică, va face contract de monitorizare cu o firmă de pază, îşi va lua pistol cu bile, îşi va asigura casa, maşina, partenerul de viaţă, copilul şi pe sine. Apoi, acesta aparent liniştit se va uita cu aviditate la cum îi explică Ciocan despre eficienţa oamenilor legii atunci când au descins în casa traficanţilor din Ferentari şi au confiscat “uriaşa” cantitate de 200 de grame de cocaină (deşi anual la noi se trafichează tone)

MTP – 5

În fiecare zi pe toate canalele media convinge fraierul că toată lumea este îngrijorată de soarta educaţiei. Apoi arată-i prin mii de alte exemple de ce în România nu are rost să faci şcoală. Combină cu MTP – 1 şi prezintă-i “vedeta” (o femeie independentă care ţine la principii) care are de toate pentru că a fost sponsorizată de “iubi” cel potent financiar, bătrân dar generos. Arată-i profesoare de română care dansează la bairamuri organizate de Vanghelie, sau care fac striptease la webcam. Apoi, îndrumă fraierul să se culturalizeze cu un roman imbecil de-al divei Mihaela Rădulescu şi să citească cărţi despre: cum să ajungi bogat, vedetă sau fotomodel când el e de fapt un sărăntoc, un nimeni şi un urât.

Aceste lucruri consider că descriu cel mai bine parteneriatul “stat + privat + media” care acţionează , de ani buni, pentru indobitocirea indivizilor din această ţară. Lista de MTP-uri poate continua aproape la nesfârşit dar sper că prin acestea am surprins o parte din esenţial. Aş dori să precizez că nu aş avea aroganţa să pretind că eu nu mă încadrez în această categorie a “fraierilor”. Ce îmi place să cred este însă că aceste metode nu m-au prins în totalitate. Mulţumesc “pe această cale” propriei mele conştiinţe care m-a ajutat să fiu măcar un “fraier conştient“. Dacă nu v-am plictisit deja, voi reveni pe viitor şi cu alte Metode pentru Tâmpirea Populaţiei şi vă invit şi pe dumneavoastră să povestiţi în ce mod v-aţi simţit fraieriţi. Unii vor spune că nu ajută la nimic să ne dăm seama. Eu zic că ajută, şi ajută chiar unde doare mai mult: la cap şi la buzunar.

Sursa – Angel.org.ro

Alte postari similare:

Monstrul din(tre) noi

Cand ne-am pierdut puterea ?

Manipularea prin reclamele la medicamente, difuzate la TV

Televizorul te face pasiv !

Stirile dauneaza grav sanatatii tale !

Istoria religiilor – varianta alternativa


The_Heathens_Guide_to_World_Religions_(cover)

Există o istorie ascunsă şi secretă a religiilor? Există adevăruri ascunse dincolo de ceea ce suntem obişnuiţi să credem, teorii şi controverse care să demonteze convingerile care le avem cu privire la dogmele şi credinţele religioase? Cercetările şi investigaţiile din ultimul secol par să ducă la cu totul alte demonstraţii care relevă o parte diferită de ceea ce ştim cu toţii că ar fi adevărat. Biserica şi preoţii par că ne ascund ceva. Din multe cercetări şi studii făcute în ulmii ani, se pare că faptele au stat cu totul altfel pe vremea lui Iisus, dar preoţii – vicleni şi animaţi de motive oculte – au făcut ca lucrurile să pară aşa cum au vrut ei, reducându-i la tăcere pe opozanţi. Dovada? Au condamnat la moarte şi au ars pe rug pe toţi cei care se îndoiau. Una din cele mai detaliate scrieri despre istoria religiilor este în cartea scriitorului David Icke, “Secretul Suprem” din care am selectat fragmente din capitole care le-am considerat a fi mai importante.

Sorii lui Dumnezeu

Nici un alt instrument nu a slujit mai bine Agendei elitelor decât religia. Chiar şi la ora actuală religia controlează minţile a miliarde de oameni şi limitează gândirea Mişcării Patriotice Creştine, deşi aceasta a sesizat multe alte aspecte ale conspiraţiei Frăţiei. Singurul lucru pe care nu îl pot accepta aceştia este faptul că propria lor religie face ea însăşi parte integrantă din marea conspiraţie.
Eu nu doresc în nici un caz să-i condamn pe cei care se autonumesc creştini. Printre ei se numără destui oameni care îşi manifestă prin credinţa lor creştină o spiritualitate plină de iubire. Mă refer aici exclusiv la Instituţia creştinismului şi la îndoctrinarea arogantă pe care a practicat-o în masă, pornind de la incredibil de limitata ei viziune asupra vieţii, care a creat o veritabilă închisoare mentală pentru miliarde de oameni de-a lungul ultimilor 2000 de ani. Toate religiile majore ale umanităţii: hinduismul, creştinismul, iudaismul şi islamul s-au născut în aceeaşi regiune a Orientului Mijlociu şi Apropiat unde au apărut rasa ariană şi liniile genealogice încrucişate reptilo-umane, după marele cataclism de acum aproximativ 7000 de ani. Scopul acestor religii era să limiteze mintea oamenilor şi să controleze emoţiile acestora prin răspândirea sentimentelor de vinovăţie şi de teamă. Toate au avut la bază figura unui „Dumnezeu mântuitor” precum Iisus sau Mahomed, afirmând că numai cei care cred în acesta şi îi urmează poruncile îl pot găsi pe adevăratul „Dumnezeu” şi pot fi mântuiţi. Exact acelaşi lucru îl afirmau preoţii babilonieni despre Nimrod. Controlul maselor prin intermediul religiei a început în Babilon.
Cei care refuzau să creadă în aceste bazaconii erau condamnaţi să ardă pentru totdeauna în focul iadului. Într-un mod cu totul incredibil, miliarde şi miliarde de oameni au căzut de-a lungul timpului în capcana acestei scheme simpliste, lucru valabil inclusiv la ora actuală. Dacă nu ar fi dispuşi să renunţe decât la propria lor minte şi la propria lor viaţă, încă nu ar fi atât de rău, dar ei insistă ca toţi cei din jur să facă acelaşi lucru, iar acest lucru nu mai este normal. Chiar deloc! Întrucât majoritatea cititorilor acestei cărţi vor fi cu siguranţă din rândul creştinilor şi evreilor, voi lua exemplul acestor două religii, demonstrând cum nişte poveşti simbolice au devenit adevăruri literale şi cum manipularea acestora a dat naştere celei mai puternice arme de control în masă inventată vreodată în istoria omenirii.
Pentru a înţelege ce anume se ascunde în spatele apariţiei religiilor, va trebui să vedem care a fost baza primelor religii ale fenicienilor, babilonienilor şi altor civilizaţii mai vechi decât ale acestora. Esenţa acestor religii a fost Soarele. Ierarhia Elitei s-a concentrat dintotdeauna asupra Soarelui, căci, aşa cum am subliniat mai devreme, înţelegea puterea reală a acestuia ca generator de energie electromagnetică care ne afectează viaţa şi comportamentul în fiecare secundă a fiecărei zile. Soarele conţine 99% din materia sistemului solar. Este suficient să vă gândiţi la acest lucru. Cine înţelege aceste cicluri solare şi natura diferită a energiilor pe care le proiectează ele, poate anticipa cum vor reacţiona fiinţele umane la diferite evenimente şi în anumite momente. La fel ca în cazul scripturilor care reprezintă baza tuturor religiilor, religia Soarelui avea două nivele ale cunoaşterii (sau iniţierii). În lumea antică, ierarhia Elitei se concentra asupra Soarelui deoarece ştia că acesta are efecte profunde asupra conştiinţei umane, în timp ce masele adorau astrul solar datorită căldurii şi luminii pe care le primeau de la el şi care influenţau în mod crucial viaţa lor, în special prin faptul că le asigura coacerea unor recolte bogate. În mod similar, un iniţiat al cunoaşterii ezoterice va citi Biblia cu alţi ochi decât creştinul sau evreul mediu. Iniţiatul va recunoaşte simbolismul, numerologia şi codurile ezoterice, în timp ce credinciosul va accepta semnificaţia literală a textului. Altfel spus, acelaşi text are rolul de a permite trecerea pe un nivel superior de cunoaştere în cazul iniţiatului şi de a crea o închisoare mentală pentru masele largi, neiniţiate.

Mare scamatorie!

Înţelegerea marilor religii nu este posibilă fără înţelegerea simbolismului străvechi al Soarelui. Anticii foloseau în special un anumit simbol pentru călătoria anuală a Soarelui. Aşa cum vom vedea în capitolul următor, acesta rămâne şi la ora actuală simbolul fundamental al Frăţiei Babiloniene. El apare atât în ilustraţiile feniciene ale zeiţei Barati cât şi pe stema expresiei britanice a acesteia: Britania. Simbolul constă în împărţirea Zodiacului (cuvânt grecesc care înseamnă cercul animalelor) printr-o cruce care marchează cele patru anotimpuri. În centrul crucii se află Soarele. Din cauza acestui simbolism, foarte multe divinităţi ale anticilor erau născute pe data de 25 decembrie. În emisfera nordică, data de 21-22 decembrie corespunde solstiţiului de iarnă, când Soarele se află în punctul cel mai de jos al puterii sale în ciclul anual. În viziunea strămoşilor noştri, acesta era momentul în care Soarele „moare” din punct de vedere simbolic. La data de 25 decembrie (trei zile mai târziu), Soarele şi-a început deja călătoria simbolică înapoi către apogeul puterii sale din mijlocul verii. De aceea, anticii obişnuiau să spună că soarele „se naşte” pe data de 25 decembrie. După cum vedeţi, Crăciunul creştin nu este decât un festival păgân redenumit, aşa cum sunt de altfel toate sărbătorile creştine. Să luăm de pildă Paştele. În jurul datei de 25 martie (data fixă la care se sărbătorea mai demult Paştele), soarele intră în semnul astrologic al Berbecului sau al mielului. La această dată, anticii obişnuiau să sacrifice miei, convinşi că vor obţine astfel favorurile zeilor, dar mai ales ale zeului-soare, asigurându-şi astfel recolte bogate. Altfel spus, ei credeau că vărsarea sângelui mielului echivalează cu ştergerea păcatelor lor. Babilonienii antici credeau că Tammuz, fiul reginei Semiramida, a fost crucificat cu un miel la picioare, trupul său fiind înmormântat într-o peşteră. Când piatra de la intrarea în peşteră a fost dată deoparte trei zile mai târziu, trupul dispăruse. Cu siguranţă, aţi mai auzit această poveste! O altă manieră în care anticii îşi imaginau simbolic soarele era următoarea: un copil iarna, un tânăr de Paşti, un bărbat extrem de puternic vara, un om trecut de prima tinereţe, care îşi pierde puterile, toamna, şi un bătrân neputincios iarna (până la solstiţiu). Ilustraţia modernă care prezintă fazele evoluţiei omului de la copil la bătrân este o imitaţie a acestui simbol. Într-o altă variantă, soarele se năştea cu plete aurii lungi (razele) care deveneau din ce în ce mai scurte pe măsură ce îşi pierdea puterea, în lunile de toamnă. Să ne reamintim de povestea lui Samson (sau Sam-sun) din Vechiul Testament. Acesta era incredibil de puternic şi avea părul lung, dar şi-a pierdut puterea când părul i-a fost tăiat. Problemele sale au început când a intrat în „Casa Dalilei” – semnul astrologic al Fecioarei, prin care trece soarele în timp ce se apropie toamna. Cu o ultimă zvâcnire a puterii sale, Sam-Soarele trânteşte la pământ doi piloni, care reprezintă un alt simbol clasic al Frăţiei, pe care îl regăsim din Egiptul antic şi până la francmasonii moderni. Legenda lui Samson (Sam-sun) este povestea simbolică a ciclului anual al soarelui. În realitate nu a existat o asemenea Sun – soare, în limba engleză. Din câte înţeleg, în limba ebraică Samson înseamnă chiar „Zeul Soare”.
Pentru creştinii ortodocşi, Iisus este singurul Fiu conceput de Dumnezeu, care a murit pentru iertarea păcatelor noastre. Exact aceeaşi pretenţie au avut-o un lung şir de zei antici, cu mult timp înainte să se audă măcar de Iisus Christos. Expresia „Fiu al lui Dumnezeu” pare să dateze cel puţin din perioada regilor gotici arieni din Cilicia, care îşi asumau titlul de „Fii ai Zeului Soare”, tradiţie adoptată apoi de faraonii din Egipt. Mulţi adepţi New Age îl consideră pe Iisus una cu Sananda, un iniţiat de rang înalt dintr-o ierarhie spirituală care s-a întrupat pentru a infuza pe pământ aşa-zisa energie „christică”. Alţii cred că a fost un extraterestru cu o misiune similară. În sfârşit, sunt unii care afirmă că pretenţia sa de a fi „regele evreilor” se datora faptului că se trăgea din sângele regal al lui David.

Dar oare chiar a existat Iisus? Au existat Moise, Solomon şi regele David? Răspunsul meu este un categoric nu. Nu există dovezi credibile şi incontestabile ale existenţei nici unuia dintre ei în afara textelor biblice, iar acestea nu sunt deloc credibile. Dar cum au apărut ele?

În anul 721 î.Ch., Israelul a fost cucerit de asirieni, iar israeliţii (sau canaaniţii) au fost luaţi în captivitate. Triburile cunoscute de istoria oficială sub numele de Iuda şi Benjamin au supravieţuit timp de mai bine de o sută de ani, înainte de a fi cucerite şi capturate de prietenii noştri, babilonienii, în jurul anului 586 î.Ch. Istoria întreagă care ascundea adevărul a început să fie fabricată în Babilon, capitala antică a preoţimii şi ierarhiei reptilo-ariene, de către preoţii ebraici cunoscuţi sub numele de leviţi.

Vechiul testament

Gândiţi-vă puţin: dacă o Frăţie ar distruge întreaga cunoaştere a lumii antice, inclusiv bibliotecile acelei lumi, ce ar scrie ea în textele ei, istoria reală sau o variantă a acesteia pe care ar dori să o inoculeze în subconştientul colectiv? În timpul şi după şederea lor în Babilon, în care au aflat atâtea lucruri, inclusiv legendele Sumerului, preoţii leviţi au amestecat adevărul (de multe ori simbolic şi acesta) cu fantezia, iar acest amestec a devenit fundamentul Vechiului Testament. Nu „israeliţii” au fost cei care au scris aceste texte. Chiar dacă am accepta existenţa lor, ei ar fi trebuit să fie demult dispersaţi pe vremea când leviţii şi-au înmuiat penele în cerneală. Geneza, Exodul, Leviticul şi Numerele, care împreună alcătuiesc Torah „evreiască”, au fost scrise în totalitate de leviţi sau sub supravegherea acestora, în timpul şi după şederea lor în Babilon. Acest grup de oameni care practicau sacrificiile umane, magicieni negri şi fanatici care obişnuiau să bea sânge, sunt cei care au scris legea morală pe care evreii ar trebui să o urmeze până în zilele noastre. Eu n-aş avea încredere nici să-i întreb cât e ceasul! În schimb, creştinii fanatici iau aceste texte drept Cuvântul lui Dumnezeu! Nu sunt deloc Cuvântul lui Dumnezeu, sunt cuvintele leviţilor, scrise sub directa îndrumare a iniţiaţilor reptilieni pur-sânge sau cu sânge încrucişat din Frăţia Babiloniană. Tăbliţele Sumeriene dovedesc mai presus de orice îndoială că Geneza nu reprezintă altceva decât un text condensat al unor texte sumeriene mai vechi. Legenda sumeriană a Edinului a devenit povestea biblică a Grădinii Edenului. Vă mai amintiţi povestea lui Moise, găsit în stufăriş de o prinţesă egipteană? Exact aceeaşi poveste era relatată de sumerienii-babilonieni cu referire la regele Sargon cel Bătrân.
Povestea lui Moise este o invenţie, cum este şi „captivitatea” în Egipt, povestea Exodului (cel puţin în forma descrisă în Biblie) şi crearea celor 12 triburi prin intermediul lui Iacov. Toate aceste texte au fost scrise de leviţi, ai căror conducători erau iniţiaţi la şcolile misterelor reptiliene din Babilon. Poveştile lor sunt simbolice şi codificate, astfel încât să fie înţelese de iniţiaţi, dar nu şi de mase, care trebuiau să creadă în sensul lor literal. Potrivit leviţilor, Moise a primit legile şi poruncile de la Dumnezeu în vârful unui munte. Regăsim mereu şi mereu acelaşi simbolism al munţilor. Una din explicaţii este legată de faptul că vârful muntelui este mai aproape de simbolul Dumnezeului lor: Soarele. Muntele Sion înseamnă Muntele Soarelui. Chiar şi astăzi, soarele care răsare deasupra munţilor de la răsărit este unul din principalele simboluri ale Frăţiei. Povestea israeliţilor şi a evreilor este în cea mai mare parte o invenţie, un voal în spatele căruia a fost ascuns adevărul. Nici un alt popor nu a fost amăgit atât de tare ca cei care îşi spun „evrei”. Aceştia au fost terorizaţi, folosiţi şi manipulaţi în maniera cea mai grotescă şi mai lipsită de milă de propria lor Elită, pentru a implementa o Agendă pe care marea majoritate a evreilor nici măcar nu o cunosc. Nu există nici un exemplu mai elocvent în acest sens decât maniera în care clanul „evreiesc” al Rothschild-zilor (în realitate reptilieni pur-sânge) a sprijinit cu fonduri, şi nu numai, venirea la putere a naziştilor, lăsându-i pe semenii lor de rang inferior să suporte consecinţele. Povestea levită a Exodului nu este decât o perdea de fum menită să ascundă furtul cunoaşterii „ebraice” din şcolile misterelor egiptene după infiltrarea acestora de către Frăţia Babiloniană. Egiptenii au considerat revelaţia lui „Iehova” o crimă comisă împotriva ştiinţelor sacre.
Istoricul şi iniţiatul francmason Manly P. Hall afirmă că religia de stat din Egipt s-a transformat la un moment dat în magie neagră şi că activităţile spirituale ale oamenilor erau paralizate de obedienţa deplină faţă de dogmele formulate şi impuse de preoţime. Această descriere corespunde perfect modului de manipulare al leviţilor-babilonienilor, respectiv al tuturor religiilor care au apărut ulterior pe baza acestor minciuni, inclusiv creştinismul. Acest aspect este foarte important: iudaismul, creştinismul şi islamul îşi bazează credinţele pe aceleaşi poveşti scrise de leviţi după şederea lor în Babilon. Acesta a fost momentul istoric cheie care avea să permită controlul lumii de atunci şi până în prezent. Cunoaşterea furată de leviţi de la egipteni şi răspândită după şederea lor în Babilon a devenit cunoscută sub numele de Cabala (sau Kabala, Qaballa), termen care provine de la rădăcina ebraică QBL, care înseamnă „de la gură la ureche”. Aceasta este metoda folosită pentru a comunica informaţiile cele mai secrete iniţiaţilor. Cabala este ramura ezoterică a iudaismului, care nu reprezintă altceva decât o acoperire a Frăţiei Babiloniene, la fel ca şi Vaticanul. Cabala este cunoaşterea secretă ascunsă în codurile Vechiului Testament şi ale altor texte din vechime. Iudaismul nu reprezintă decât interpretarea literală a acestor texte. Aceeaşi tehnică este folosită de toate religiile. Un exemplu de codificare levită se referă la numele celor cinci scribi: Garia, Dabria, Tzelemia, Echanu şi Azrel, aşa cum apar acestea în cea de-a doua carte a lui Esdras sau Ezra. Iată care este adevărata semnificaţie a acestor nume:
•Garia: indiciu prin care scribii antici obişnuiau să atragă atenţia că textul este fals sau că are o altă semnificaţie.
•Dabria: cuvinte care alcătuiesc o frază sau un text.
•Tzelemia: imagini, poveste imaginară, sau adevăr indicat într-o formă obscură.
•Echanu: informaţie schimbată sau dublată.
•Azrel: numele lui Esdras/Ezra, la care se adaugă sufixul „el”.
Altfel spus, „lucrarea lui Ezra”.
Acestea sunt cele cinci nume ale „scribilor”, pe care un iniţiat le citeşte ca pe o singură frază coerentă: „Indiciu de avertizare – referitor la cuvintele – imaginate într-o manieră obscură – care au fost schimbate sau dublate – şi care reprezintă opera lui Ezra”. Există o carte intitulată Codul Bibliei care pretinde că a identificat un cod în varianta ebraică a Vechiului Testament care ar prezice viitorul. Dat fiind că unul din aceste coduri prezice asasinarea preşedintelui Kennedy de către Lee Harvey Oswald, îngăduiţi-mi să rămân sceptic în ceea ce priveşte credibilitatea acestei cărţi. Oare chiar mai crede cineva în lumea asta că Oswald l-a ucis pe Kennedy? Abstracţie făcând de această carte, există într-adevăr un cod al Bibliei, accesibil însă numai iniţiaţilor. Autorii Bibliei obişnuiau să inventeze anumite caractere care să corespundă simbolismului lor sau se foloseau de anumite personaje reale, a căror viaţă o falsificau. Iată câteva exemple de coduri din Biblie: una din temele cele mai comune în toate tradiţiile şcolilor misterelor se referă la cei 12 discipoli, cavaleri sau adepţi din jurul unei divinităţi. Numărul 12 este un cod, care simbolizează – printre altele – cele 12 anotimpuri şi cele 12 case zodiacale prin care trece soarele sau „zeul” – simbolizat prin numărul 13. Acesta este numărul sacru „12 + 1”, după cum îl numesc unii oameni, şi aşa se explică recurenţa cu care apar numele 12 şi 13 în toate textele iniţiatice. De pildă, avem 12 triburi ale lui Israel, 12 prinţi ai lui Ishmael, 12 discipoli sau apostoli ai lui Iisus, dar şi ai lui Buddha, Osiris şi Quetzalcoatl. Mai există apoi regele Arthur şi cei 12 Cavaleri ai Mesei Rotunde (care simbolizează cercul zodiacului), Himmler şi cei 12 cavaleri ai ordinului nazist SS, şi femeia (Isis, Semiramida) care poartă coroana cu 12 stele din Cartea Revelaţiilor (Apocalipsa). În Scandinavia şi în nordul Europei avem misterele lui Odin, inspirate de aceeaşi rasă ariană venită din Orientul Apropiat. În această tradiţie există 12 „Drottar-i” care prezidează misterele împreună cu Odin. De fiecare dată avem de-a face cu acelaşi număr 12+1. Toate aceste istorii nu sunt adevărate din punct de vedere literal, ci reprezintă un simbolism folosit de şcolile misterelor. Aceleaşi simboluri sunt folosite astăzi de societăţile secrete ale Frăţiei pe steagurile naţionale, pe însemnele militare, în publicitate şi pe logo-urile companiilor. Una din marile creaţii ale Frăţiei, Uniunea Europeană, are drept simbol un cerc alcătuit din 12 stele. Practic, avem de-a face numai cu numere sacre şi cu elemente de geometrie sacră. Proporţiile tuturor statuilor egiptene, indiferent dacă sunt mari sau mici, reprezintă multipli de 6 şi de 12. Alte coduri numerice din Biblie şi din mistere sunt 7 şi 40. De pildă, în Biblie avem şapte spirite ale lui Dumnezeu, şapte biserici din Asia, şapte lumânări din aur, şapte stele, şapte lămpi de foc, şapte sigilii, şapte trompete, şapte îngeri, şapte tunete şi dragonul roşu din Apocalipsă cu cele şapte capete şi şapte coroane ale sale. Legenda Ierihonului descrie marşul armatei lui Iosua în jurul oraşului timp de şapte zile, însoţit de şapte preoţi cu şapte trompete. În cea de-a şaptea zi ei au înconjurat Ierihonul de şapte ori, iar zidurile oraşului au început să se prăbuşească. În legenda lui Noe, acesta a încărcat arca sa cu şapte perechi din fiecare animal şi cu şapte perechi din fiecare specie de păsări. Între prezicerea potopului şi diluviul propriu-zis s-au scurs şapte zile, şi tot şapte zile au trecut între trimiterea perechilor de porumbei. Arca a atins pământul în cea de-a 17-a zi a celei de-a şaptea luni, iar Noe a părăsit arca în cea de-a 27-a zi. După potop el a atins vârsta de 700 de ani. Multe din numele divinităţilor simbolice, cum ar fi Abraxas al gnosticilor sau Serapis din Grecia aveau şapte litere. Avem apoi numărul 40. Adam a intrat în Paradis la vârsta de 40 de ani; Eva l-a urmat 40 de ani mai târziu. În timpul Marelui Potop a plouat timp de 40 de zile şi 40 de nopţi. Set este luat de îngeri la vârsta de 40 de ani şi nu este văzut timp de 40 de zile. Moise ajunge la Midian la vârsta de 40 de ani şi rămâne acolo timp de 40 de ani. Iosif are vârsta de 40 de ani când Iacov soseşte în Egipt. Iisus se retrage în pustie timp de 40 de zile. Chiar credeţi că Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu? Nici vorbă. Ea este scrisă în codul ezoteric al şcolilor misterelor. Literatura arabă a fost scrisă tot de către şi pentru iniţiaţi, dovadă că regăsim în ea aceleaşi coduri. În cele 40 de poveşti din Arbaindt (care înseamnă 40) regăsim pretutindeni numărul 40, iar calendarul lor are 40 de zile ploioase şi 40 de zile cu vânt. Legile arabe se referă constant la numărul 40. O altă serie de cărţi arabe, numite Sebaidt, care înseamnă „şapte”, se învârt exclusiv în jurul acestui număr. Aceste coduri numerice au semnificaţii mult mai profunde decât cele evidente, cum ar fi numărul de zile ale săptămânii sau numărul de luni ale zodiacului.
Între altele, numerele reprezintă frecvenţe vibratorii. Orice frecvenţă rezonează cu un anumit număr, o anumită culoare şi un anumit sunet. Anumite frecvenţe, cu numerele, culorile şi sunetele lor corespondente, sunt extrem de puternice. Simbolurile reprezintă la rândul lor rezonanţe cu anumite frecvenţe şi influenţează subconştientul omului fără ca acesta să-şi dea seama. Aşa se explică prezenţa anumitor simboluri pe însemnele societăţilor secrete, pe steagurile naţionale, pe logo-urile companiilor, în reclamele de publicitate, şi aşa mai departe.
Nu există dovezi istorice ale existenţei unui om numit Moise. El nu apare decât în textele leviţilor şi în alte texte şi comentarii rezultate din acestea. Unii afirmă că acesta ar fi fost numele iniţiatic al faraonului egiptean Arkenaten. Acest lucru este posibil, dar varianta oficială referitoare la Moise nu are o bază istorică. Nu s-a ştiut nimic de povestea lui Moise şi de „blestemele” căzute asupra egiptenilor până când leviţii din Babilon nu au scris povestea Exodului, la câteva secole după perioada în care ar fi trebuit să se petreacă aceste lucruri. Potrivit legendei, toate animalele din Egipt ar fi trebuit să moară de trei ori! Cum or fi reuşit acest lucru – au murit şi au reînviat din nou? Nu a existat o asasinare a primului născut al faraonului egiptean, aşa că Sărbătoarea Paştelui evreiesc (mielului pascal) nu are nici o bază istorică, fiind inventată de leviţi. Referinţa la ungerea uşilor cu sânge de miel nu reprezintă decât un cod al vechiului simbolism al mielului. Nu a existat nici o carte ebraică oficială care să facă vreo menţiune la Pentateuh (legile lui Moise) înainte ca leviţii să ajungă în Babilon. Cât despre captivitatea israeliţilor în Egipt, până şi Deuteronomul îi descrie ca pe nişte „străini”, nu ca pe sclavi, în această perioadă. De unde a apărut atunci numele de Moise? Orice persoană iniţiată care atingea rangul suprem în ierarhia şcolilor misterelor egiptene era numită Muse, Mose sau… Moses. Istoricul egiptean Manetho, care a trăit în secolul III î.Ch., citat de istoricul evreu Josephus, afirmă că a existat un preot în Heliopolis sau ON (Locul Soarelui), care şi-a luat apoi numele de Mosheh sau Moses. Cuvântul Moise (Moses) înseamnă: cel care a fost răpit, care a fost scos din apă, care a fost făcut misionar, ambasador, sau apostol. Marele Preot în templele egiptene era numit EOVE sau EOVA, de unde şi apariţia numelui Iehova. În realitate, limba ebraică este limba sacră a şcolilor misterelor egiptene. Limba secretă a Egiptului era numită CBT sau QBT, fiind mai bine cunoscută astăzi sub numele de coptă. Limba secretă a şcolilor misterelor şi-a luat numele de la OBR sau ABR, care se referea în acele vremuri la trecerea dintr-un loc în altul, adică la un anumit tip de tranziţie. Într-adevăr, scopul tuturor şcolilor originale ale misterelor era tranziţia către iluminare. ABR a devenit apoi Ambres, numele sfintei doctrine rezervate iniţiaţilor, nume care se scria inclusiv: ambric, hebric, hebraic sau… hebrew (n.n. evreiesc). Alfabetul ebraic are 22 de litere, dar cel original, de dinainte de „Moise”, nu avea decât 10, iar adevărata lui semnificaţie nu era cunoscută decât de preoţi.
Ebraicii (sau cel puţin fondatorii lor) nu erau israeliţi sau evrei, ci iniţiaţi ai şcolilor misterelor egiptene. Nu este de mirare că la ora actuală este imposibil să identifici o „rasă” genetică ebraică sau evreiască. Cuvântul cohen, care înseamnă preot la evrei, provine de la cahen, pronunţia egipteană pentru preot şi prinţ. În limba engleză, Moses este numele lui Moise. Chiar şi circumcizia, acea tradiţie exclusiv „evreiască”, era practicată în şcolile misterelor egiptene de cel puţin 4000 de ani. Nici un adept nu putea fi iniţiat până când nu era circumcis. În Egipt nu a existat o religie ebraică, nici o lege ebraică, pentru simplul motiv că nu a existat o „rasă” ebraică. Singura religie era cea egipteană. Religia, limba şi rasa ebraică nu au apărut decât atunci când iniţiaţii misterelor egiptene, cunoscuţi mai târziu sub numele de leviţi, au scos cunoaşterea secretă în afara Egiptului şi au inventat această poveste pentru a ascunde astfel cu ce se ocupau în realitate, interesele cui le slujeau şi de unde proveneau. Termenii „ebraic” şi „iudaism” se traduc practic prin „egiptean”. Aşa se explică – între altele – de ce foloseşte Frăţia chiar şi la ora actuală atâtea simboluri egiptene, inclusiv piramida căreia îi lipseşte piatra din vârf. Aceasta reprezintă un simbol al Marii Piramide de la Gizeh şi al şcolilor misterelor egiptene, deşi ascunde şi alte semnificaţii, mai profunde. La intrarea în templul egiptean unde se ţineau misterele existau două obeliscuri masive. Acestea sunt reprezentate adesea de francmasoni sub forma a doi stâlpi şi apar în toate clădirile proiectate sau finanţate de iniţiaţi. Aceasta este inclusiv explicaţia celor doi stâlpi pe care i-a culcat la pământ Samson. Toţi iniţiaţii din şcolile misterelor primeau un nume iniţiatic, tradiţie care continuă până astăzi în cadrul Frăţiei. O eventuală conexiune cu ebraicii din Egipt ar putea fi legată de invazia populaţiei Hyksos, sau a Regilor Păstori. Istoricul egiptean Manetho descrie invadarea şi cucerirea Egiptului de o rasă ciudată de barbari. Când aceştia au fost respinşi în sfârşit, ei şi-au continuat călătoria prin Siria şi au construit un oraş pe care l-au numit Ierusalim. Hyksos ar putea fi totuna cu tribul numit Habiru, care a venit din fostele ţinuturi ale Sumerului, aşa cum se spune că ar fi făcut şi tribul lui Avraam (conform Vechiului Testament).
Povestea regelui Solomon şi a templului său reprezintă în cea mai mare parte simbolism curat. La fel ca şi în cazul lui Moise, nu există nici o dovadă că ar fi existat un rege cu acest nume. Înainte de scrierea textelor biblice de către leviţi, istoricul grec Herodot (485-425 î.Ch.) a călătorit în Egipt şi a studiat istoria acestuia şi a Orientului Apropiat. El nu a auzit nimic de vreun imperiu al lui Solomon, de exodul în masă al israeliţilor din Egipt sau de distrugerea armatei urmăritorilor egipteni pe malul Mării Roşii. Platon a călătorit în aceeaşi zonă, dar nu a auzit nici el nimic despre aceste subiecte. De ce? Pentru că sunt numai invenţii. Cele trei silabe care alcătuiesc numele lui Solomon: Sol-om-on, sunt nume ale soarelui în trei limbi diferite. Manly P. Hall scrie că Solomon împreună cu soţiile şi concubinele sale simbolizează planetele, lunile, asteroizii şi alte corpuri cereşti din casa sa – sistemul solar. Templul lui Solomon este un simbol al lumii soarelui. În legenda talmudică, Solomon este prezentat ca un maestru magician care înţelegea semnificaţia Cabalei şi putea să alunge demonii. Povestea sa este mai degrabă o expunere a simbolismului cunoaşterii secrete a leviţilor, sub acoperirea poveştii fabricate a „istoriei” ebraicilor. Cartea Regilor şi Cronicile, care povestesc construirea Templului lui Solomon, au fost scrise la 500-600 de ani după ce evenimentele pe care se presupune că le-ar descrie ar fi avut loc.
Exagerările din aceste texte sunt atât de mari încât sunt de-a dreptul hilare. Se afirmă că la construirea templului ar fi lucrat 153.600 de muncitori, timp de şapte ani. Arthur Dynott Thomson a calculat că în epoca noastră, costul unei asemenea lucrări ar fi de 7,9 miliarde de lire sterline! Iar Thomson a scris acest lucru în anul 1872! Oare la cât s-ar ridica el în zilele noastre? Aceste cifre sunt de-a dreptul ridicole, dacă ar fi înţelese într-un sens literal. În realitate, ele trebuie înţelese în sensul lor simbolic. Şi încă ceva: dacă Solomon nu a existat, ce ne-ar face să credem că „tatăl” său, regele David, a existat? Citesc tot felul de cărţi despre existenţa acestuia, dar singura sursă citată este Vechiul Testament scris de leviţi! Nu există nici o altă dovadă. Totul este o escrocherie, la fel ca şi ideea recentă (care face furori în ultimii ani) că linia genealogică a lui Iisus-David a ajuns în Franţa şi a dat naştere dinastiei Merovingienilor. După cum spune savantul şi cercetătorul L.A. Waddell: „Nu există nici o dovadă scrisă, nici o referinţă greacă sau romană, care să ateste existenţa lui Avraam sau a oricărui alt patriarh ori profet evreu din Vechiul Testament. Nu există dovezi că ar fi existat Moise, Saul, Solomon, sau oricare din regii evrei, cu excepţia ultimilor doi sau trei”.
Consecinţele acestui fapt asupra poporului care s-a auto-intitulat „evreu” şi asupra umanităţii în general au fost devastatoare. Legea Mozaică sau Legea lui Moise este legea leviţilor, a reptilienilor pur-sânge şi a celor cu sânge încrucişat din Frăţia Babiloniană. Ea nu are nimic de-a face cu Cuvântul lui Dumnezeu. Torah şi Talmudul, cele două texte care au fost compilate de leviţi în timpul şi după şederea lor în Babilon, reprezintă un veritabil bombardament mental alcătuit din legi extrem de detaliate despre ceea ce trebuie să facă omul în fiecare domeniu de viaţă. Ar fi imposibil ca „Dumnezeu” să fi dat aceste legi în vârful unui munte. Cei care le-au scris au fost leviţii, după care l-au inventat pe Moise, pentru a ascunde acest lucru. De atunci au mai fost adăugate şi alte „legi”, pentru a acoperi astfel toate posibilităţile rămase neexploatate. Paginile acestor texte levite conţin o temă recurentă şi aberantă, de un rasism extrem îndreptat împotriva ne-evreilor, şi necesitatea de a „distruge fără milă” pe toţi cei care încalcă aceste legi, adică exact ceea ce Manly Hall numeşte metodele de operare ale preoţilor care aplicau magia neagră.
Talmudul este probabil cel mai rasist document din câte s-au scris vreodată pe pământ. Iată câteva extrase din el, care atestă cât de departe poate merge aberaţia spirituală:
„Numai evreii sunt oameni; ne-evreii nu sunt oameni, ci vite”. Kerithuth 6b, pagina 78, iebhammoth 61
„Ne-evreii au fost creaţi pentru a le servi evreilor ca sclavi”. Midrasch Talpioth 225
„Actele sexuale cu ne-evreii sunt similare cu actele sexuale cu animalele”. Kethuboth 3b 97
„Ne-evreii trebuie evitaţi mai rău ca porcii bolnavi”. Orach Chalim 57, 6a
„Rata naşterilor ne-evreilor trebuie redusă dramatic”. Zohar 11, 4b
„Ne-evreii care mor trebuie înlocuiţi cu alţii, la fel cum înlocuiţi o vacă sau un măgar”. Lore Dea 377,1
Acest text nu reprezintă însă o simplă expunere grotescă de rasism. Dacă îl citim cu atenţie, regăsim în el însăşi atitudinea reptilienilor draconieni şi a acoliţilor lor faţă de rasa umană. Vă reamintesc că aceste orori nu au fost scrise de iudei sau de „evrei” ca popor. Aceştia sunt ei înşişi victime ale acestor convingeri impuse de autorii lor. Ele au fost scrise de leviţi, reprezentanţii Frăţiei Babiloniene alcătuite din reptilieni şi din rudele lor încrucişate, care nu au o simpatie mai mare faţă de poporul evreu decât a avut-o Adolf Hitler. Aruncarea vinei pe „evrei” este o prostie, dar este exact ce îşi doreşte Frăţia, căci acest lucru îi amplifică enorm posibilitatea de a diviza şi de a guverna, cele două fundamente ale politicii sale de control. La ce orori a condus în timp această manipulare, deopotrivă pentru „evrei” şi pentru „păgâni”! La fel stau lucrurile şi cu legea orală evreiască numită Mishnah, încheiată în jurul secolului II, era noastră. Israel Shahak, un supravieţuitor al lagărului de concentrare de la Belsen, este unul din puţinii oameni din rândurile celor care se pretind evrei, care a avut curajul să demaşte public Talmudul. În cartea sa, Istoria evreilor, religia evreilor, Shahak denunţă nivelul incredibil de rasism pe care este bazată legea „evreiască” (în realitate levită sau a Frăţiei). El povesteşte că în aspectul său extremist, reprezentat de rabinii ortodocşi moderni, această credinţă consideră o ofensă religioasă salvarea vieţii unui păgân, cu excepţia situaţiei în care evreii ar suferi consecinţe neplăcute dacă nu ar proceda astfel. Perceperea de dobânzi la împrumuturile acordate unui alt evreu este nepermisă; în schimb, unui ne-evreu trebuie să i se perceapă o dobândă oricât de mare. Talmudul le cere evreilor să rostească un blestem ori de câte ori trec pe lângă un cimitir păgân, iar dacă trec pe lângă o clădire păgână, să se roage lui Dumnezeu să o distrugă. Evreilor li se interzice să fure unul de la altul, dar legea nu se aplică şi în cazul păgânilor. Există rugăciuni evreieşti care îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru că nu i-a făcut păgâni pe evrei, şi altele care cer moartea imediată a creştinilor. Un evreu religios nu are dreptul să bea dintr-o sticlă de vin, dacă aceasta a fost atinsă de un ne-evreu după ce a fost deschisă. După ce a primit premiul Nobel pentru literatură, scriitorul evreu Agnon a spus la postul de radio al Israelului: „Nu am uitat că ne este interzis să le mulţumim păgânilor, dar acum am un motiv special: aceştia i-au acordat premiul lor unui evreu”. Acestea sunt legile sistemului de credinţe numit „evreu”, cel care se plânge tot timpul şi care condamnă rasismul împotriva evreilor! Însuşi sistemul lor de convingeri este bazat pe rasismul cel mai extrem care a fost întâlnit vreodată pe pământ. Şi totuşi, ei nu se sfiesc să strige: „Antisemiţii!” împotriva tuturor cercetătorilor care se apropie prea mult de adevărul referitor la conspiraţia globală.
Benjamin Freedman, un evreu care îi cunoştea pe sioniştii de rang înalt (sionist provine de la „cel care practică cultul soarelui”) din anii 30-40, a afirmat că expresia „antisemitism” ar trebui eliminată din limba engleză. Iată ce a spus el: „La ora actuală, antisemitismul nu serveşte decât unui singur scop: el este folosit ca o sperietoare. Atunci când evreii simt că cineva se opune adevăratelor lor obiective, ei îşi discreditează victimele numindu-le antisemite pe toate canalele pe care le au la dispoziţie şi care se află sub controlul lor”. Unul din aceste canale este o organizaţie cu sediul în Statele Unite, dar care operează în întreaga lume, cu scopul precis de a-i condamna ca rasişti pe cei care se opun Frăţiei. Numele ei este Liga Anti-Defăimare (ADL). Am fost eu însumi o ţintă a lor, lucru care m-a amuzat şi mi-a confirmat faptul că mă aflu pe calea cea bună. Liga este susţinută inclusiv de nişte sicofanţi ne-evrei, care încearcă să păstreze o imagine pură şi sfântă despre această instituţie. Personal, nu voi lua în serios nici o mişcare „anti-rasistă” de gen „eu sunt mai sfânt decât tine”, decât atunci când aceasta va condamna toate formele de rasism, şi nu doar pe cele care îi convin. Mirosul ipocriziei îmi repugnă. Din fericire, acest rasism levit nu este urmat de marea majoritate a populaţiei evreieşti şi mulţi membri din rândul acesteia s-au revoltat pe faţă împotriva legilor rasiale stricte care le impun să nu se căsătorească decât între ei. Mulţi oameni care se consideră „evrei” sunt crescuţi de mici în cultul fricii, devenind astfel simple păpuşi îndoctrinate ale acestei ierarhii levite atât de vicioase, care s-a metamorfozat între timp mai întâi în farisei, apoi în talmudişti şi în sioniştii extremişti din zilele noastre, controlaţi de rabinii fanatici care aplică „legea” leviţilor din Babilon în numele reptilienilor. Marea majoritate a celor care urmează religiile născute din Vechiul Testament nu cunosc care este adevărata lor origine şi Agenda care se ascunde în spatele lor. Această cunoaştere este privilegiul restrâns al unei Elite minuscule aflată în vârful ierarhiei unei reţele de organizaţii secrete, care a inventat şi manipulează aceste religii, inclusiv pe reprezentanţii lor. Ei nu sunt cu adevărat interesaţi de cei care îi urmează, fie ei evrei, romano-catolici, musulmani, sau ce-or fi. Nici un alt argument nu ilustrează mai perfect farsa pe care o reprezintă toate aceste religii şi rase ca cei care se autointitulează „evrei”.
Aşa cum au arătat chiar scriitorii şi antropologii evrei, nu există o rasă evreiască. Iudaismul este o credinţă, nu o rasă. Întreaga poveste a poporului „evreu” a fost inventată pentru a acoperi o altă realitate. Scriitorul şi cercetătorul evreu Alfred M. Lilenthal a scris: „Nu există nici un antropolog reputat care să nu fie de acord că ideea de rasă evreiască este o prostie la fel de mare ca şi ideea de rasă ariană… Ştiinţa antropologică divide umanitatea în numai trei rase recognoscibile: rasa neagră, cea mongoloidă sau orientală şi cea caucaziană sau albă (deşi unii vorbesc şi de o a patra rasă, cea australoidă)… Membrii Credinţei evreieşti se regăsesc în toate cele trei rase şi în subdiviziunile lor”.
Realitatea este că în interiorul credinţei evreieşti şi a altor culturi se ascunde o rasă care operează sub acoperire, alcătuită din liniile genealogice ale reptilienilor pur-sânge şi hibrizi. Aceste linii genealogice par să fie integrate în aparenţă în aceste credinţe şi culturi, dar scopul lor real este acela de a manipula şi de a controla. Din această categorie făceau parte şi leviţii. Farsa devine şi mai rizibilă, şi mai elocventă pentru perdeaua de fum în care s-a transformat această lume, dacă ţinem seama că majoritatea celor care se pretind evrei la ora actuală nu au nici o legătură genetică cu pământul pe care ei îl numesc Israel. Culmea este că tocmai această legătură a permis înfiinţarea cu forţa a statului modern Israel, în detrimentul poporului arab din Palestina! Alţi scriitori evrei, de talia lui Arthur Koestler şi alţii, au expus această realitate, potrivit căreia toţi cei care au creat şi au populat statul Israel sunt originari genetic din sudul Rusiei, nu din Israel. Nasul coroiat considerat atât de „evreiesc” este o trăsătură genetică întâlnită în sudul Rusiei şi în Caucaz, nicidecum în Israel. În anul 740 e.n., un popor numit khazar a trecut în masă la iudaism. Iată ce scrie Koestler în această direcţie: „Khazarii nu au venit din Iordania, ci de pe Volga. Ei nu au venit din Canaan, ci din Caucaz. Din punct de vedere genetic, ei sunt mai înrudiţi cu hunii, uigarii şi maghiarii decât cu sămânţa lui Avraam, Isaac şi Iacov. Istoria imperiului khazar, care iese treptat la iveală, începe să semene tot mai mult cu cea mai crudă festă pe care ne-a jucat-o vreodată istoria”.
Există două subdiviziuni majore ale aşa-zişilor evrei: şefarzii şi aşkenazii. Şefarzii sunt descendenţi ai evreilor care au trăit în Spania din antichitate şi până în secolul XV, când au fost expulzaţi. Prin anii `60 ai secolului XX, şefarzii au fost estimaţi la un număr total de circa o jumătate de milion, în timp ce aşkenazii numără circa 11 milioane. Aceştia din urmă nu au nici cea mai mică legătură de rudenie cu Israelul, dar ei sunt cei care au invadat Palestina, creând statul Israel sub pretextul că „Dumnezeu” le-a promis lor acest pământ în Vechiul Testament. Cine a scris Vechiul Testament? Preoţii lor, leviţii! Şi cine a scris Noul Testament, care a dat naştere creştinismului? Oamenii controlaţi de aceeaşi forţă care i-a controlat pe leviţi: Frăţia Babiloniană.

Şi acum, vă propun o mică ghicitoare. Despre cine vorbesc în continuare?

S-a născut dintr-o fecioară printr-o concepţie imaculată, în urma intervenţiei Duhului Sfânt. A împlinit astfel o veche profeţie. Când s-a născut, tiranul aflat la putere a dorit să-l ucidă. De aceea, părinţii săi au fost nevoiţi să fugă, pentru a scăpa. Toţi copiii de sex masculin cu vârste de până la doi ani au fost măcelăriţi din ordinul tiranului, care spera astfel să scape de copil. La naşterea lui au fost prezenţi îngerii, dar şi nişte păstori, şi a primit daruri în aur, smirnă şi tămâie. A fost adorat ca mântuitor al oamenilor şi a dus o viaţă morală şi umilă. A realizat miracole printre care s-au numărat vindecarea bolnavilor, dăruirea vederii orbilor, alungarea demonilor şi învierea morţilor. A fost ucis pe cruce, între doi tâlhari. A coborât în iad, dar s-a ridicat din morţi şi s-a ridicat la ceruri.

Noul Testament

Aţi putea crede că este povestea vieţii lui Iisus, dar vă înşelaţi. Aceasta este descrierea zeului mântuitor oriental Virishna cu 1200 de ani înainte de pretinsa naştere a lui Iisus. Dacă doriţi neapărat un zeu mântuitor care a murit pentru iertarea păcatelor noastre, aveţi de ales dintr-o multitudine de semenea personaje care au existat în lumea antică, toate avându-şi originea în aceeaşi rasă ariană şi reptilo-ariană care a provenit din Orientul Apropiat şi din munţii Caucaz. Iată numai câţiva din „Fiii lui Dumnezeu” care joacă rolul principal în legende asemănătoare celei a lui Iisus; aproape toţi au fost adoraţi cu mult timp înainte să se audă măcar de Iisus: Krishna în Hindustan; Buddha Sakia în India; Salivahana în Bermuda; Osiris şi Horus în Egipt; Odin în Scandinavia; Crite în Chaldea; Zoroastru în Persia; Baal şi Taut în Fenicia; Indra în Tibet; Bali în Afganistan; Jao în Nepal; Wittoba în Bilingonese; Tammuz în Siria şi Babilon; Attis în Frigia; Zamolxis în Tracia; Zoar în Bonzes; Adad în Asiria; Deva Tat şi Sammonocadam în Siam; Alcides în Teba; Mikado în Sintoos; Beddru în Japonia; Hesus sau Eros şi Bremrillham la druizi; Thor, fiul lui Odin, la gali; Cadmus, în Grecia; Hil şi Feta în Mandaites; Gentaut şi Quetzalcoatl în Mexic; Monarhul Universal al sibilelor; Ischy în Formosa; Învăţătorul Divin al lui Platon; Cel Sfânt al lui Xaca; Fohi şi Tien în China; Adonis, fiul fecioarei Io, în Grecia; Ixion şi Quirinus la romani; Prometeu în regiunea Caucazului; şi Mohamed sau Mahomet în Arabia.
Cu puţine excepţii, toţi aceşti „fii ai lui Dumnezeu” sau „profeţi” (inclusiv religiile lansate de ei) au provenit din ţinuturile ocupate sau influenţate de popoarele venite din Orientul Apropiat şi din Caucaz, pe scurt, ţinuturile ocupate de arieni şi de reptilo-arieni. Alţi „fii ai lui Dumnezeu” i-au inclus pe Mithra sau Mithras, zeul pre-creştin romano-persan, iar în Grecia şi Asia Mică pe Dionisos şi Bahus. Toţi aceştia au fost fii ai lui Dumnezeu care au murit pentru iertarea păcatelor noastre, născuţi din mame fecioare, şi datele de naştere ale tuturor au fost pe… 25 decembrie! Mithra a fost crucificat, dar s-a ridicat din morţi pe data de 25 martie – de Paşti! Iniţierile în misterele lui Mithra aveau loc în peşteri împodobite cu semnele Capricornului şi Racului, care simbolizau solstiţiile de iarnă şi de vară, respectiv punctul cel mai jos şi cel mai înalt de pe cer al soarelui. Mithra era ilustrat adeseori ca un leu înaripat, simbol al soarelui folosit şi la ora actuală de societăţile secrete. Referirile la leu şi la „lovitura cu laba a leului” care se fac în obţinerea gradului de maestro mason îşi au originea în acelaşi simbolism al şcolilor misterelor. Iniţiaţii în ritul lui Mithra erau numiţi lei şi erau marcaţi pe frunte cu crucea egipteană. Iniţiaţilor de gradul întâi li se punea pe frunte o coroană din aur, care reprezenta sinele lor spiritual. Aceeaşi coroană, care simbolizează razele soarelui, apare pe capul Statuii Libertăţii din Portul New York. Toate aceste ritualuri sunt vechi de mii de ani, din perioada Babilonului şi a legendelor lui Nimrod, ale Semiramidei şi ale lui Tammuz (versiunea corespondentă a lui Iisus). Mithra era considerat zeul-soare sau Fiul lui Dumnezeu care a murit pentru a salva umanitatea şi pentru a-i dărui viaţa eternă. Unul din simbolurile clasice ale lui Mithra a fost leul cu un şarpe încolăcit în jurul trupului său, care ţine cheile cerului. Acest simbolism stă la baza legendei Sfântului Petru care ţine cheile Raiului. Petru era numele Marelui Preot în şcoala misterelor din Babilon. După ce iniţiatul în misterele lui Mithra încheia ritualul, membrii cultului mâncau pâine şi vin, convinşi că se hrănesc cu trupul şi sângele lui Mithra. La fel ca o întreagă listă de zei pre-creştini, Mithra a fost vizitat la naştere de trei înţelepţi care i-au adus daruri de aur, tămâie şi smirnă. Acelaşi lucru l-a afirmat Platon despre maestrul său, Socrate, în Grecia antică.
Creştinismul nu este altceva decât o religie păgână a soarelui, a cărei adorare este condamnată de creştinism! Este simultan şi o religie a astrologiei, deşi chiar Papa condamnă această ştiinţă ca fiind opera „diavolului”! Ia-mă la tine, Doamne, căci aici jos e o nebunie! Desigur, ierarhia bisericii ştie foarte bine aceste lucruri. Ce nu doresc ei este să ştim şi noi! Cultul misterelor lui Mithra s-a răspândit din Persia până în Imperiul Roman şi la un moment dat această doctrină putea fi găsită pretutindeni în Europa. Actualul sediu al Vaticanului din Roma a fost unul din locurile sacre ale adepţilor lui Mithra, iar imaginea şi simbolurile acestuia au fost găsite cioplite în stânci şi pe tăbliţe din piatră în toate provinciile occidentale ale fostului imperiu roman, inclusiv în Germania, Franţa şi Britania. Creştinismul şi biserica romano-catolică au la bază cultul lui Mithra (Nimrod), regele-soare persan-roman, al cărui echivalent indian anterior a fost Mitra. Tammuz sau Adonis, adorat în Babilonia şi Siria, s-a născut de asemenea la miezul nopţii de 24 decembrie. Toţi aceştia au fost „fii ai lui Dumnezeu”.
Horus a fost „fiul” lui Dumnezeu în Egipt. El a derivat din babilonianul Tammuz, fiind la rândul său o sursă de inspiraţie pentru Iisus. Implicaţiile sunt devastatoare pentru credibilitatea bisericii creştine: Iisus a fost Lumina Lumii. Horus a fost Lumina Lumii. Iisus a afirmat că este calea, adevărul şi viaţa. Horus a afirmat şi el că este adevărul şi viaţa. Iisus s-a născut în Betleem, „casa pâinii”. Horus s-a născut în Annu, „locul pâinii”. Iisus a fost Păstorul cel Bun. Horus a fost şi el Păstorul cel Bun. Şapte pescari au urcat în barcă, alături de Iisus. Tot şapte adepţi au urcat în barca lui Horus. Iisus a fost considerat Mielul lui Dumnezeu. Horus a fost considerat şi el Mielul lui Dumnezeu. Iisus este identificat cu crucea. Horus a fost şi el identificat cu crucea. Iisus a fost botezat la vârsta de 30 de ani. Horus a fost botezat şi el la vârsta de 30 de ani. Iisus a fost copilul unei fecioare, pe nume Maria. Horus a fost şi el copilul unei fecioare, pe nume Isis. Naşterea lui Iisus a fost marcată de o stea. Naşterea lui Horus a fost şi ea marcată de o stea. Iisus a predicat în templu la vârsta de 12 ani. Horus a predicat şi el în templu la vârsta de 12 ani. Iisus a avut 12 discipoli. Horus a avut 12 adepţi. Iisus a fost considerat luceafărul de dimineaţă. Horus a primit şi el acelaşi nume. Iisus a fost tentat pe un munte de Satan. Horus a fost tentat pe un munte de Set. Iisus este considerat „judecătorul celor morţi”. Şi în această privinţă are numeroşi competitori. Acelaşi lucru s-a afirmat anterior despre Nimrod, Krishna, Buddha, Ormuzd, Osiris, Aeacus şi alţii. Iisus este numit Alfa şi Omega, cel dintâi şi cel din urmă. La fel au fost numiţi însă şi Krishna, Buddha, Lao-kiun, Bahus, Zeus şi alţii. Lui Iisus i se atribuie miracole precum vindecarea bolnavilor şi ridicarea din morţi. Aceleaşi lucruri le-au făcut însă Krishna, Buddha, Zoroastru, Bochia, Horus, Osiris, Serapis, Marduk, Bahus, Hermes şi alţii. Iisus s-a născut dintr-o linie genealogică regală. La fel şi Buddha, Rama, Fo-hi, Horus, Hercule, Bahus, Perseu şi alţii. Iisus s-a născut dintr-o fecioară. La fel şi Krishna, Buddha, Lao-kiun sau Lao-tse, Confucius, Horus, Ra, Zoroastru, Prometeu, Perseu, Apolo, Mercur, Baldur, Quetzalcoatl şi foarte mulţi alţii.
S-a spus că Iisus va renaşte din nou. Mă tem că cerul va fi destul de aglomerat, căci la fel s-a spus şi despre Krishna, Vishnu, Buddha, Qeutzalcoatl, şi alţii. „Steaua” de la naşterea lui Iisus nu este decât o altă legendă pe care o regăsim într-o multitudine de mituri, mergând cel puţin până la povestea babiloniană a lui Nimrod, care a văzut într-un vis o stea strălucitoare ridicându-se deasupra orizontului. Ghicitorii i-au spus că aceasta prezice naşterea unui copil care va deveni un mare prinţ. Toate aceste poveşti reprezintă reciclarea aceluiaşi mit. Iisus este un personaj mitologic.
Personajul inventat numit Iisus a fost un zeu solar… Lumina Lumii. Aceeaşi expresie: Lumina Lumii, a fost folosită de arieni-fenicieni pentru a-l simboliza pe „adevăratul Dumnezeu unic”, Soarele, cu mii de ani înainte de pretinsa naştere a lui Avraam, cel considerat astăzi creatorul conceptului de Dumnezeu unic. Fenicienii îşi simbolizau şi ei Dumnezeul unic pe „o cruce unică”. Creştinii îl portretizează pe Christos cu un halou în jurul capului. Aceasta este exact maniera în care reprezentau fenicienii razele soarelui în jurul capului zeului lor solar, Bel sau Bil, aşa cum arată coloana feniciană din piatră datând din secolul IV î.Ch. (vezi Figura 14). Soarele era esenţa religiei egiptene. La amiază, când el se afla la apogeul „călătoriei” sale zilnice, egiptenii se rugau „Celui Preaînalt”. Mamele fecioare asociate cu toţi aceşti zei solari au purtat de-a lungul timpului diferite nume, de la regina Semiramida şi Ninkharsag până la Isis, simbolul egiptean al forţei creatoare feminine fără de care nimic n-ar putea exista, nici chiar soarele. În timp, numele foştilor „zei” extratereştri au devenit concepte şi simboluri ezoterice, care au primit diferite nume, în funcţie de eră şi de cultură. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul Evangheliilor. Horus a devenit Iisus, iar Isis s-a transformat în Maria, mama fecioară a lui Iisus – Soarele. Maria este întotdeauna pictată ţinându-l în braţe pe pruncul Iisus, dar şi această imagine este doar o repetare a portretelor egiptene ale lui Isis care îl ţine în braţe pe pruncul Horus (vezi Figura 15). Toţi aceşti oameni nu au existat în realitate. Ei nu reprezintă altceva decât nişte simboluri. Isis a devenit asociată cu semnul astrologic al Fecioarei. La fel şi Maria. Titlurile date lui Isis, de „Stea a mărilor” şi „Regină a cerului”, i-au fost acordate mai târziu şi Mariei, ambele ipostaze avându-şi originea în Babilon, unde regina Semiramida era numită „Regina cerului”.
Creştinismul şi iudaismul nu sunt altceva decât nişte religii babiloniene.
În întreaga lume regăsim aceleaşi religii şi ritualuri ale soarelui: în Sumer, Babilon, Asiria, Egipt, Insulele Britanice, Grecia, Europa în general, Mexic şi America Centrală, Australia… pretutindeni. Aceasta a fost religia universală inspirată de aceeaşi sursă extraterestră cu mii de ani înaintea creştinismului. Adorarea soarelui şi a focului a fost esenţa religiilor indiene, festivalurile acestora marcând ciclul anual al soarelui. Legenda lui Iisus prezintă aceleaşi referiri la astrologie şi la simbolismul şcolilor misterelor. Coroana de spini este ea însăşi un simbol al razelor soarelui, la fel ca şi coroana de pe capul Statuii Libertăţii din Portul New York. Crucea este de asemenea un simbol astrologic al soarelui, aşa cum am arătat anterior, când am vorbit de crucea care împarte cercul astrologic. Leonardo da Vinci, Marele Maestru al Prioriei Sionului (de la Sion = Sun = Soare) a folosit acelaşi simbolism în faimoasa sa pictură a Cinei cea de Taină . El i-a împărţit pe cei 12 discipoli în patru grupe de câte trei, cu Iisus, „Soarele”, în centru. Avem din nou de-a face cu un simbol astrologic pictat de un iniţiat de rang înalt al societăţilor secrete şi al şcolilor misterelor care cunoşteau adevărul. Nu este exclus ca Da Vinci să îl fi pictat pe unul din discipoli ca femeie, pentru a face astfel trimitere la divinitatea feminină Isis, Barati sau Semiramida. Simbolul acestei forţe feminine a devenit litera „M”, de la Maria sau Madonna (Semiramida). Se crede că Iisus s-a născut pe data de 25 decembrie, dată pe care creştinii au preluat-o din tradiţia lui Sol Invictus (Soarele Invincibil), din motive pe care le-am explicat deja. Se afirmă de asemenea că a murit de Paşti, pe o cruce. Este aceeaşi poveste antică, reluată la infinit. Egiptenii şi l-au reprezentat pe Osiris întins pe o cruce, ca un simbol astrologic. În viziunea anticilor, soarele are nevoie de trei zile pentru a învia din „moartea” pe care o suferă pe data de 21/22 decembrie. De câte zile a avut nevoie Iisus, potrivit Evangheliilor, pentru a „învia” din morţi? De trei! De tot atâtea a avut nevoie şi Fiul babilonian al lui Dumnezeu, Tammuz, pentru a învia din morţi. Iată cum descrie Evanghelia lui Luca ce s-a întâmplat atunci când Iisus (Soarele) a murit pe cruce: „Şi era pe la orele şase, când s-a lăsat un întuneric asupra pământului, care l-a acoperit până la orele nouă. Şi soarele s-a întunecat…”. (Luca 23: 44, 45) Fiul/Soarele murise, deci asupra pământului s-a lăsat întunericul. Şi câte ore a durat acest întuneric? Trei. Aceeaşi poveste despre întunericul care s-a lăsat asupra pământului au spus-o despre Krishna hinduşii, despre Buddha budiştii, despre Hercule grecii, despre Quetzalcoatl mexicanii, etc., etc., cu mult timp înainte de Iisus. Când a murit, Iisus a „coborât în iad”, la fel cum au procedat anterior Krishna, Zoroastru, Osiris, Horus, Adonis/Tammuz, Bahus, Hercule, Mercur, şi aşa mai departe. După cele trei zile, el s-a ridicat din morţi, la fel ca şi Krishna, Buddha, Zoroastru, Adonis/Tammuz, Osiris, Mithra, Hercule şi Baldur. Iisus a fost crucificat simbolic de Paşti deoarece acesta reprezintă momentul echinocţiului de primăvară, când Soarele (Iisus) intră în semnul astrologic al Berbecului, al lui Ram sau… al mielului. Mielul pomenit în Cartea Revelaţiei reprezintă acelaşi simbol. În jurul anului 2200 î.Ch., grupul cunoscut sub numele de Preoţii lui Melchisedek au început să-şi confecţioneze şorţurile din lână de miel, tradiţie continuată astăzi de expresia modernă a Frăţiei, francmasonii. Paştele sau echinocţiul este momentul în care soarele triumfă asupra întunericului, îndreptându-se către acea perioadă din an când ziua devine mai lungă decât noaptea. Lumea este restaurată astfel prin puterea Soarelui în momentul renaşterii acestuia, motiv pentru care echinocţiul de primăvară era unul din evenimentele cele mai sacre ale religiei egiptene. Regina Isis era portretizată adeseori cu un cap de berbec, pentru a simboliza astfel abundenţa specifică primăverii, marcată de intrarea în zodia Berbecului. Sărbătoarea Paştelui era la fel de importantă pentru primii creştini ca şi data de 25 decembrie. Legenda lui Mithra afirmă că acesta a fost crucificat şi a înviat din morţi pe data de 25 martie. La ora actuală, data Paştelui nu mai este fixată în prima zi a zodiei Berbecului, dar simbolismul rămâne acelaşi. Ziua religioasă a săptămânii creştine este… duminica (n.n. Sunday în limba engleză), adică SUN-day, ziua soarelui. Bisericile creştine sunt orientate de la est la vest, altarul fiind situat întotdeauna către est. Altfel spus, credincioşii privesc inevitabil către direcţia din care răsare soarele. Nici chiar ouăle de Paşti sau chiflele fierbinţi marcate cu cruce nu reprezintă o tradiţie creştină. Ouăle vopsite erau considerate ofrande sacre în Egipt şi Persia, printre altele.
Când te gândeşti că autorităţile de la Westmintster Abbey au ţinut o dezbatere publică, întrebându-se dacă e cazul să menţină tradiţia pomului de Crăciun, dar fiind că acesta reprezintă un simbol păgân! Păi… întreaga religie este păgână!
Alături de simbolismul soarelui, povestea lui Iisus şi a nenumăraţilor săi predecesori include de asemenea simbolismul iniţierii din şcolile misterelor. Crucea ca simbol religios poate fi întâlnită în toate culturile, de la nativii americani la chinezi, indieni, japonezi, egipteni, sumerieni, popoarele antice din Europa şi din America Centrală şi de Sud. Roata Budistă a Vieţii alcătuită din două cruci suprapuse şi păsările cu aripile deschise sunt folosite ca simboluri ale crucii în nenumărate logouri, însemne ale armatei şi insigne. Una din cele mai vechi forme ale sale este crucea Tau sau Tav, care seamănă cu litera T. Aceasta era crucea pe care erau atârnaţi disidenţii politici în Imperiul Roman, dar şi simbolul zeului druid Hu. Este folosită şi astăzi de francmasoni în simbolul echerului lor. Crux Ansata sau „crucea vieţii” era folosită de egipteni şi avea un arc de cerc adăugat deasupra. Atât Crux Ansata cât şi crucea Tau au fost găsite pe diferite statui şi alte opere de artă din întreaga Americă Centrală. Era asociată cu apa, iar babilonienii o foloseau ca emblemă pentru zeii apei, despre care spuneau că le-au adus civilizaţia. Apropo, despre Naga-şi, zeii reptilo-umani ai Indiei, se spunea de asemenea că trăiesc în apă. Conceptul Dumnezeului mântuitor care moare de dragul umanităţii este un alt simbol străvechi. Religiile indiene aveau o tradiţie a mântuitorului crucificat cu secole înaintea apariţiei creştinismului, tradiţie care s-a născut la arienii din Munţii Caucaz. Personajul „christic” hindus, Krishna, apare în anumite ilustraţii bătut în cuie pe o cruce, la fel ca Iisus mai târziu. Despre Quetzalcoatl se spune că a venit din mare purtând o cruce şi a fost reprezentat la rândul lui ţintuit pe o cruce. În simbolismul şcolilor misterelor, crucea de aur simbolizează iluminarea, cea de argint purificarea, cea dintr-un metal obişnuit reprezintă smerirea, iar crucea din lemn aspiraţia. Cea din urmă este asociată de asemenea cu simbolismul copacului, care apare pretutindeni în antichitate. Numeroase figuri de mântuitori sunt ilustrate ţintuite pe cruci din lemn sau pe copaci. Există mistere păgâne în care adeptul era legat de o cruce sau aşezat pe un altar în formă de cruce, care simboliza moartea trupului, adică a lumii formelor fizice şi a dorinţelor, precum şi trezirea sinelui spiritual. Bătutul cuielor şi curgerea sângelui sunt alte simboluri ale şcolilor misterelor. De fapt, crucificarea lui Iisus reprezintă o alegorie, un eveniment mitologic cu semnificaţii ascunse. Ea nu s-a petrecut în realitate, ci doar trebuie să lase impresia că s-a petrecut. Ce putem spune însă despre învierea din morţi a lui Iisus? Iată ce afirmă Sfântul Pavel despre acest eveniment în prima sa scrisoare adresată corintenilor:
„Dacă nu este o înviere a morţilor, nici Christos nu a înviat, şi dacă Christos nu a înviat, atunci într-adevăr este zadarnică propovăduirea noastră şi este zadarnică şi credinţa voastră. Ba încă suntem descoperiţi şi ca martori mincinoşi ai lui Dumnezeu, fiindcă am mărturisit cu privire la Dumnezeu că l-a înviat pe Christos, când nu l-a înviat, dacă este adevărat că morţii nu învie”.
(1 Corinteni 15: 13-16)
Altfel spus, el afirmă că dacă Iisus nu s-ar fi ridicat fizic din morţi, nu ar fi existat nici o bază pentru religia creştină. În acest caz, mă tem că această religie are probleme serioase. Mai întâi de toate, Evangheliile care povestesc evenimentul învierii prezintă numeroase contradicţii, căci fiecare relatează istoria originală într-o manieră diferită, sau îi schimbă scopul. În al doilea rând, învierea nu reprezintă decât un alt simbol al soarelui, practicat de toate religiile străvechi. Cu mult timp înainte de apariţia creştinismului, persanii aveau un ritual în care un tânăr aparent mort era readus la viaţă. El era numit Mântuitor şi se spunea că suferinţele sale au contribuit la salvarea poporului. Preoţii supravegheau mormântul până la miezul nopţii de echinocţiu, după care strigau: „Bucuraţi-vă, o, iniţiaţi sacri, căci Dumnezeul vostru a înviat din morţi! Moartea şi suferinţele lui v-au mântuit!” Aceeaşi poveste circula în Egipt în legătură cu Horus, sau în India în legătură cu Krishna, cu o mie de ani înainte de Iisus. Biblia afirmă că atunci când se va întoarce pe pământ, Iisus va reveni călare un nor. Cine răsare însă dintre nori? Soarele. Mormântul lui Iisus simbolizează întunericul în care a coborât soarele înainte de renaşterea lui şi aproape toate iniţierile din şcolile misterelor se fac în peşteri, încăperi subterane sau spaţii întunecate. Chiar şi povestea suliţei care a străpuns şoldul lui Iisus pe când se afla pe cruce reprezintă un simbol al şcolilor misterelor. Legenda creştină afirmă că suliţa a fost aruncată de un centurion roman orb pe nume Longinus şi că sângele curs din rana lui Iisus a curs pe ochii acestuia şi i-a vindecat. Longinus s-a convertit instantaneu şi şi-a petrecut restul vieţii spărgând idoli păgâni. Da, sigur!… În primul rând, era imposibil să fii centurion roman dacă erai orb, căci nu ţi-ai fi putut îndeplini îndatoririle. În al doilea rând, regăsim această poveste simbolică şi în alte versiuni anterioare. De pildă, mântuitorul scandinav Baldur, fiul lui Odin, a fost străpuns de o suliţă din vâsc aruncată de Hod, un zeu orb. Data de 15 martie sau Idele lui Marte a fost data la care au murit numeroşi mântuitori păgâni. Scandinavii au consacrat această zi zeului Hod, iar creştinii au proclamat-o mai târziu sărbătoarea „Binecuvântatului Longinus!” Să mori de râs, nu alta!
Simbolul peştelui este o altă temă care transpare în toate Evangheliile şi care reprezintă un simbol al lui Nimrod/Tammuz, tatăl şi fiul din religia babiloniană. Un alt motiv pentru care Iisus a fost eprezentat ca un peşte ar putea avea legătură cu semnul astrologic al Peştilor. Se presupune că în jurul datei când s-a născut Iisus pământul a intrat în casa astrologică a Peştilor. S-a născut astfel o nouă eră, iar Iisus ar fi putut fi simbolul ei.

La ora actuală intrăm într-o altă eră, cea a Vărsătorului, potrivit legii mişcării de precesiune a axei pământului. Când Biblia vorbeşte despre „sfârşitul lumii”, avem din nou de-a face cu o traducere greşită. Cuvântul grecesc aeon a fost tradus prin lume, dar el înseamnă mai degrabă eră sau epocă, nu lume. Prin urmare, nu ne aflăm în faţa unui sfârşit al lumii, ci al unei epoci, Era Peştilor, care a durat 2160 de ani.
Creştinismul nu a înlocuit religiile păgâne, căci este el însuşi o religie păgână. Persanii, care şi-au moştenit credinţa de la sumerieni, egipteni şi abilonieni, cunoşteau simbolurile botezului, confirmării, iadului şi raiului, al îngerilor luminii şi întunericului şi al îngerului căzut. Toate aceste simboluri au fost preluate mai târziu de creştinism, care a pretins că îi aparţin în exclusivitate. În timpul presupusei vieţi a lui Iisus, Frăţia eseniană îşi avea sediul la Qumran, pe coasta de nord a Mării Moarte, sau cel puţin aşa ni se spune. Cercetările lui Brian Desborough demonstrează că acest loc era în acele vremuri o colonie de leproşi şi că esenienii au trăit ceva mai departe de-a lungul coastei, într-un loc mult mai potrivit. Manuscrisele de la Marea Moartă, găsite în peşterile de lângă Qumran în anul 1947, le-au permis cercetătorilor să cunoască mai bine modul de viaţă şi credinţa esenienilor, cu toată opoziţia autorităţilor, care nu doresc ca adevărul să iasă la iveală, punând sub semnul îndoielii versiunea oficială a istoriei.
Manuscrisele au fost ascunse de romani în timpul revoltei iudeilor din jurul anului 70, care a fost înecată în sânge. Au fost descoperite circa 500 de manuscrise ebraice şi aramaice, care includ texte din Vechiul Testament, printre care şi o copie integrală a Cărţii lui Isaia cu câteva secole mai veche decât cea inclusă în Biblie. Există sute de documente care descriu obiceiurile esenienilor şi modul lor de organizare. Ele confirmă că esenienii erau fanatici care respectau invenţiile levite din Vechiul Testament în litera, nu în spiritul lor. Ei îi priveau pe toţi cei care nu gândeau la fel ca ei ca pe nişte duşmani şi se opuneau vehement ocupaţiei romane. Esenienii erau ramura palestiniană a unei secte egiptene încă şi mai extremistă, numită Therapeutae („Vindecătorii”, de unde se trage şi cuvântul modern terapie). Au moştenit cunoaşterea secretă din Egipt şi din întreaga lume antică. Therapeutae şi esenienii foloseau în egală măsură simbolul lui „messeh”, crocodilul „draconian” al Egiptului, cu a cărui grăsime erau unşi faraonii sub autoritatea Curţii Regale a Dragonului. Esenienii aveau o cunoaştere profundă a remediilor, inclusiv a celor halucinogene, folosite în iniţierile şcolilor misterelor şi pentru a intra în stări modificate de conştiinţă. Proprietăţile „ciupercilor sacre” sau ale „plantelor sfinte” făceau într-o asemenea măsură parte integrantă din viaţa organizaţiilor secrete încât preoţii evreieşti purtau chiar o bonetă în formă de ciupercă (vezi Figura 17), confirmând astfel importanţa acestei plante. Aveau chiar ritualuri speciale de pregătire şi folosire a ciupercilor. Până şi ciupercile căpătau conotaţii legate de „Fiul lui Dumnezeu” (dar ce simbol nu căpăta asemenea conotaţii?), fiind asociate cu ciclul solar. Ele erau culese cu mare devoţiune înainte de răsăritul soarelui, numeroase simboluri ale acestui ritual putând fi găsite în Biblie şi în alte texte antice. Ca de obicei, folosirea ciupercilor sacre şi a altor remedii, ca şi cunoaşterea secretă legată de proprietăţile lor, proveneau din cultura anterioară a Sumerului. Therapeutae aveau o universitate înfloritoare în Alexandria, de unde îşi trimiteau misionari pentru a crea noi ramuri şi filiale în întregul Orient Mijlociu. Aceasta este o altă conexiune pe care o putem stabili cu Egiptul şi cu şcolile misterelor.
Esenienii erau adepţi ai lui Pitagora, filozoful şi matematicianul grec care era un iniţiat de rang înalt atât al şcolii egiptene a misterelor cât şi al celei greceşti. Potrivit celui mai faimos istoric al vremii, Josephus, esenienii trebuiau să jure că vor păstra secrete numele puterilor care conduc universul. Acest secret era una din legile tuturor şcolilor misterelor. Esenienii-Therapeutae practicau ritualuri extrem de asemănătoare botezului creştin de mai târziu şi obişnuiau să marcheze frunţile iniţiaţilor cu o cruce. Acesta era simbolul iluminării indicat în Cartea lui Ezechiel din Vechiul Testament, fiind folosit şi în iniţierile misterelor lui Mithra şi ale altor zei solari ai vremii. Esenienii priveau cu dezgust funcţiile corporale naturale, inclusiv sexul, fiind şi în această privinţă precursorii Bisericii Romane, care avea să absoarbă multe din credinţele, terminologia şi practicile lor. Două manuscrise de la Marea Moartă, unul în ebraică şi celălalt în aramaică, conţin ceea ce am putea numi nişte horoscoape, care atestă convingerea că mişcările planetelor influenţează caracterul şi destinul omului. Esenienii practicau astrologia, al cărei simbolism poate fi găsit în toate cele patru Evanghelii şi în Vechiul Testament. Primii creştini, care erau urmaşii esenienilor-Therapeutae, făceau acelaşi lucru, la fel ca şi romanii şi celelalte naţiuni păgâne din jurul Iudeii. Scriitorul Philo, care a trăit în perioada atribuită vieţii lui Iisus, afirmă în lucrarea sa, “Tratat despre viaţa contemplativă”, că atunci când Therapeutae se rugau lui Dumnezeu, ei se întorceau către soare, dar şi faptul că aceştia studiau scripturile sacre pentru a le descoperi semnificaţiile (codurile) ascunse. Adaugă de asemenea că ei meditau asupra secretelor naturii, ascunse în aceste cărţi sacre sub vălul alegoriilor. Exact în acest fel este scrisă Biblia. La ora actuală, acest limbaj secret este folosit în logo-uri, însemnele armelor şi pe steaguri, precum şi în alte însemne ale companiilor şi altor organizaţii controlate de Frăţie.
Tot în legătură cu esenienii poate fi pusă şi existenţa unei societăţi secrete care se regăseşte atât în Vechiul cât şi în Noul Testament, numită secta nazariţilor sau a nazarinenilor. Se spune că anumite personaje din Vechiul Testament, precum Moise sau Samson, ar fi fost membri ai acestei grupări, la fel ca şi Iisus din Noul Testament, fratele său Iacov, Ioan Botezătorul şi Sfântul Pavel. Faptele Apostolilor fac următoarea afirmaţie în legătură cu Pavel: „Am descoperit că omul acesta este o ciumă; pune la cale răzvrătiri printre toţi iudeii de pe tot pământul şi este mai-marele partidei nazarinenilor”. Deşi nici unul din aceste personaje nu a existat cu adevărat, simbolismul nazarinean face trimitere la o conexiune cu o societate secretă, care se regăseşte în întreaga Biblie. Esenienii şi nazarinenii par să fie ramuri diferite ale aceleiaşi secte. Potrivit istoricului iudeu Josephus, esenienii purtau robe albe, în timp ce nazarinenii purtau robe negre, la fel ca şi preoţii lui Isis din Egipt.
Negrul este culoarea Frăţiei Babiloniene care a manipulat întreaga istorie a umanităţii. Nu întâmplător, el a devenit culoarea asociată cu autoritatea (priviţi robele judecătorilor şi ale avocaţilor) şi cu moartea. Reprezintă de asemenea culoarea tradiţională a meseriei de profesor, caz în care robei negre i se adaugă tichia cilindrică având deasupra un dreptunghi, un alt simbol francmason renumit. Cel mai mare miracol al lui Iisus trebuie să fi fost însă însăşi originea sa, căci Nazaretul nu existat deloc la vremea respectivă. Probabil că el a spus: „Să fie Nazaretul! Şi s-a făcut Nazaretul”. În realitate, acest nume nu apare în nici una din hărţile detaliate ale romanilor şi nu este pomenit în nici o carte, scriere sau document al vremii. Cu siguranţă, Iisus nu avea legătură cu o localitate numită Nazaret, ci cu societatea secretă a nazarinenilor. Esenienii-Therapeutae-nazarinenii reprezintă puntea de legătură între Vechiul Testament, Noul Testament şi apariţia creştinismului. Primii creştini au fost numiţi nazarineni înainte de a fi numiţi creştini. Ritualurile Frăţiei Nazarinene pot fi regăsite cu uşurinţă în cele ale Bisericii creştine de astăzi. Astfel, nazarinenii purtau robe negre, la fel ca şi majoritatea clericilor creştini. La Qumran se obişnuia să se practice baia rituală pentru spălarea „păcatelor”, tradiţie care s-a transformat în botezul creştin. În timpul slujbelor obişnuiau să mănânce pâine şi să bea vin, tradiţie care se regăseşte în misa catolică. W. Wynn Westcott a fost fondatorul Ordinului Satanic al Golden Dawn, din Anglia, care avea să joace un rol important în venirea la putere a lui Adolf Hitler şi a naziştilor. El ştia din interior întreaga poveste şi a afirmat în lucrarea sa, Masonul magic, că francmasonii de astăzi se trag din esenieni şi din alte grupuri similare din antichitate. Cuvântul modern prin care îi desemnează arabii pe creştini este nasrani, în timp ce Coranul musulman foloseşte termenul de nasara sau nazara. Aceste cuvinte îşi au originea în termenul ebraic nozrim, care a derivat din expresia nozrei ha-Brit – Păstrătorii Conventului (Contractului). Această expresie era folosită în perioada de timp atribuită vieţii lui Samuel şi lui Samson din Vechiul Testament. Samuel este prezentat ca un lider levit, adică al grupării care a pus la cale întreaga schemă a Bibliei-Talmudului, sub atenta supraveghere a Frăţiei Babiloniene. Conventul este sinonim cu Marea Operă francmasonă a tuturor timpurilor, respectiv cu Agenda de preluare a controlului planetar de către reptilieni.

Liniile genealogice („poporul ales” de zei) şi cunoaşterea secretă sunt simbolizate de „vinul” şi de „viile” pomenite în Biblie şi în nenumărate alte texte şi gravuri ale vremii. Vechiul Testament vorbeşte de „Vinul pe care l-ai adus din Egipt”. Tot aici ni se spune că: „Via Domnului Oştirilor este Casa lui Israel, iar planta plăcută lui sunt oamenii lui Iuda”. Convingerea mea fermă este că linia genealogică implicată aici nu se referă la casa regală a lui David. La urma urmei, acesta nici măcar nu a existat, lucru care confirmă această concluzie. Simbolismul vinului îşi are, ca de obicei, originea în Babilon şi în Egipt. În şcolile greceşti ale misterelor, zeii solari erau Bahus şi Dionisos, cei doi patroni ai viilor. De ce anume depind strugurii pentru a se coace, mai presus decât orice altă plantă? De soare. Vinul şi linia genealogică a lui Iisus sunt două teme care se amestecă cu simbolismul solar, făcând referire clară la liniile genealogice regale şi preoţeşti ale reptilienilor Anunnaki. O altă temă abordată de Noul Testament este nunta din Cana. Nici aceasta nu a fost o nuntă reală, ci un simbol al fuziunii soarelui cu pământul, adică a zeului cu zeiţa. În ţinutul Canaan se obişnuia ca primăvara să se sărbătorească anumite rituri sexuale şi de fertilitate numite „Festivalul căsătoriei din Canaan”. La această nuntă simbolică din Cana, Iisus a transformat apa în vin. Cele două elemente de care au nevoie strugurii pentru a se coace şi pentru a putea fi transformaţi în vin sunt apa pământului şi căldura soarelui. Bahus, fiul grec al lui Zeus şi al fecioarei Semele, este un alt personaj mitic care a transformat apa în vin. Au existat de asemenea ritualuri eseniene legate de vin şi de apă. Esenienii, Therapeutae şi gnosticii erau implicaţi în tot felul de ritualuri secrete, iar povestea lui Iisus nu este altceva decât o alegorie alcătuită din tot felul de simboluri asociate cu soarele, astronomia, astrologia, liniile genealogice, cunoaşterea secretă şi ritualurile şi numele folosite de şcolile misterelor. La fel ca şi Vechiul Testament, Noul Testament este un amestec de fapte reale şi imaginare (acestea din urmă mult mai numeroase), care conţine o sumedenie de coduri şi simboluri intercalate într-o naraţiune care nu poate conduce decât la confuzie şi rătăcire dacă este luată literal. Acest lucru transpare în fraza repetată obsesiv în Noul Testament: „Cine are urechi de auzit să audă”. Cine este iniţiat în cunoaşterea secretă să înţeleagă ce este de înţeles. Cât de spre ceilalţi, care nu sunt iniţiaţi, lăsaţi-i să creadă în prostiile astea.
Nu există dovezi credibile şi incontestabile ale existenţei unui personaj istoric numit Iisus, nici de natură arheologică, nici scrise – nimic. La fel stau lucrurile şi în ceea ce îi priveşte pe Solomon, Moise, David, Avraam, Samson şi nenumărate alte „vedete” biblice. Singurele texte pe care ne putem baza sunt cele levite şi diferitele versiuni ale Evangheliilor. Cât de disperaţi trebuie să fi fost manipulatorii dacă au încercat să introducă o referinţă la Iisus în opera istoricului „iudeu” Josephus, încercând să demonstreze astfel realitatea unei contrafaceri… Există mai mult de 40 de scriitori care au scris cronici despre evenimentele petrecute în această perioadă de timp în Iudeea, dar care nu fac nici o menţiune la Iisus. Să nu existe chiar nici o referire la un om ca el, după tot ce se presupune că a făcut? Philo a trăit în perioada atribuită vieţii lui Iisus şi a scris o istorie a iudeilor care a acoperit integral această perioadă. A locuit chiar în Ierusalim în anul în care ar fi trebuit să se nască Iisus şi când Irod ar fi trebuit să dea ordinul de ucidere a copiilor cu vârste de până la doi ani; şi totuşi, nu face nici o referire la acest eveniment. S-a aflat în Ierusalim când Iisus ar fi trebuit să îşi facă intrarea triumfală în oraş, apoi să fie crucificat şi să se ridice din morţi a treia zi. Ce credeţi că spune Philo despre aceste evenimente? Nimic. Nici un cuvânt. Nici celelalte documente romane ale vremii sau textele scriitorilor greci ori alexandrieni care cunoşteau foarte bine perioada şi ţinutul respectiv nu menţionează nimic despre aceste lucruri.

De ce? Pentru simplul motiv că ele nu s-au petrecut. Întreaga legendă a lui Iisus este o poveste simbolică, împănată de coduri şi simboluri ezoterice şi astrologice, cu scopul de a crea o nouă religie-închisoare pentru mase, pornind de la aceeaşi simbolistică a Frăţiei Babiloniene.

Rasa umană a fost amăgită din nou. A câta oară?

http://libercugetatorul.info/

 Alte postari similare :

Universul nu este constient de existenta ta! Relaxeaza-te !

Controlul mental asupra oamenilor

Vrei schimbare ? Fii schimbarea !!!

Stapanii din umbra

Supravegherea populatiei


dsa (1)

Orice companie care se respecta cunoaste piata, stie tendintele cumparatorului si inclinatiile acestuia in favoarea unui produs sau al altuia. Metoda clasica este sondajul de opinie, dar asta necesita timp si implica mai multi factori care nu pot reda cu o acuratete exacta raspunsurile asteptate. In ultimul timp tehnologia a inceput sa joace un rol vital in accesarea informatiilor despre clienti si a dorintelor acestora. Incet, incet corporatiile au invatat ca-si pot distribui marfurile pe anumite zone si segmente de populatie in functie de vanzari si de dorinta acestora. Ba chiar pot determina anumite persoane sa cumpere un produs pe care in mod normal nu l-ar fi achizitionat. Cine crede in ziua de azi ca mai are intimitate se inseala. Datele despre noi sunt vandute de la o corporatie la alta si asta in mod oficial.

Sistemele totalitariste erau obsedate de controlul oamenilor. Din motive lesne de inteles pentru ca majoritatea sistemelor constrangeau anumite drepturi ale populatiei. Din acest motiv controlul ajunsese ceva normal, banal. Cei ce au trait in timpul sistemului comunist stiau foarte bine ca telefoanele le sunt ascultate, ca nu pot avea incredere in majoritatea persoanelor din jurul lor si ca trebuie sa se conformeze regulilor Partidului pentru a nu fi catalogati drept tradatori.

Odata cu largirea sferei de influenta a democratiei pe tot intinsul globului, oamenii traiesc cu impresia ca astfel de intamplari sunt de domeniul trecutului. Guvernele noastre nu au de ce sa ne supravegheze iar motivele de suspiciune din partea lor sau a noastra ar fi nefondate. La urma urmei intr-un stat democratic o persoana are dreptul sa spuna si sa faca ce vrea atata timp cat se supune legilor acelui stat ( care de multe ori nu pot fi interpretate si sunt date, nu pentru a ajuta individul de rand, ci pentru a-l inrobi ). Insa guvernele din ziua de azi au gasit o modalitate si mai eficienta de a conduce individul pe cararea dorita de ei, oferindu-i iluzia libertatii !

Astfel am fost si suntem manipulati in aproape toate activitatile noastre. Si pentru a fi siguri ca marea masa a umanitatii isi vede de treaba, elitele au creat programe de urmarire a persoanelor, de ascultare a telefoanelor, de citire a e-mail-urilor, a convorbirilor „private” iar prin introducerea televizoarelor inteligente in casele oamenilor s-a dat lovitura de gratie. Aceste televizoare dispun de tehnologii „de ultima ora” ( tehnologii de care armata sua s-a folosit in trecut ) care permit ascultarea si inregistrarea chiar video a tuturor actiunilor individului, prin simplu motiv ca persoanele vor cu tot inadinsul un televizor cu webcam in casa.

Serviciile de informatii pot intercepta telefoane si avea acces deplin la calculatoarele conectate la internet, fara ca utilizatorii sa banuiasca nimic. Ca exemplu, un programator din Statele Unite ale Americii a demonstrat cum software-ul Carrier IQ, instalat pe ascuns in multe dintre telefoanele Nokia, Blackberry şi cele „insufletite” de sistemul de operarea Android (creat de compania Google), inregistrează toate actiunile utilizatorilor si le adună intr-o imensă bază de date. Software-ul nu poate fi oprit niciodata si functioneaza atat in cazul conexiunilor 3G, cat si in cazul celor WiFi. Nimic nu-i scapă software-ului menit sa spioneze posesorii de smartphone-uri: ce numere de telefon apelează, ce mesaje si emailuri trimit, ce site-uri accesează, scrie Wired.com. Inchipuiti-va ca toate telefoanele mobile au un astfel de program incorporat.

Majoritatea actelor de incalcare a intimitatii sunt facute in mod fatis si cu acordul oficial al organelor insarcinate sa ne ofere protectie. Banalele camere de supraveghere nu sunt altceva decat programe de recunoastere faciala create spre a despista anumite persoane ce nu se supun regulilor numite adesea „teroristi” sau „anarhisti” iar un termen mai bland fiind „rebeli”. Marea Britanie este cea mai supraveghetă video ţară din lume, iar capitala Londra deţine acelaşi record în rândul metropolelor. Potrivit “The Telegraph”, în Marea Britanie există o cameră de supraveghere la fiecare 14 cetăţeni. Ministerul de Interne din Marea Britanie a introdus monitorizarea locurilor publice prin mici drone dotate cu camere video. Ele s-au alătura milioanelor de camere de supraveghere cu circuit închis de pe străzile britanice, dar şi unor camere de luat vederi care au fost plasate în taxiuri. Sa nu credeti ca actele impotriva legilor s-au diminuat. Oamenii rau intentionati, care chiar vor sa incalce legea gasesc solutii sa pacaleasca sistemul.

O noua tendinta este introducerea dronelor militare sau civile in paralel cu supravegherea conventionala. Supravegherea aeriană constă de obicei în colectarea de imagini vizuale sau video, cu ajutorul unui vehicul aerian, respectiv un vehicul aerian fără pilot (UAV), elicopter, avion spion, etc. Aeronavele militare de supraveghere utilizează un set de senzori (de exemplu, radare) pentru a monitoriza câmpul de luptă. Tehnologia digitală pentru imagini, calculatoarele miniaturizate, precum şi numeroase alte aplicaţii tehnologice din ultimul deceniu, au contribuit la progrese rapide în aparatura de supraveghere aeriană, precum micro vehicule aeriene (MAV), sisteme în infraroşu direcţionate, şi imagini de înaltă rezoluţie cu ajutorul cărora se pot identifica obiecte de la distanţe extrem de mari . De exemplu, Reaper MQ-9, un avion american dronă utilizat pentru operaţiunile interne de către Departamentul pentru Securitate Internă, este dotat cu camere care sunt capabile să identifice un obiect de mărimea unei cutii de lapte de la altitudini de 15.000 de metri, şi are dispozitive în infraroşu direcţionate, care pot detecta căldura de la un corp uman la distanţe de până la 15 kilometri.

– Tarile Uniunii Europene preseaza tot mai mult SUA sa le vanda drone americane militare. Germania este interesata de achizitionarea dronelor, iar Franta a anuntat saptamana aceasta ca asteapta raspunsul SUA pentru a-si dota armata cu drone militare neinarmate. Italia este o alta tara in care se simte frustrarea de nu avea aceasta tehnologie in curtea lor. In Europa exista deja programe de cercetare si dezvoltare a tehnologiei americane de fabricare a dronelor dar sunt intr-un stadiu slab de dezvoltare. Germania si-a anulat programul Euro Hawk, lansat cu mare pompa in 2011, program similar cu cel al dronelor de supraveghere din sua. Intre timp in Marea Britanie se foloseste tehnologia americana achizitionata in 2007. Israelul ramane statul cu cele mai multe unitati vandute peste hotare, 40% din tehnologia dronelor din lume provenind de la ei. Bineinteles ca cele vandute sunt destul de neinsemnate si medii iar tarile ce beneficiaza de tehnologia lor sunt cele din Europa si America Latina. China a anuntat inceperea propriului program de construire a lor iar Iranul se presupune ca detine deja tehnolologia necesara producerii acestora, in special dupa capturarea modelelor avansate americane. – globalresearch.ca

– „…asa cum am mai scris mai demult, esti un sac de bani. Nu ai identitate, nu intereseaza pe nimeni cum te numesti sau ce aspiratii ai atat timp cat sacul tau de bani este incarcat. Apoi, importanta ta este redusa la 0. Intr-o conversatie purtata in urma cu mai multi ani cu un fost SRI-ist, mi s-a adus la cunostinta faptul, pe atunci o noutate, ca telefonul mobil inregistreaza tot, chiar si inchis. Pozitie si audio. Unicul mod de a te pazi de nasul autoritatilor e sa-i scoti bateria. Mi s-a parut ceva din domeniul fantasticului, pe vremea aceea, dar iata cum, intr-o era a internetului, esti privit la fiecare pas. Asa ca, daca mergi la o intalnire importanta cu oameni de incredere, dar care ti-ar putea dauna mai tarziu, sau urmeaza sa porti o conversatie extrem de sensibila fata in fata, ce trebuie sa ramana intre tine si interlocutor, scoate bateria telefonului.” – umbluliber.com

Subscriu la cele spuse mai sus. In urma cu ceva timp am avut norocul sa discut cu o persoana de afaceri de nivel international si mi-a confirmat cele presupuse de mine. Ba mai mult, omul in cauza nu a discutat astfel de subiecte atata timp cat am stat prin preajma vre-unui telefon mobil. Dupa spusele lui, noile tehnologii sunt atat de avansate incat chiar daca scoti bateria telefonului acesta are inca o baterie de rezerva ce are destula energie pentru a functiona cel putin 12 ore …

Vedem aşadar că tot ce facem este înregistrat: ce şi când vorbim, unde mergem, etc. Mai mult, divulgăm noi înşine date despre vieţile noastre, prin intermediul reţelelor de socializare: ce cărţi citim, ce muzică ascultăm, unde ieşim în oraş sau unde facem jogging în fiecare dimineaţă. La scară mică, la nivel de individ, informaţiile astea sunt lipsite de importanţă şi valoare. La scară largă, la nivel de populaţii, situaţia se schimbă radical.

Inchei cu un citat care ar trebui sa va dea de gandit :

– „După atâția ani de monitorizare „ascunsă” a publicului, am fost uimiți de faptul că atât de mulți oameni publică de bună voie date despre unde trăiesc, orientările religioase și politice pe care le au, liste cu prieteni și adresele lor de mail, numere de telefon; sute de poze cu ei înșiși, ba chiar și actualizări de stare, postând periodic informații despre ceea ce fac. Este un vis devenit realitate pentru CIA.” – Christopher Sartinsky, director reprezentant al CIA.

Alte postari similare :

Spionajul cu ajutorul telefonului mobil

Despre manipularea colectivă și societatea modernă

Televizorul te face pasiv !

Sfaturi practice pentru a rezista manipulărilor

Informatia inseamna putere !

Transa colectiva


manipulation  exclusiv

Motto: 

” Problema noastră nu este nesupunerea civică. Problema noastră este obedienţa civică. Problema noastră este că oamenii din întreaga lume s-au supus ordinelor unor lideri şi milioane dintre ei au fost ucişi din cauza acestei obedienţe. Problema noastră este că oamenii din întreaga lume sunt obedienţi în faţa sărăciei şi înfometării şi prostiei şi războiului şi cruzimii. Problema noastră este că oamenii sunt obedienţi atunci când închisorile sunt pline de hoţi mărunţi şi marii hoţi ne conduc ţara. Asta este problema noastră !”  – Howard Zinn (1922-2010)

Traim intr-o societate plina de paradoxuri in care medicina a avansat enorm dar bolile sunt mult mai numeroase, avem nenumarati experti in toate domeniile, dar si mai multe probleme decat aveam in trecut, avem acces la mai multa informatie, dar totusi atat de putina intelepciune in jur, traim in deplina libertate si totusi suntem atat de inrobiti.

Sistemul este complet corupt! Este corupt din orice punct de vedere: razboaiele sunt pornite intentionat, mancarea ne este otravita cu toxine, apa ne este umpluta cu deseuri toxice, tari intregi sunt ingenuncheate de dragul profitului, doctorii distrug sanatatea, judecatorii isi bat joc de justitie, universitatile distrug cunoasterea, ele nu educa studentii ci le spala creierele, guvernele distrug libertatea, mass-media distruge informatia distorsionand-o dupa anumite interese, in timp ce mare parte din oameni nu admit ca ar exista vreo problema. Teoriile conspirationiste sunt privite ca o gluma buna si nu ca o forma de informare alternativa.

Atata timp cat societatea ramane oarba, preocupata de lucruri marunte, cei de la varf nu au de ce sa se teama. Doar daca incepem sa gandim critic la tot ceea ce ne este bagat pe gat de catre sistem putem face diferenta intre realitatea adevarata si cea virtuala, cu care suntem manipulati. Sistemul este corupt… si nimic din ceea ce facem acum nu-l va schimba. Noi alegeri, proteste, editoriale, miscari de rezistenta, etc. sunt importante in intelegerea faptului ca sistemul este putred, dar nimic din cele enumerate nu va schimba sistemul. Pentru a deveni un obstacol pentru elite trebuie sa actionezi independent, trebuie sa devi independent de sistem. Din punct de vedere fizic, financiar, politic, intelectual si spiritual trebuie sa te indepartezi de controlul lor. Trebuie sa gandesti ca ei …”lasa-i sa demonstreze cat vor atata timp cat isi platesc taxele” – asa gandesc elitele!

Traiti intr-o transa permanenta! Majoritatea oamenilor nu constientizeaza sistemul, ei doar incearcă sa-si gasească locul intr-un sistem existent, fara a fi constienti ca astfel contribuie la dezvoltarea acestuia. Oamenii vin acasa, dau drumul la TV, se lasa prada mesajelor subliminale, isi petrec timpul colectand fleacuri inutile ignorand complet ceea ce se intampla in jurul lor, crezand ca lumea este ceea ce se intampla la televizor sau ce se scrie in ziare si reviste… Tot ceea ce se intampla in jurul nostru se intampla pentru ca noi dam voie sa se intample. O vorba inteleapta spune: „pentru ca raul sa triumfe e de ajuns ca oamenii buni sa nu faca nimic”. In realitatea noastra e de ajuns sa stam cuminti la televizor si sa privim linistiti la show-rile de 2 lei in timp ce se sprey-aza peste tot in lume, in timp ce se preia controlul asupra vietilor noastre. Dar asta nu o sa vezi la stiri… trebuie sa te informezi, trebuie sa faci un efort pentru a afla ce se intampla in jurul tau. Peste cativa ani va va parea rau. Copii vostri vor trebui sa traiasca intr-o societate si mai rea ca aceasta. Va va parea rau ca nu ati facut nimic cand inca se putea…

Traim intr-o societate in care „normalul” este stabilit de catre majoritate acest lucru fiind dezvoltat de catre elite tocmai pentru ca ele se pricep sa imprime in subconstientul colectiv notiunea de „normal”. In urma cu cateva sute de ani normalitatea avea alte repere decat astazi dar servea aceleasi interese. Stabilirea sistemului de normalitate nu este proportional cu idealul de viata. Oamenii aleg sa isi plece capul in fata autoritatilor tocmai pentru ca asa au fost educati. Am fost educati sa invatam si sa tocim, nu sa gandim critic; am fost invatati sa fim supusi legilor, chiar daca aceste sunt impotriva dezvoltarii noastre ca individ; am fost manipulati sa aprobam formele de autoritate, chiar daca atenteaza la libertatile noastre…

Prins in ghearele sistemului omul devine demoralizat (de multe ori pe buna dreptate). Munca asidua, rutina, lipsa de perspectiva, frustrarile alimentate de catre societatea din jur, plictiseala, lipsa unei educatii proprii adegvate, toate contribuie la aceasta demoralizare si adancire a individului in sistem. In locul trezirii colective, majoritatea aleg calea alcoolului, a depresiei, a drogurilor, a muncii, dar foarte putini incearca sa constientizeze sau sa iasa din labirintul realitatii virtuale in care traiesc. Gandirea „logica” cu care am fost invatati sa analizam lumea inconjuratoare nu face decat sa ne indoctrineze cu falsele realitati si sa ne trimita exact spre acele usi de care vrem sa scapam.

Oamenii asteapta un salvator, un mantuitor care sa lupte in locul lor si sa biruie fara ca ei sa-si asume vreo responsabilitate; asteapta ca cei din jurul lor sa faca ceva pentru ca ei sa traiasca mai bine; asteapta, cersesc solutii sau se complac in situatie spunandu-si ca sunt prea mici pentru a face ceva; stau rutinati in realitatea cenusie a muncii si traiesc doar pentru pauzele dintre lucru, week-end-uri libere si concediile de odihna, asteptand, salivand sarbatorile de iarna si de pasti si isi continua linistiti lucrul anost, dintr-un reflex conditionat, asemeni cainelui pavlovian, asteptand momentul suprem al anului: concediul de vara!

Daca pana acum ignoranta a fost cuvantul de ordine, daca realitatea inconjuratoare a fost o simpla stire la TV pentru voi, este momentul sa deschideti ochii, sa nu va mai lasati dusi de val, manipulati si inrobiti. Trebuie sa aveti curajul sa faceti ce trebuie atunci cand ceilalti dau bir cu fugitii! Nu renuntati atat de usor ! Nu fiti indiferenti ! Luati atitudine si spuneti NU !

Alte postari similare:

Cand ne-am pierdut puterea ?

Vrei schimbare ? Fii schimbarea !!!

Controlul mental asupra oamenilor

Iluzia libertatii

Solutii… pentru adormiti

Iluzia democraţiei


177649996

Democraţia a încetat deja să mai fie o realitate. Responsabilii organizaţiilor care exercită puterea reală nu sunt aleşi în mod democratic şi publicul nu e informat în ceea ce priveşte deciziile lor. Raza de acţiune a statelor este din ce în ce mai redusă datorită existenţei unor acorduri economice internaţionale în privinţa cărora care cetăţenii n-au fost nici consultaţi, nici informaţi.

Adevăraţii stăpâni ai lumii nu mai sunt guvernele ţărilor, ci conducătorii grupurilor multinaţionale financiare sau industriale şi ai unor instituţiilor internaţionale „opace” (FMI, Banca Mondială, OCDE, OMC, băncile centrale). Prin urmare, cei care conduc lumea nu sunt aleşi în mod democratic, în ciuda impactului deciziilor lor asupra vieţii populaţiei. Puterea acestor organizaţii se exercită la o dimensiune planetară, în timp ce puterea statelor e limitată la o dimensiune naţională. De altfel ponderea societăţilor multinaţionale în fluxurile financiare a depăşit-o de mult pe cea a statelor.

Suspendarea proclamată şi explicită a democraţiei n-ar fi exclus să provoace o revoluţie. Acesta e motivul pentru care s-a decis menţinerea unei democraţii de faţadă şi o deplasare a puterii reale către alte focare de putere. Cetăţenii continuă să voteze, dar votul lor a fost golit de orice conţinut. Ei votează pentru alegerea unor responsabili care nu mai deţin practic adevărata putere. Tot astfel, deoarece nu mai este nimic de hotărât, programele politice de “dreapta” şi de “stânga” au ajuns să se asemene atât de mult în toate ţările occidentale.

De la începutul anilor ’90 informaţia a dispărut în mod progresiv din media destinată marelui public. Ca şi alegerile, jurnalele televizate continuă să existe, dar ele au fost golite de conţinut. Un jurnal televizat conţine maxim 2-3 minute de informaţie reală. Restul este constituit din subiecte “de revistă”, din reportaje anecdotice, din fapte diverse, din mici bârfe şi reality-show-uri. Analizele jurnaliştilor specializaţi ca şi emisiunile de dezbatere a informaţiilor au fost aproape în totalitate eliminate. Informaţia se reduce de acum doar la anumite segmente din presa scrisă, citită de către o minoritate de persoane. Dispariţia informaţiei este semnul clar că regimul nostru politic şi-a schimbat deja natura.

Responsabilii puterii economice provin aproape în totalitate din aceleaşi cercuri, din aceleaşi medii sociale. Ei se cunosc între ei, se întâlnesc, împărtăşesc aceleaşi idei şi aceleaşi interese. Deci în mod natural ei toţi împărtăşesc aceeaşi viziune a ceea ce ar trebui să fie lumea viitoare ideală (pentru ei). În consecinţă este firesc ca ei să cadă de acord în privinţa unei strategii şi să-şi sincronizeze respectivele acţiuni către obiective comune, inducând situaţii economice favorabile realizării obiectivelor lor.

Organizaţiile multinaţionale private se dotează în mod progresiv cu toate atributele puterii statelor: armate, reţele de comunicaţii, satelite, servicii de informaţii, fişiere ale indivizilor, instituţii judiciare. Etapa următoare – şi ultima – pentru aceste organizaţii ar fi să obţină puterea poliţienească şi militară care corespunde noii lor puteri, creând propriile lor forţe armate, deoarece armatele şi poliţiile naţionale nu sunt adaptate pentru apărarea intereselor acestor organizaţii în lume. La un moment dat, armatelor li se va solicita să devină întreprinderi private, prestatoare de servicii, lucrând pe bază de contract cu statul, ca şi cu orice alt client privat capabil să le plătească serviciile. Dar, în etapa ultimă a planului, aceste armate particulare vor servi intereselor marilor organizaţii multinaţionale şi vor ataca statele care nu se vor plia pe regulile noii ordini economice. Deocamdată acest rol este asumat de armata Statelor Unite, ţara cea mai bine controlată de societăţile multinaţionale. Armatele particulare există deja în Statele Unite si mai nou in Uninunea Europeana.

Banii sunt astazi în mod esential virtuali. Ei au ca singura realitate un sir de 0 si 1 în computerele bancilor. Marea majoritate a comertului mondial are loc fara bani fizici si doar 10% din tranzactiile financiare zilnice corespund unor schimburi economice în “lumea reala”. Pietele financiare ele însele constituie un sistem de creatie a banilor virtuali, a unui profit care nu se bazeaza pe crearea unei adevarate bogatii. Gratie jocului pietelor financiare (care permite transformarea în beneficii a oscilatiilor cursurilor bancare), investitorii avizati pot fi declarati mai bogati , printr-o simpla circulatie a electronilor în computere. Aceasta creatie de bani fara a crea o bogatie economica corespunzatoare este însasi definitia crearii artificiale a banilor. Ceea ce legea interzice falsificatorilor de bani si ceea ce ortodoxia economica liberala interzice statelor este deci posibil si legal pentru un numar restrâns de beneficiari. Daca dorim sa întelegem ce este în mod real banul si la ce serveste el, e sufiecient sa inversam vechea zicala: “ timpul înseamna bani”. Banii înseamnă timp! Banii reprezinta ceea ce permite cumpararea timpului altora, timp care a fost necesar sa se creeze produse sau servicii de consum.

Mondializarea (sau globalizarea) nu este negativă prin ea însăşi. În mod potenţial ea poate să permită stabilirea unei păci mondiale durabile şi a unei mai bune gestiuni a resurselor. Dar dacă ea continuă să fie organizată în beneficiul unei elite şi dacă îşi păstrează orientarea non-liberală actuală, ea nu va întârzia să genereze un nou tip de totalitarism, transformarea completă a fiinţelor umane în mărfuri, distrugerea totală a naturii, forme inedite de robie. Pentru a rezuma, nu putem alege felul de mâncare, dar putem alege sosul. Mâncarea pe care suntem forţaţi s-o consumăm se numeşte “noul sclavagism”, asezonat cu sos picant – de dreapta – sau dulce acrişor – de stânga.

Sursa

Alte postari similare:

Iluzia libertatii

SFÂRŞITUL LIBERTĂŢII UMANE

Controlul mental asupra oamenilor

Energia gratuita – intre conspiratie si adevar


istock_000003028312medium2-238877_630x210

Majoritatea oamenilor cred ca tehnologiile actuale pe care le cunoastem sunt singurele descoperite si singurele care ne pot asigura confortul mult dorit. Desi sunt unele persoane ce cred ca anumite tehnologii sunt detinute de catre anumite servicii secrete si departamente ale apararii din anumite state, acestea ar fi singurele ce ar putea asigura succesul fortelor armate din SUA , Rusia, China sau Marea Britanie. Se spune ca armata SUA este cu vreo 40 – 50 de ani in avans fata de tehnologiile conventionale. Aceste tehnologii secrete sunt doar varful icebergului ce ne sunt ascunse si cei ce au incercat sa puna la dispozitia oamenilor descoperirile lor au platit cu viata de cele mai multe ori.

Atunci cand va ganditi la electricitate va ganditi la Edison; cand va ganditi la radio, va ganditi la Marconi; insa a existat un om, un geniu al electricitatii un om aproape uitat astazi…Un om care a visat sa ofere lumii energie gratuita si nelimitata. Numele lui este Nikola Tesla, pe buna dreptate numit stapanul fulgerului. Progresul omenirii depinde in mod vital de inventii, tinta suprema fiind stapanirea materiei cu ajutorul mintii si domesticirea fortelor naturii in folosul omenirii. Nikola Tesla poatre fi considerat pe buna dreptate un Prometeu modern care a schimbat lumea cu ajutorul electricitatii. Tesla a captat forta cascadei Niagara cu sistemul sau de curent si a facut posibila transmiterea electricitatii in intreaga lume. Tot el a patentat tehnologia comunicatiilor fara fir, care este folosita astazi in transmisiunile radio si TV. telecomanda, neonul, lumina fluorescenta, razele X, rachetele teleghidate, toate sunt mosteniri ale tehnologiei inventate de catre Tesla. Istoria l-a ocolit sau l-a bagat intr-un sertar in care doar anumite persoane au acces. Acest geniu nu numai ca a imaginat tehnologii de tineau de tematica SF-ului, dar le-a pus chiar in practica.Tot el a inventat si sistemul bifazat de curent electric alternativ si a studiat curentul de inalta frecventa. El a construit primele motoare asincrone bifazate, generatoarele electrice, transformatorul electric de inalta frecventa etc. In atomistica, a cercetat fisiunea nucleelor atomice, cu ajutorul generatorului electrostatic de inalta tensiune.

Tot lui îi datorăm şi primul sistem de comunicaţie wireless, primii roboti, prima telecomanda, ideea de vehicul cu decolare verticala ş.a.m.d. „Cand comunicatia fara fir va fi aplicata pe scara larga, pamantul va fi transformat intr-un creier uriaş, capabil sa raspunda in oricare colt al sau”. Aceasta viziune a sa nu a fost realizata nici astazi, la peste 60 de ani de la moartea sa. Nici marile sale realizări privind transmiterea energiei electrice fara fire nu au fost puse în practică. Mileniul acesta este fără îndoială mileniul Tesla.

Utilizarea energiei gratuite ne-ar potoli setea de petrol si de gaze naturale. Aceasta sete epuizeaza bogatiile pretioase ale pamantului intr-un ritm alarmant. Aceasta vana de aprovizionare care s-a constituit pe durata a zeci, chiar a sute de milioane de ani in interiorul scoartei terestre, a fost pompata cu aviditate, fara preocuparea fata de ziua de maine. Extractia si consumul de petrol au crescut de peste trei ori de la inceputul crizei energiei. Aproape jumatate din petrolul disponibil si mai mult de jumatate din gazele naturale au fost deja extrase din cele mai bune zacaminte ale noastre si au fost arse, aproape pe durata unei singure generatii! Chiar daca s-ar dovedi ca aceste rezerve sunt de doua ori mai abundente decat o spun estimarile, vom ajunge la o penurie de petrol catre jumatatea secolului al XXI-lea, iar dupa aceasta data, preturile vor inregistra in mod inevitabil o crestere vertiginoasa.

Unii dintre noi credem ca se pregateste o revolutie, deoarece energia gratuita care ne inconjoara este un rezervor imens de energie nepoluanta si descentralizata; ceea ce va face ca sursele de energie utilizate la ora actuala sa fie considerate ca niste vise urate, preistorice, care ingramadeau deseuri in peisajul care ne inconjoara si care poluau aerul pe care il respiram. Aceasta revolutie ar putea marca data nasterii unei noi paradigme in stiinta si in tehnologie, in comparatie cu care revolutia lui Copernic si revolutia industriala vor parea lipsite de insemnatate.

Dar de aceste descoperiri nu s-au putut bucura majoritatea oamenilor deoarece interesele marilor magnati ce controlau lumea in acea perioada nu coincideau cu planurile geniului ce dorea o lume care sa nu depinda de bani si de marile corporatii. In aceiasi categorie pot fi incadrati si alte persoane. Oameni ce au pus in practica anumite principii descoperite de Tesla sau au inventat alte metode de a beneficia de tehnologiile gratuite.

Raspandirea tehnologiilor de energie gratuita functionale a fost impiedicata de catre elite bogate, guverne, inventatori indusi în eroare, sarlatani, precum si de un public indiferent. Spre sfarsitul anilor 1880, jurnalistii specializati în electricitate si în stiintele asociate preziceau „electricitate gratuita” pentru viitorul apropiat. Descoperirile incredibile legate de natura electricitatii devenisera ceva obisnuit. Niciodata pana atunci nu existase asa un entuziasm în ceea ce priveste viitorul. In mai putin de douazeci de ani urmau sa apara automobile, avioane, filme, înregistrari muzicale, telefoane, transmisiile radio si aparatele de fotografiat. Epoca victoriana ceda locul în favoarea a ceva complet nou. Pentru prima data în istorie, oamenii obisnuiti erau încurajati sa-si imagineze un viitor utopic, îmbogatit de mijloace de transport si de comunicare moderne, precum si de locuri de munca, alimente si locuinte pentru toata lumea. Bolile si saracia urmau sa fie învinse. Viata urma sa devina mai buna si de data asta toata lumea urma sa capete „o felie din tort”.

Ce s-a întâmplat deci? In mijlocul acestei explozii tehnologice, unde au disparut descoperirile din domeniul energeticii? Toate acele emotii legate de „electricitatea gratuita” nu au fost altceva decât rodul unei gandiri exagerat de optimiste pe care „stiinta reala” le-a dezaprobat ulterior? De fapt, raspunsul la aceasta întrebare este „nu”. Mai mult, contrariul este adevarat. Au fost dezvoltate tehnologii energetice spectaculoase, împreuna cu inovatii uimitoare în alte domenii. De atunci s-au descoperit metode multiple de a produce cantitati vaste de energie, la preturi extrem de scazute. Oricum, nici una dintre aceste tehnologii nu a ajuns pe piata de consum, ca si articol comercial. Vom discuta pe scurt despre motivul pentru care lucrurile s-au petrecut astfel.

Dupa cum spune Peter Lindemann in cartea „The Free Energy – Secrets of Cold Electricity”, exista patru forte gigantice care au cooperat pentru a crea aceasta situatie. A spune ca exista si ca a existat o „conspiratie” pentru a suprima aceasta tehnologie conduce doar la o întelegere superficiala a lumii si plaseaza vina, în totalitate, în afara noastra. Alegerea noastra de a ramane ignoranti si inactivi în fata acestei situatii a fost întotdeauna interpretata drept „consimtamant implicit” de catre doua dintre aceste doua forte. Deci, pe langa un „public nesolicitant”, care sunt celelalte trei forte care împiedica folosirea tehnologiei energiei gratuite?

1. Monopolul Financiar

In teoria economica standard exista trei clase de industrie: capital, bunuri si servicii. în prima clasa, capitalul, exista trei subclase: capitalul natural, moneda si creditul. Capitalul natural se refera la materialele brute (o mina de aur, de exemplu) si sursele de energie (precum zacamintele de petrol sau barajul unei centrale hidroelectrice). Moneda se refera la tiparirea „banilor”; aceasta functie este de obicei treaba guvernului. Creditul se refera la împrumutarea de bani cu dobânda si la extensia valorii economice prin depozite bancare. E usor de înteles ca energia functioneaza în economie la fel ca aurul, tiparirea banilor de catre guvern sau acordarea de credit de catre o banca.

In Statele Unite si in majoritatea celorlalte tari din lume exista un „monopol financiar” bine stabilit. Sunt „liber” sa castig cat de multi „bani” vreau, dar voi fi platit doar în bancnotele oficiale. Nu pot face nimic pentru a fi platit in aur sau in vreo alta forma de „bani”. Acest monopol financiar se afla în mainile unui mic numar de banci private, iar aceste banci sunt proprietatea celor mai bogate familii din lume. Planul lor este de a ajunge sa controleze într-un procent de 100% toate resursele de capital ale lumii, controland astfel viata fiecaruia prin disponibilitatea (sau indisponibilitatea) tuturor bunurilor si serviciilor. O sursa independenta de bogatie (un dispozitiv cu energie gratuita) aflata în mâinile oricarei persoane din lume ar ruina pentru totdeauna planurile lor de dominare globala. Adevarul acestor lucruri este usor de vazut.

In prezent economia unei natiuni poate fi încetinita sau accelerata prin marirea sau scaderea dobânzilor. Daca o sursa independenta de capital (energie) ar fi prezenta in economie si orice afacere sau persoana ar putea obtine mai mult capital fara a-l împrumuta de la o banca, atunci manipularea dobanzilor nu ar mai avea acelasi efect. Tehnologia energiei gratuite schimba valoarea banilor. Cele mai bogate familii si furnizorii de credit nu vor nici o competitie. Este asa de simplu. Ei vor sa-si mentina controlul monopolist prezent. Pentru ei, tehnologia energiei gratuite nu este doar ceva de suprimat, ea trebuie interzisa permanent!

Deci cele mai bogate familii si institutiile lor bancare centrale reprezinta prima forta care opereaza pentru a amana disponibilitatea publica a energiei gratuite. Motivatiile lor sunt „dreptul divin de a guverna”, lacomia si nevoia insatiabila de a controla toate lucrurile. Armele pe care le folosesc pentru a forta aceasta amânare includ intimidarea, „experti demistificatori”, cumpararea si ascunderea de tehnologie, uciderea si tentativele de asasinare a inventatorilor si a personajelor implicate, incendierea si o gama larga de stimulente si inhibitori financiari pentru a-i manipula pe posibilii suporteri ai energiei gratuite. Tot ei au promovat acceptarea generala a teoriei stiintifice care afirma ca energia gratuita este imposibila (legile termodinamicii).

2. Guvernele

A doua forta care opereaza pentru a amana disponibilitatea publica a energiei gratuite este reprezentata de guvernele natiunilor. Problema aici nu este legata atat de competitie in domeniul tiparirii banilor cat de mentinerea „securitatii nationale”. Adevarul e ca lumea este o jungla iar oamenii pot fi foarte cruzi, necinstiti si meschini. Este datoria guvernului „sa asigure apararea interna”. Pentru aceasta, „fortele de politie” sunt delegate de ramura executiva a guvernului pentru „a impune legea”. Majoritatea dintre cei care respecta legea fac asta deoarece ei cred ca asa este corect, pentru beneficiul propriu. Exista totusi întotdeauna cativa indivizi care cred ca este în avantajul lor sa nu se comporte conform ordinii sociale general acceptate. Acesti oameni aleg sa opereze în afara legii, fiind considerati razvratiti, criminali, tradatori, revolutionari sau teroristi.

Majoritatea guvernelor au descoperit prin incercari si erori ca singura politica externa care functioneaza cu adevarat in timp este cea numita „dupa fapta si rasplata”. Asta înseamna ca guvernele se trateaza unul pe altul dupa cum sunt tratate. Pe plan international exista o constanta lupta pentru pozitie si influenta, iar grupul „cel mai puternic” castiga! în economie asta se cheama „legea de aur”, dupa care „cel care are aurul face legile”. Exact asa este si în politica. Este vorba pur si simplu de „supravietuirea celui mai adaptat”.
In politica, „cel mai adaptat” a ajuns sa insemne partidul cel mai puternic si care este capabil sa lupte cel mai murdar. Este folosit absolut orice mijloc disponibil pentru a mentine un avantaj asupra „adversarului” – si oricine altcineva este „adversarul”, indiferent daca este considerat prieten sau dusman. Acestea includ: pozitii psihologice insultatoare, minciuna, înselaciunea, spionajul, furtul, asasinarea liderilor, amenintarea cu razboiul, aliante si schimbari de aliante, tratate, ajutor strain si prezenta foitelor militare oricând este posibil.

Placuta sau nu, aceasta este arena în care opereaza guvernele natiunilor. Nici un guvern nu va face vreodata ceva care sa-i dea un avantaj gratuit unui adversar. Niciodata! Asta este sinucidere nationala. Orice activitate, a oricarui individ, dinauntrul sau dinafara tarii, care este interpretata ca oferind orice fel de avantaj unui adversar, va fi considerata o amenintare pentru „securitatea nationala”. întotdeauna!

Tehnologia energiei gratuite este cel mai rau cosmar al unui guvern! Anuntata pe fata, tehnologia energiei gratuite ar initia o cursa a înarmarilor într-o încercare finala de a obtine dominatie si avantaj absolut. Ganditi-va ! Credeti ca Japonia nu s-ar simti intimidata daca China va obtine energia gratuita? Credeti ca Israelul va sta linistit daca Iranul va dobandi energia gratuita? Credeti ca India va permite Pakistanului sa dezvolte energia gratuita? Daca o energie nelimitata ar fi disponibila in starea politica actuala a acestei planete, aceasta va conduce la o regrupare inevitabila a „balantei puterii”. Aceasta ar putea deveni un razboi total pentru a-l impiedica pe „celalalt” sa aiba avantajul puterii si bogatiei nelimitate. Toata lumea o va dori si, in acelasi timp, va dori sa impiedice pe oricine altcineva sa o obtina.

Asadar, guvernele sunt a doua forta care opereaza pentru a amâna disponibilitatea publica a energiei gratuite. Motivatia lor este „autoconservarea”. Aceasta autoconservare opereaza pe trei nivele: 1) prin neacordarea de avantaje unui inamic exterior; 2) prin împiedicarea actiunii individuale (anarhiei) capabila de a provoca eficient puterile politienesti din interiorul tarii; si 3) prin mentinerea veniturilor ce provin din taxarea surselor energetice aflate în uz. Armele lor includ impiedicarea eliberarii de patente din motive de securitate nationala, hartuirea legala si ilegala a inventatorilor prin acuzatii criminale, verificari ale impozitelor, amenintari, urmarirea convorbirilor telefonice, arestari, incendieri, furt al proprietatilor expediate postal si o gramada de alte metode de intimidare care fac imposibila construirea si lansarea pe piata a unei instalatii de energie gratuita.

3. Inselatorie si necinste in cadrul „Miscarii pentru energie gratuita”

A treia forta care opereaza pentru a amana disponibilitatea energiei gratuite este reprezentata de grup de inventatori care se insala si din sarlatani. La periferia descoperirilor stiintifice extraordinare ce constituie tehnologiile reale de energie gratuita se afla o lume întunecata a anomaliilor neexplicate, a inventiilor marginale si a promotorilor lipsiti de scrupule. Primele doua forte au folosit constant mass-media pentru a face publice cele mai rele exemple din cadrul acestui grup, pentru a distrage atentia publicului si pentru a discredita descoperirile reale prin asocierea lor cu fraudele evidente.

In ultimii o suta de ani, au iesit la suprafata zeci de povesti despre inventii neobisnuite. Unele dintre aceste idei au captivat imaginatia publicului într-o asemenea masura încât continua sa existe pana astazi o mitologie despre aceste sisteme. Nume ca Keely, Hubbard, Coler si Hendershot ne vin imediat în minte. Se poate sa existe tehnologii reale în spatele acestor nume, dar nu exista destule date tehnice disponibile publicului pentru a lua o decizie. Aceste nume raman asociate cu o mitologie a energiei gratuite si, oricum, sunt citate de „demistificatori” ca exemple de frauda. Ideea de energie gratuita este totusi adanc înradacinata în subconstientul uman.

Oricum, cativa inventatori cu tehnologii marginale care demonstreaza anomalii utile au exagerat din greseala importanta acestor inventii. Unii dintre acesti inventatori si-au exagerat de asemenea propria importanta. A aparut o combinatie de „febra a aurului” si/sau „complex al lui Mesia” care a distorsionat orice viitoare contributie pe care ar fi putut-o aduce. In timp ce directia de cercetare pe care o urmeaza poate promite mult, ei încep sa vânda entuziasmul drept fapte, valoarea muncii stiintifice scazând mult din acel moment. Exista o seductie puternica dar subtila care poate perverti o personalitate daca individul respectiv crede ca „lumea sta pe umerii lui” sau ca el este „salvatorul” lumii.

Lucruri ciudate li se întâmpla de asemenea oamenilor când cred ca sunt pe cale de a deveni extrem de bogati. Iti trebuie o disciplina spirituala imensa pentru a ramane obiectiv si umil în prezenta unei masini functionale cu energie gratuita. Psihicul multor inventatori a devenit instabil datorita doar credintei lor ca au o masina cu energie gratuita. In timp ce calitatea muncii stiintifice se deterioreaza, unii inventatori dezvolta un „complex al persecutiei” care-i face extrem de defensivi si inabordabili. Acest proces îi împiedica sa dezvolte vreodata o masina reala cu energie gratuita si alimenteaza enorm mitologia fraudelor.

Exista apoi sarlatanii declarati. In ultimii cincisprezece ani, în S.U.A. a existat o persoana care a ridicat înselatoria în domeniul energiei gratuite la nivelul de arta profesionista. In urma acestui fapt a colectat peste 100.000.000 $. I s-a interzis sa faca afaceri în statul Washington si a fost condamnat la închisoare în California, unde se afla si acum. El vorbea întotdeauna despre o variatie a unui sistem real de energie gratuita, îi facea pe oameni sa dea bani în ideea ca vor primi curând un astfel de sistem, dar le vindea de fapt doar informatii promotionale care nu dadeau nici un fel de date reale despre sistemul energetic respectiv. A jefuit fara mila comunitatile crestine si grupari care promovau spiritul civic si patriotic.

Excrocheria obisnuita a acelei persoane consta în contactarea a sute de mii de oameni carora le solicita permisiunea de a plasa o instalatie de energie gratuita pe proprietatile lor. In schimb, ei urmau sa primeasca gratuit energie electrica toata viata, iar compania lui va vinde companiilor locale excesul de energie produs. Dupa ce erau convinsi ca vor primi electricitate gratuita pentru toata viata, oamenii cumparau casete video – care îi faceau si pe prietenii lor sa cada prada inselatoriei. Odata ce ai inteles puterea si motivatiile primelor doua forte despre care am discutat, este clar ca „planul de afaceri” al acestei persoane nu ar fi putut fi implementat. Acest individ a facut probabil mai mult rau miscarii pentru energie gratuita din S.U.A. decat orice alta forta, distrugand increderea oamenilor in aceasta tehnologie.

Prin urmare, a treia forta care amana disponibilitatea publica a energiei gratuite este inselaciunea si necinstea ce isi au sursa chiar în cadrul miscarii. Motivatiile sunt simtul grandorii, lacomia, dorinta de putere si un sentiment fals de autoimportanta. Armele folosite sunt minciuna, inselatoria, excrocheria, autoinselarea si aroganta, combinate cu cunostinte stiintifice dubioase.

4. Un public nesolicitant

A patra forta care opereaza pentru a amana disponibilitatea publica a energiei gratuite este reprezentata de noi, toti ceilalti. Poate fi usor de vazut cat de inguste si josnice sunt motivatiile celorlalte forte, dar aceste motivatii sunt de fapt prezente si in fiecare dintre noi.

La fel ca familiile bogate, nu întretine fiecare dintre noi, în secret, iluzii de falsa superioritate si dorinta de a-i controla pe ceilalti în loc de a ne controla pe noi însine? De asemenea, nu ne-am „vinde”, daca pretul ar fi destul de mare – sa spunem, 1.000.000 $, în mâna, astazi? Sau, la fel ca si guvernele, nu vrea fiecare sa-si asigure propria supravietuire? Daca am fi prinsi în mijlocul unei sali de teatru, pline de lume, nu am intra în panica si nu i-am împinge din calea noastra pe cei mai slabi, în lupta catre iesire? Asemenea inventatorului care se pacaleste pe el insusi, nu am preferat niciodata o iluzie confortabila unui fapt neplacut? Nu ne place sa ne consideram mai importanti decat ne cred altii? Nu ne mai este oare frica de necunoscut, chiar daca acesta promite o mare recompensa?

Vedeti, toate cele patru forte sunt de fapt aspecte diferite ale aceluiasi proces, operand pe nivele diferite ale societatii. In mod real exista o singura forta care împiedica disponibilitatea publica a energiei gratuite si aceea este comportamentul lipsit de o motivatie spirituala al animalului uman.

Dintr-o perspectiva ultima, tehnologia energiei gratuite este o manifestare catre exterior a Abundentei Divine. Ea este motorul economiei unei societati iluminate – in care oamenii se comporta voluntar într-o maniera respectuoasa si civica; in care fiecare membru al societatii are tot ce-i trebuie si nu ravneste la bunurile vecinului; in care razboiul si violenta fizica sunt comportamente sociale neacceptate; in care diferentele dintre oameni sunt considerate placute sau cel putin tolerate.

Aparitia tehnologiei energiei gratuite în domeniul public inseamna rasaritul unei epoci cu adevarat civilizate. Este un eveniment epocal in istoria umanitatii. Nimeni nu poate sa-si asume meritul pentru asta. Nimeni nu se poate imbogati din asta. Nimeni nu poate conduce lumea pe baza ei. Ne forteaza pe toti sa ne asumam responsabilitatea pentru propriile noastre actiuni si pentru autoconstrangerea noastra autoimpusa, cand este necesar. Lumea, asa cum este astazi, nu poate beneficia de tehnologia energiei gratuite fara a fi total transformata în altceva. Aceasta „civilizatie” a atins apogeul dezvoltarii sale deoarece a produs semintele propriei transformari. Animalelor umane nespiritualizate nu li se poate încredinta energia gratuita. Ar face doar ceea ce au facut întotdeauna, adica sa obtina avantaje asupra altora sau sa-i distruga pe ceilalti si pe ei însisi în acest proces.

Cele mai bogate familii din lume au înteles asta de multe zeci de ani. Planul lor este de a trai în „lumea energiei gratuite”, dar sa-i mentina pe ceilalti în starea în care sunt acum. Asta nu este ceva nou. Regii au considerat întotdeauna ca restul oamenilor sunt supusii lor. Ceea ce este nou e faptul ca acum putem comunica intre noi mai bine decat in orice moment din trecut. Internetul ne ofera noua, care suntem cea de-a patra forta, o ocazie de a zdrobi eforturile combinate ale celorlalte forte ce împiedica raspandirea tehnologiei energiei gratuite.

Sansa pentru o societate justa

Ceea ce a inceput sa se intample este faptul ca inventatorii au început sa-si publice rezultatele în loc de a le patenta si de a le pastra secrete. Din ce în ce mai mult, oamenii transmit informatii despre aceste tehnologii prin carti, casete video si pagini de internet. Pe internet mai exista înca foarte multa informatie inutila despre energia gratuita, dar disponibilitatea informatiilor de calitate este într-o crestere rapida. Este imperativ sa incepeti sa strangeti cat mai multa informatie puteti despre sistemele reale de energie gratuita. Motivul pentru aceasta este simplu. Primele doua forte nu vor permite niciodata unui inventator sau unei companii sa construiasca si sa va vanda o masina cu energie gratuita! Singurul mod în care veti obtine una este de a o construi chiar dumneavoastra (sau un prieten de-al dumneavoastra). Aceasta este chiar ceea ce au inceput sa faca in tacere mii de oameni.

Poate ca simtiti ca nu sunteti pregatit pentru asa ceva, dar incepeti acum sa strangeti informatii. Puteti fi doar o veriga dintr-un lant de evenimente în beneficiul altora. Focalizati-va pe ceea ce puteti face acum, nu pe ceea ce mai este inca de facut. Mici grupuri de cercetatori lucreaza la detalii chiar în timp ce cititi aceste rânduri. Multe sunt hotarâte sa-si publice rezultatele pe internet. Noi toti constituim a patra forta. Daca luam o pozitie ferma si refuzam sa ramanem ignoranti si inactivi, putem schimba cursul istoriei.

Actiunea noastra combinata poate produce o schimbare. Numai actiunea comasata reprezentata de aprobarea noastra unanima poate crea lumea pe care o dorim. Celelalte trei forte nu ne vor ajuta sa ne amplasam in pivnita o centrala fara combustibil. Ele nu ne vor ajuta sa fim liberi de manipularile lor. Tehnologia energiei gratuite este totusi aici. Ea este reala si va schimba complet modul in care traim, muncim si ne raportam unii la ceilalti. In final, tehnologia energiei gratuite va face sa fie perimata lacomia si frica inspirate de dorinta de a supravietui. Dar asemenea tuturor exercitiilor de credinta spirituala, trebuie sa manifestam mai întâi generozitatea si încrederea în propriile noastre vieti.

Sursa energiei gratuite este in interiorul nostru. Ea este acea dorinta de a ne exprima liber. Este intuitia noastra ghidata spiritual, care se exprima fara distragere, intimidare sau manipulare. Ea este generozitatea noastra. La modul ideal, tehnologiile energiei gratuite sprijina o societate justa in care fiecare are suficienta mancare, îmbracaminte, adapost, valori proprii si timp liber pentru a contempla semnificatiile spirituale superioare ale vietii. Nu ne datoram unul altuia sa ne infruntam temerile si sa actionam pentru a crea acest viitor pentru copiii copiilor nostri? Poate ca nu sunt singurul care asteapta sa actioneze pe baza unui Adevar superior.

Tehnologia energiei gratuite este aici. Este aici de zeci de ani. Tehnologia comunicatiilor si internetul au sfasiat secretul asternut asupra acestui fapt remarcabil. Oamenii din toata lumea incep sa construiasca dispozitive cu energie gratuita pentru propriul lor uz.
Bancherii si guvernele nu vor sa se intample asta dar nu o pot opri. Instabilitati economice uriase si razboaie vor fi folosite în viitorul apropiat pentru a distrage oamenii, împiedicându-i sa se alature miscarii pentru energie gratuita. In general nu vor exista reportaje de presa despre acest aspect al lucrurilor. Pur si simplu vor exista rapoarte despre razboaie intre natiuni si razboaie civile care vor erupe pretutindeni, conducând la ocuparea de catre fortele O.N.U. de „pastrare a pacii”, a tot mai multor tari.

Societatea occidentala coboara in spirala catre autodistrugere, datorita efectelor acumulate ale coruptiei si lacomiei. Disponibilitatea generala a tehnologiei energiei gratuite nu poate opri aceasta tendinta. O poate doar intensifica. Oricum, daca veti avea un dispozitiv cu energie gratuita, poate ca veti fi intr-o pozitie mai buna pentru a supravietui tranzitiei politice, sociale si economice care este iminenta. Nici un guvern nu va supravietui acestui proces. Intrebarea este: cine va controla în final Guvernul Mondial care va apare – prima forta sau a patra forta? Ultimul Mare Razboi este aproape de noi. Semintele sunt plantate. Dupa aceasta va veni începutul unei civilizatii reale. Unii dintre noi, care vor refuza sa lupte, vor supravietui pentru a vedea rasaritul lumii energiei gratuite. Va provoc sa fiti printre cei care vor încerca !

Peter Lindemann – The Free Energy Secrets of Cold Electricity

http://www.inventatori.ro/view_article.php?id=178

Alte postari similare :

Noua Ordine Mondiala

Proiectul Web-Bot – Marea pacaleala

Mic istoric al atentatelor conducatorilor impotriva oamenilor

Cum sa te pensionezi la 30 de ani


mmm+joel_logo

Mr. Money Mustache este americanul care susține că a reușit ca, din salariile ”normale” pe care le-au câștigat el și soția sa, să pună bani de-o parte și să-i folosească astfel încât, odată pensionați, să poată trăi fără a mai fi nevoiți să muncească. Blogul său, urmărit de sute de mii de fani, oferă sfaturi și ponturi despre cum se pot economisi bani și cum se poate schimba stilul de viață, astfel încât oamenii să se poată bucura mult mai devreme de beneficiile unei vieți libere, fără corvoada zilnică a mersului la serviciu.

”Sfatul meu? Aproape toate prostioarele pe care le știm deja: Viața voastră actuală, de clasă mijlocie, este un Vulcan Explodat de Risipă și, învățând să recunoașteți adevărul acestei afirmații, veți reuși să vă înjumătățiți cheltuielile și să păstrațo banii rămași,” spune Mr Money Mustache, care a fost consilier financiar pentru diverse ziare și reviste. După părerea lui, punctul de pornire este concentrarea pe fericire, nu pe acumulare, iar din această schimbare de perspectivă se poate genera un stil de viață mai simplu, mai aproape de natură, totodată împotriva curentului consumist.

”Vi se pare că lucrurile astea sună prea vag și filosofic? Bine. Iată cum să vă înjumătățiți costurile vieții de zi cu zi. Începeți prin a renunța la cardurile de împrumut, dacă aveți așa ceva. Locuiți aproape de birou. Mutați-vă în alt oraș, dacă aveți spirit de aventură. Nu împrumutați bani pentru mașini și nu cumpărați mașini costisitoare. Mergeți pe bicicletă de fiecare dată când aveți ocazia. Anulați-vă abonamentul TV. Nu mai dați bani pe legume și fructe – cultivați-le. Dați-le copiilor voștri șansa de a fi tari, fără să-i cocoloșiți. Vindeți-vă telefoanele scumpe. Învățați să ironizați acumularea de bunuri. Practicați optimismul,” spune fostul consilier financiar, care locuiește alături de soția și de fiul său, în vârstă de șapte ani.

Deși probabil aceste sugestii vă sună greu de pus în practică, americanul care și-a luat numele de blogger din istoria de modă veche a Wall Streetului spune că nimic din ceea ce a realizat nu este peste puterile unui om de rând, la care adăugăm o bună autoorganizare. ”Probabil m-am născut cu o mare dorință de eficientizare – dorința de a obține cea mai mare satisfacție din orice situație, fără să irosesc resurse. (…) Mi-am luat diploma de inginer fără să mă îngrop în datorii pentru studii, muncind din greu și  refuzând să dețin o mașină, și am făcut tot posibilul să avansez în carieră, mutându-mă din Canada în SUA, pentru a avea un salariu mai mare și costuri de viață mai mici.” Alături de soția sa, s-a mutat într-o casă pe care au renovat-o împreună, cu cât mai puțini bani, și-au păstrat mașinile vechi, folosind bicicleta, gătind mâncare acasă și reușind astfel să economisească o mare parte din bani. Surplusul l-au investit pe parcurs, beneficiind treptat de acțiunile cumpărate și de banii obținuți din închirierea unei case. După calculele lui Mr Money Mustache, dacă începi de la 20 de ani să economisești 50% din venituri, la 37 de ani poți ieși liniștit la pensie, iar dacă poți economisi prin eforturi 75%, atunci durata vieții ca angajat se poate reduce la doar șapte ani.

Cazul americanului nu este însă singular, un alt exemplu apărut recent în presă fiind cel al jurnalistului britanic Ed Hawkins, care s-a pesionat la 33 de ani, alegând să locuiască în sudul Franței. Intenția lui însă nu este aceea de a rămâne definitiv pensionar, ci să lanseze așa-numita ”pensie inversată”, respectiv să se bucure de viață în tinerețe, urmând să revină pe câmpul muncii după 50 de ani și că lucreze până la 75, dacă starea de sănătate îi va permite. Dacă e să-l credem pe cuvânt, Ed Hawkins a muncit ca jurnalist încă de la terminarea facultății, a economisit din greu, iar banii i-a investit în imobiliare. Și-a închiriat apartamentul din Londra, ia cu banii rezultați a ales să trăiească auster în Franța, unde consumă legume pe care le crește singur și vin produs în zonă.

Poate că, deși mulți ne dorim să facem această schimbare, bucurându-ne de pensie în plină tinerețe și rezervându-ne viitorul pentru muncă, puțini vor fi cei care vor pune în practică aceste sfaturi și vor fi dispuși să renunțe la un stil de viață generos. Așteptăm însă cu interes povestea primului cititor care, începând de mâine sau chiar de azi, va începe să-și pună bani de-o parte pentru a deveni un pensionar tânăr și fericit.

Think outside the box !

Despre manipularea colectivă și societatea modernă


images (8)

Ultimul lucru pe care peștele l-ar observa vreodată în habitatul său este apa. În mod similar, cele mai evidente și puternice realități ale culturii noastre umane pare, de asemenea, să fie de nerecunoscut. Societatea vrea oameni slabi și dependenți, pentru că asta dă puterea celor care conduc această lume. Dacă oamenii ar fi cu adevărat liberi și independenți, nu ar avea nevoie de elite sau guvernatori. Omul obișnuit este programat să se supună autorității, să se supună regulilor fără să pună întrebări.

Trebuie să ne conformăm. Suntem programați să ne îndatorăm prin cărți de credit, ipoteci, asigurări, rate. Clasa de jos este programată să fie dependentă de guvern sau să lucreze pentru el. Mănâncă fast-food și devin obezi și diabetici. Cred apoi că înrolarea este scăparea. Fetele sunt programate să rămâna însărcinate devreme. Politica este privită ca o pierdere de vreme, iar timpul este umplut cu distracții. Clasa de mijloc este pregatită pentru job-urile din corporații. Sunt băgați în datorii pentru a avea acces la “visul american”. Programați să vadă în obiecte un statut social, iar mijlocul de a-l avea, prin îndatorare. Excelează la repetarea informațiilor pentru accesul academic, și la vorbe pentru motive politice sau financiare. Corporațiile rup relațiile locale dintre oameni, creând o prăpastie între ei și rădăcinile lor. Sistemul este proiectat special doar pentru ca noi să fim suficienți de capabili să le manevrăm utilajele și să le facem birocrația. Dar nu suficienți de inteligenți pentru a ne pune întrebarea dacă asta este cu adevărat cel mai bun sistem pentru noi.

Societatea noastră produce narcisism patologic în masă. Fascinația față de celebrități. Frica de competiție. Inabilitatea de a crede. Relații personale efemere și superficiale. Cine beneficiază de asta? Puterea colectivă. În adâncul nostru știm că nu ne vom descurca. N-i se introduc “salvatori” care nu vor schimba sistemul sau rezolva problemele. Viitorul nu este sigur. Generația mea va fi prima generație care nu va avea același standard ridicat ca precedenta.

Din păcate așa a fost proiectat să se întâmple. Toată viața am fost programați să ne modelăm alegerile personale conform cerințelor societății. Asta poate veni sub forma autorității părinților, regulilor școlare, presiunile sociale sau legile și reglementările guvernului. Când ajungem adulți suntem deja prizonierii propriilor reglementări. Recunoaștem simptomele: nesiguranța pe noi înșine,lipsa de respect pentru persoana noastră, lipsa motivației personale, lipsa de idei originale. Credem că știm cauza acestor probleme: părinții, sistemul educațional, media, șefu’, etc. În realitate ele sunt victimele aceleiași dinamici.

Pe măsură ce opresiunea acaparează toate sectoarele vieţii, revolta ia forma unui război social. Manifestaţiile reapar, anunţând revoluţia ce va veni. Distrugerea societăţii totalitare de piaţă nu este o chestie de opţiune, ci este o necesitate, într-o lume care se ştie condamnată. Deoarece puterea este pretudindeni, ea trebuie combătută oricând şi oriunde. Reinventarea limbajului, revoluţionarea permanentă a vieţii cotidiene, nesupunerea şi rezistenţa reprezintă elementele cheie ale revoltei împotriva ordinii stabilite. Dar pentru ca din această revoltă să ia naştere o revoluţie, trebuie ca subiectivităţile să se unească într-un front comun. Trebuie să lucrăm la unirea tuturor forţelor revoluţionare. Asta nu se poate face decât pornind de la conştiinţa eşecurilor noastre trecute. Nici reformismul steril, nici birocraţia totalitară nu pot reprezenta soluţii la insatisfacţia noastră. Este necesar să inventăm noi forme de organizare şi de luptă.

Astăzi trăim într-un ocean cu valuri enorme de obsesii ale statutului – materialism, vanitate, egou și consumism. Viețile noastre au devenit foarte definite nu prin gândurile noastre productive, contribuții sociale și bună voință, ci printr-un set de superficialitate, delir de asociații cu țesătura societății noastre, care radiază acum un romantism ieftin, conectat la concurența zadarnică, consumul ostentativ și dependențele nevrotice de multe ori referitoare la frumusețea fizică, statut și bogăție superficială. Într-adevăr, este o conformitate socială deghizată ca individualism, cu virtuți de echilibru, inteligență, pace, sănătate publică și creativitate adevărată lăsate să lâncezească pe margine.

Sursa

Alte postari similare:

SFÂRŞITUL LIBERTĂŢII UMANE

Gândirea de grup

10 factori ce ne tin legati de sistem

Proiectul Web-Bot – Marea pacaleala


45   exclusiv

Inventat in 1997 si avand ca paravan prezicerea bursei de valori, proiectul Web Bot se refera la un software de internet ce urmareste anumite cuvinte cheie pe masura ce acestea apar pe internet, iar creatorii sai, Clif High si George Ure, afirma ca poate prezice evenimentele viitoare pe baza acestora. Tot acestia pretind ca acesta functioneaza folosindu-se de ”înțelepciunea mulțimii”, cu programe automate ce cauta pe internet aproximativ 300.000 de cuvinte cu incarcătura emotionala si inregistraza cuvintele precedente si anterioare acestora pentru a crea o ”imagine”. Practic acest program foloseste acelas sistem pe care il foloseste Google, spre exemplu. Datele obtinute sunt de fapt informatiile tuturor convorbirilor existente pe internet. Impresii, ganduri, opinii, bloguri, site-uri, comentarii, etc. Toate sunt stocate si analizate de catre acest program numit WEB BOT pentru ca mai apoi sa prezica evenimente importante ce se vor desfasura intr-o perioada de aproximativ 90 de zile.

Web Bot ar fi prezis mai multe evenimente importante, printre care și evenimentele de la 11 Septembrie 2001 asupra World Trade Center. In Iunie 2001 programul a prezis ca se va intampla un eveniment catastrofic in 90 de zile. In ianuarie 2003 proiectul a prezis ca se va intampla un dezastru maritim totul concretizandu-se cu dezastrul navetei spatiale Columbia ce a avut loc la 1 februarie 2003, cand naveta spatiala Columbia s-a dezintegrat deasupra Texasului în timpul reintrarii în atmosfera Pamantului, toti cei sapte membri ai echipajului murind.. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a fost un seism submarin cu o magnitudine de 9,0 grade pe scara Richter desfasurat in estul Oceanului Indian pe 26 decembrie 2004. Cutremurul, care a avut epicentrul in mare, aproape de coasta nordica a insulei indoneziene Sumatra, a provocat o serie de valuri tsunami care au afectat regiunile costiere ale unui numar de opt tari asiatice si care au cauzat moartea a peste 120.000 de persoane. Acesta a fost al cincilea cel mai puternic cutremur din istoria moderna (de cand sunt înregistrate cu ajutorul seismografelor).Acest cutremur a fost „ghicit” se pare de miraculosul oracol cu cateva saptamani in avans. Atacurile cu antrax din 2001. Uraganul Katrina, deversarea de petrol BP din Golful Mexic sunt alte exemple din lista ce ii este atribuita faimosului program .

Trebuie spus ca WBP a facut si predictii false. A prezis, de exemplu, un cutremur puternic in Vancouver in decembrie 2008, prabusirea completa a dolarului incepind cu 2009, un atac terorist in iulie 2010, inceputul celui de-al treilea razboi mondial in noiembrie 2010. Nu putea lipsi de pe lista anul 2012 in care programul prevedea foamete in masa, catastrofe naturale, disparitii misterioase si razboaie mondiale cu implicari extraterestre.

Scepticii spun ca predictiile sunt atat de vagi, incat majoritatea celor care vor sa creada au tendinta de a potrivi faptele prezicerilor si nu invers. In opinia acestora, este posibil ca internetul sa ofere date despre miscarile de la bursa sau despre atacuri teroriste, intrucat acestea sunt produse de oameni, insa nimeni nu poate sti cu exactitate cand poate avea loc un cataclism natural.

Una dintre cele mai mari farse puse la cale de catre elite !

In opinia mea acest program (daca exista) este una dintre cele mai mari farse puse la cale de catre cei ce ne conduc lumea din umbra. Multe evenimente dintre cele mentionate mai sus, desi s-au intamplat si au fost „prezise” de catre Oracol, erau in planul elitelor la momentul predictiilor. Doar un neavizat sau un ignorant mai crede ca guvernul SUA nu a avut de a face cu atacurile teroriste din New York . Proiectul HAARP poate provoca pagube de care noi doar putem specula, asa ca a pezice un cutremur sau un tzunami nu este chiar asa de greu daca ai la dispozitie tehnologia necesara. Concret, acest proiect nu are nici o legatura cu piata de valori, ci mai curand cu supravegherea totala si globala a activitatilor pe Internet precum si cu colectarea informatiilor transmise prin intermediul acestuia. Insa trebuie sa urmarim acest fenomen pentru a sti ce ne pun la cale elitele in perioada imediat urmatoare.

Iata un mic rezumat al „predictiilor” pentru anul 2013 :

– intensificari ale placilor tectonice cu repercusiuni pe coasta de vest a SUA, Hawai, Chile, peru, Australia, Indonesia, Japonia etc…

– devalorizarea si colapsul dolarului american (din nou ?) si accentuarea crizei in anumite tari ale globului;

– inundatii majore pe tot cuprinsul globului, activitati vulcanice, eruptii solare majore, radiatii solare;

– un posibil impact cu un meteorit;

– intreruperea conexiunii la internet in anumite parti ale lumii pe o perioada determinata; etc

Alte postari similare:

Stirile dauneaza grav sanatatii tale !

Universul Holografic

O lume cu un singur creier

Exclusiv

Gândirea de grup


control

Succesul manipulărilor pe scară largă depinde, în primul rând, de modul în care individul a fost cufundat în anonimatul masei de manevră. Liderii sistemelor totalitare, precum şi conducătorii unor secte extremiste depun eforturi considerabile spre a inocula în minţile celor pe care îi manevrează sentimentul fidelităţii necondiţionate faţă de respectivul grup social. Repetând la nesfârşit preceptele teoriei bazate pe împărţirea oamenilor în „buni” şi „răi”, ei îi fac pe adepţi să creadă sincer că fac parte din grupul social „bun”, „corect”, în timp ce restul lumii este alcă­tuit din „răi” şi „ticăloşi”. Orice idee ce nu corespunde respectivei ideologii este calificată drept eretică sau drept o expresie a trădării.Manipularea se realizează în special prin controlul informa­ţiilor, dar şi prin izolarea grupului, pentru a evita orice contacte ale membrilor săi cu lumea exterioară. În capitolul dedicat sistemelor totalitare am văzut, pe larg, în ce mod se face controlul informaţiilor, pentru a permite accesul oamenilor obişnuiţi numai la ştirile ce susţin politica regimului. De asemenea, am văzut cum se redefînesc istoria, morala, filozofia, limba, cum se modifică sistemul educaţional, cum se dă o nouă înfăţişare oraşelor, satelor ş.a.m.d., totul pentru a-l rupe complet pe individ de influenţele vechiului mod de viaţă (de „mentalităţile burghezo-moşiereşti”, „reacţionare”) şi pentru a-l transforma în „omul nou”.

Aceleaşi tehnici se aplică, la scară redusă şi în diverse variante, în orice sectă religioasă extremistă.O dată ce individul nu mai are nici un contact cu exteriorul şi nici o posibilitate de acces la surse alternative de informaţie, identitatea lui se evaporă şi el va fi integrat grupului. Compor­tamentul, gândirea şi chiar sentimentele lui se vor adapta noilor standarde, sisteme de valori, legi şi regulamente. Pentru a scăpa de chinul interior, determinat de fenomenul disonanţei cognitive, el va ajunge să creadă sincer în noua ideologie sau viziune asupra vieţii, în noile reguli de grup şi va fi mult mai preocupat de alinierea la modul de gândire general, decât de exprimarea unor păreri critice sau de analiza obiectivă a situaţiilor. Cu timpul va avea chiar impresia că participă efectiv la luarea deciziilor, că hotărârile luate „în unanimitate” sunt cele „corecte”, că noua lume în care trăieşte este „cea mai bună dintre toate”. Şi chiar dacă nu este totalmente supus noii ideologii, izolarea faţă de lumea exterioară, intoxicarea cu informaţii aşa-zis „corecte” şi contactul permanent cu o politică ce împarte totul în „alb” şi „negru”, „bun” şi „rău”, „corect” şi „incorect” îi vor forma un mod de gândire foarte greu de readus la normalitate.
Izolarea este aplicată şi în situaţii dintre cele mai comune, pentru a influenţa individul să facă un lucru sau altul. Poliţia îşi interoghează suspecţii în camere goale, fără nici un fel de mobilier; puşcăriile, spitalele de boli nervoase, centrele de ree­ducare sunt locuri izolate, sectele extremiste se retrag în cam­pusuri unde contactul cu lumea exterioară este inexistent.Tehnica inoculării unei „gândiri de grup”, atunci când ea este aplicată unui întreg sistem social, e greu de sesizat, dar nu imposibil.
Greu în special din cauza faptului că cel care sesizează la un moment dat că „nu merge ceva”, se vede pus în situaţia de a se aşeza „împotriva curentului general”. Şi totuşi, dacă în sistemele totalitare o astfel de atitudine ar atrage după sine pedepse severe, în sistemele democratice ea este posibilă fără ur­mări, iar în sistemele democratice în curs de cristalizare (precum cele din statele postcomuniste) este chiar bine venită, pentru a impulsiona formarea unei mentalităţi noi, deschise confruntării autentice de idei.Cum putem sesiza dacă suntem victime ale acestor tehnici de impunere a unei „gândiri de grup”? În primul rând printr-o analiză la rece a comportamentului, a gândirii şi a sentimentelor noastre. Dacă am ajuns să credem necondiţionat în anumite idei, deşi suntem puşi în faţa a numeroase fapte concrete ce le contrazic, dacă îi considerăm proşti sau duşmani pe cei care au alte păreri decât ale noastre, dacă ne limităm numai la anumite surse de informaţie, ce ne susţin concepţiile, dacă ajungem să dăm răspunsuri standard, al căror înţeles profund nici măcar nu ne este prea clar, înseamnă că ne aflăm sub influenţa totală a manipulatorilor ce ne-au inoculat politica împărţirii tuturor fap­telor şi ideilor în „albe” şi „negre”, în „corecte” şi „incorecte”. În viaţa reală există nenumărate tonuri de gri, nenumărate variante şi nimeni nu se poate crede deţinătorul adevărului absolut.Dialogul autentic, schimbul de idei, recunoaşterea greşelilor, analiza lucidă a faptelor sunt paşi importanţi spre evadarea din mrejele unui asemenea tip de manipulare pe scară largă. Gândiţi-vă atunci când luaţi o decizie dacă ea reprezintă opţiunea dum­neavoastră intimă. Nu cumva aţi luat-o pentru că „aşa trebuie” sau pentru că o asemenea hotărâre aşteaptă de la dumneavoastră cei care deja vă manevrează aşa cum vor ei?
Ataşamentul necondiţionat faţă de anumite idei, în ciuda tuturor evidenţelor ce demonstrează contrarul, nu reprezintă un semn al loialităţii, ci o dovadă de rigiditate şi chiar de succes al manipulării la care este supus individul.Acceptaţi în cadrul discuţiilor, nu doar formal, şi părerile celorlalţi şi analizaţi-le cu atenţie, atunci când sunt susţinute de argumente concrete. De multe ori vă pot oferi soluţii la care poate chiar şi dumneavoastră v-aţi gândit, dar le-aţi respins pentru că nu erau „pe linie” sau nu conveneau „politicii generale”. Încercaţi să ieşiţi de sub influenţa celor care judecă doar în „alb” şi „negru”, a celor care îi consideră duşmani personali pe toţi cei care au păreri diferite de ale lor. Ieşiţi de sub influenţa celor care susţin până în pânzele albe idei contrazise de realitate, care nu acceptă dialogul, care se erijează în deţinători ai adevărului absolut.Cristalizaţi-vă propriile dumneavoastră opinii prin obser­varea atentă a realităţii, prin culegerea informaţiilor din cât mai multe surse.
Nu uitaţi că premisa fundamentală a democraţiei este asigurarea accesului tuturor cetăţenilor la surse alternative de informaţie. Numai astfel omul obişnuit poate să-şi aleagă reprezentanţii în deplină cunoştinţă de cauză. Numai astfel alegerile generale pot fi considerate libere şi corecte. Amintiţi-vă cu câtă înverşunare, ani de zile după revoluţia din România a fost refuzată acordarea licenţelor de emisie unor posturi particulare de televiziune, ce nu puteau fi controlate de autorităţi. Amintiţi-vă cât de uşor au fost chemaţi minerii la Bucureşti, din cauza controlului informaţional total exercitat de puternicii zilei. La şase ani după revoluţie, când televiziunile şi posturile de radio particulare au început să se dezvolte, asemenea manipulări de anvergură nu mai sunt posibile (sau, oricum, ar fi posibile cu mult mai mult efort din partea autorităţilor).Învăţaţi din greşelile trecutului, pentru a nu mai greşi din nou.(Bogdan Ficeac)
Alte postari similare:

Noua Ordine Mondiala


Noua-Ordine-Mondiala-web

Motto :

 – Aceia care nu învaţă din istorie sunt condamnaţi să o repete – George Santayana

Daca luam o broscuta testoasa si o vom arunca intr-o oala cu apa clocotita, aceasta va incerca din toate puterile sa iasa din oala si daca conditiile ii sunt propice (nivelul apei este destul de aproape de buza vasului), testoasa chiar va reusi sa se salveze. Daca insa vom pune broscuta in oala cu apa rece iar apoi vom incalzi incetisor apa, pana la punctul de fierbere, experienta a aratat ca in 99% din cazuri broasca ramane in oala si nu face nici o tentativa de a se salva, murind fiarta. In 1% din cazuri insa, unele broscute par sa sesizeze incalzirea apei si cu ultimele puteri, molesite de caldura ies din apa clocotita. Acest experiment (pe care, din compasiune fata de bietele animale, nu va indemn sa il reproduceti), are o semnificatie profunda pentru fiecare dintre noi. Asa cum organismul testoasei nu detecteaza incalzirea apei – si implicit pericolul de moarte in care ea se afla, daca incalzirea apei se petrece suficient de lent, la fel si in cazul oamenilor, acestia isi pierd capacitatea si puterea de a spune NU cu fermitate, respectiv de a face un efort volitiv de a se sustrage unor circumstante sau conditii de viata daunatoare lor. Este un subiect la care merita sa meditam, respectiv sa ne analizam prezentul, actiunile, crezurile si convingerile noastre actuale prin comparatie cu cele din trecut. S-ar putea sa constatam, intr-un moment de luciditate, ca in momentul de fata ”innotam in apa clocotita” si ca e probabil ultima sansa, ultimul moment pentru a actiona, pentru a schimba ceva in viata noastra.

Adevăraţii stăpâni ai lumii nu mai sunt guvernele ţărilor, ci conducătorii grupurilor multinaţionale financiare sau industriale şi ai unor instituţiilor internaţionale „opace” (FMI, Banca Mondială, OCDE, OMC, băncile centrale). Prin urmare, cei care conduc lumea nu sunt aleşi în mod democratic, în ciuda impactului deciziilor lor asupra vieţii populaţiei. Puterea acestor organizaţii se exercită la o dimensiune planetară, în timp ce puterea statelor e limitată la o dimensiune naţională. De altfel ponderea societăţilor multinaţionale în fluxurile financiare a depăşit-o de mult pe cea a statelor. La dimensiune transnaţională, mai bogate decât statele şi reprezintând principalele surse de finanţare ale partidelor politice de orice orientare în majoritatea ţărilor, aceste organizaţii se situează de fapt mai presus de legi şi de puterea politică, mai presus de democraţie.

Pentru a înţelege cum funcţionează lumea cu adevărat, trebuie să înţelegem întâi diferenţele care există între puterea formală (guvernele şi preşedinţii statelor naţionale) şi puterea reală (structurile globaliste suprastatale). Informaţiile făcute publice şi propagate de mass media în fiecare zi pe posturile tv şi pe reţelele de radio şi în ziare se referă în mare parte la acţiunile realizate de structurile puterii formale, mai ales acelea ale guvernelor naţionale şi ale infrastructurilor tehnologice, financiare şi corporative/colective. În schimb, puterea reală, care de fapt controlează tot ce se petrece, acţionează asupra evenimentelor mult prea puţin vizibil. În realitate, structurile globaliste şi elita au planificat ce se va întâmpla în lume, când, unde se va petrece şi cine va duce planul la împlinire, chiar dacă nouă ni se prezintă efectele în contextul lor local limitat. Puterea formală operează pe termene scurte şi în mare măsură transparent faţă de public. Puterea reală lucrează în interior pe scheme de lucru pe termen lung şi nu este aproape deloc accesibilă publicului. În zilele noastre, puterea formală este în general „publică”, iar puterea reală este fundamental „privată”. Aceasta reflectă faptul că instituţiile Naţiunilor Unite (prima dintre entităţile puterii formale) a devenit subordonată intereselor private (adică puterea reală este condusă de interese materiale).

Democraţia a încetat deja să mai fie o realitate. Responsabilii organizaţiilor care exercită puterea reală nu sunt aleşi în mod democratic şi publicul nu e informat în ceea ce priveşte deciziile lor. Raza de acţiune a statelor este din ce în ce mai redusă datorită existenţei unor acorduri economice internaţionale în privinţa cărora care cetăţenii n-au fost nici consultaţi, nici informaţi. Toate aceste tratate elaborate în ultimii cinci ani (GATT, OMC, AMI, NTM, NAFTA) vizează un scop unic: transferul puterii statelor către organizaţii non-alese, cu ajutorul unui proces numit “globalizare”. Suspendarea proclamată şi explicită a democraţiei n-ar fi exclus să provoace o revoluţie. Acesta e motivul pentru care s-a decis menţinerea unei democraţii de faţadă şi o deplasare a puterii reale către alte focare de putere. Cetăţenii continuă să voteze, dar votul lor a fost golit de orice conţinut. Ei votează pentru alegerea unor responsabili care nu mai deţin practic adevărata putere. Tot astfel, deoarece nu mai este nimic de hotărât, programele politice de “dreapta” şi de “stânga” au ajuns să se asemene atât de mult în toate ţările occidentale. Pentru a rezuma, nu putem alege felul de mâncare, dar putem alege sosul. Mâncarea pe care suntem forţaţi s-o consumăm se numeşte “noul sclavagism”, asezonat cu sos picant – de dreapta – sau dulce acrişor – de stânga.

Responsabilii puterii economice provin aproape în totalitate din aceleaşi cercuri, din aceleaşi medii sociale. Ei se cunosc între ei, se întâlnesc, împărtăşesc aceleaşi idei şi aceleaşi interese. Deci în mod natural ei toţi împărtăşesc aceeaşi viziune a ceea ce ar trebui să fie lumea viitoare ideală (pentru ei). În consecinţă este firesc ca ei să cadă de acord în privinţa unei strategii şi să-şi sincronizeze respectivele acţiuni către obiective comune, inducând situaţii economice favorabile realizării obiectivelor lor. Iată câteva elemente ale strategiei lor. Slăbirea statelor şi a puterii politice. Destabilizare. Privatizarea serviciilor publice. Dezangajarea totală a statelor din economie, incluzând aici sectoarele educaţiei, cercetării, şi la un moment dat al poliţiei şi al armatei, destinate să devină sectoare exploatabile de către întreprinderi private. Îndatorarea statelor cu ajutorul corupţiei, a lucrărilor publice inutile, a subvenţiilor date întreprinderilor fără justificare, sau a dispenselor militare. Când se acumulează un munte de datorii, guvernele sunt constrânse la privatizare şi la desfiinţarea serviciilor publice. Cu cât un guvern este mai mult sub controlul “Stăpânilor lumii”, cu atât mai mult el trebuie să mărească datoria ţării sale. Sărăcirea angajaţilor şi menţinerea unui nivel de şomaj ridicat, întreţinut prin dislocarea şi mondializarea pieţei muncii. Aceasta măreşte presiunea economică asupra salariaţilor, care sunt atunci gata să accepte orice salariu şi orice condiţii de muncă. Reducerea ajutoarelor sociale, pentru a creşte motivaţia şomerilor de a accepta orice muncă pentru orice salariu. Ajutoare sociale prea ridicate împiedică şomajul să facă presiune în mod efectiv asupra pieţii muncii.

Împiedicarea creşterii revendicărilor salariale în Lumea a Treia, menţinând aici regimuri totalitare sau corupte. Dacă lucrătorii din Lumea a Treia ar fi mai bine plătiţi, acest lucru ar contraveni principiului însuşi al dislocării şi al pârghiei pe care ei îl exercită asupra pieţei muncii şi al societăţii în Occident. Acesta este deci o cheie strategică esenţială care trebuie păstrată cu orice preţ. Faimoasa “criză asiatică” din 1998 a fost declanşată cu scopul de a păstra această cheie.

În mod ironic, elita puterii Noii Ordini Mondiale ştie că nu există vreo ameninţare politică mai mare în continuitatea şi consistenţa proiectării şi execuţiei unor astfel de strategii globale pe termen lung, decât implicarea lor (a membrilor elitei) în structurile puterii formale „democratice”. Democraţia impune o anumită transparenţă către public a liderilor, care trebuie (sau ar trebui) să asculte de „vocea poporului” la fiecare pas pe care îl fac. La aceasta se adaugă discontinuităţile periodice de putere pe care orice proces electoral democratic îl impune, prin realegerea periodică a liderilor. Pentru elită este mult mai avantajos să opereze discret, din organisme care pot fi descrise cel mai bine ca fiind nişte cluburi private (cum este de exemplu CRE), în care persoane puternice şi influente pot fi funcţionari, directori şi preşedinţi pentru decenii fără ca să trebuiască să dea vreo socoteală în faţa nimănui, cu excepţia egalilor lor. În această manieră, 4.500 de indivizi puternici pot exercita un control uriaş asupra mediului politic, economic, financiar şi asupra mass-mediei, iar prin intermediul acestora, pot controla şi conduce nenumărate milioane de persoane de pe întreaga planetă.

Tehnicile folosite sunt de a ne ţine pe toţi prea ocupaţi şi fascinaţi ca spectatori pasivi ai acestei vâltori a evenimentelor care au loc în fiecare zi în lume. Aceasta îi asigură că aproape nimeni nu se gândeşte să privească altundeva pentru explicaţii potrivite pentru gravele crize din zilele noastre. Asta ne va face pe noi incapabili să identificăm, nu atât de mult efectele şi rezultatele şocante, cât mai degrabă originile, organizarea şi obiectivele lor reale şi concrete. Pentru ca acest război psihologic de masă – pentru că despre asta este vorba în realitate – să reuşească, mass-media joacă un rol vital care nu poate fi subestimat. Mass-media este un instrument al cărui scop este să submineze şi să neutralizeze capacitatea de a gândi independent a populaţiei lumii. De la începutul anilor ’90 informaţia a dispărut în mod progresiv din media destinată marelui public. Ca şi alegerile, jurnalele televizate continuă să existe, dar ele au fost golite de conţinut. Un jurnal televizat conţine maxim 2-3 minute de informaţie reală. Restul este constituit din subiecte “de revistă”, din reportaje anecdotice, din fapte diverse, din mici bârfe şi reality-show-uri. Analizele jurnaliştilor specializaţi ca şi emisiunile de dezbatere a informaţiilor au fost aproape în totalitate eliminate. Informaţia se reduce de acum doar la anumite segmente din presa scrisă, citită de către o minoritate de persoane. Dispariţia informaţiei este semnul clar că regimul nostru politic şi-a schimbat deja natura.

Banii sunt astazi în mod esential virtuali. Ei au ca singura realitate un sir de 0 si 1 în computerele bancilor. Marea majoritate a comertului mondial are loc fara bani fizici si doar 10% din tranzactiile financiare zilnice corespund unor schimburi economice în “lumea reala”. Pietele financiare ele însele constituie un sistem de creatie a banilor virtuali, a unui profit care nu se bazeaza pe crearea unei adevarate bogatii. Gratie jocului pietelor financiare (care permite transformarea în beneficii a oscilatiilor cursurilor bancare), investitorii avizati pot fi declarati mai bogati , printr-o simpla circulatie a electronilor în computere. Aceasta creatie de bani fara a crea o bogatie economica corespunzatoare este însasi definitia crearii artificiale a banilor. Ceea ce legea interzice falsificatorilor de bani si ceea ce ortodoxia economica liberala interzice statelor este deci posibil si legal pentru un numar restrâns de beneficiari. Daca dorim sa întelegem ce este în mod real banul si la ce serveste el, e sufiecient sa inversam vechea zicala: “ timpul înseamna bani”. Banii înseamnă timp. Banii reprezinta ceea ce permite cumpararea timpului altora, timp care a fost necesar sa se creeze produse sau servicii de consum.

Din punct de vedere tehnic banii reprezinta o unitate de calcul intermediara pentru schimbul timpului contra timp, fara a fi posibila compararea directa a timpului unora cu al altora. Deoarece fiecare conversie între bani si timp se face pe baza unei estimari subiective, care variaza în functie de raportul fortei economice si informationale între cumparator si vânzator. În practica acest raport de forte este întotdeauna defavorabil consumatorului – salariat. Când un individ dintr-o categorie medie cumpara un produs el plateste timpul care a fost necesar pentru a fabrica acest produs la un pret mai ridicat decât salariul care îi este lui platit pentru o fractiune echivalenta din propriul lui timp. De exemplu, daca o masina este produsa în 2 ore de 20 de salariati (întelegându-se aici munca comerciantilor si munca depusa pentru echipamentele de productie folosite), salariul fiecarui salariat pentru aceste doua ore ar trebui sa fie egal cu 1/20 din pretul masinii, adica 500 E daca masina a costat 10000 E. Ceea ce înseamna un salariu orar teoretic de 250 E (1600FF). Pentru cea mai mare parte a salariatilor, suntem foarte departe de aceasta socoteala. Când un salariat occidental presteaza 10 ore din timpul lui, el primeste numai echivalentul unei ore. Pentru un salariat din Lumea a Treia, raportul scade la 1000 contra unu. Acest sistem este versiunea moderna a sclavagismului. Beneficiarii timpului furat salariatilor sunt întreprinderile, precum si statele atâta timp cât banii preluati prin impozite si taxe nu sunt utilizati în interesul general.

Pe măsură ce devenim conştienţi de aceste realităţi, drumul pe care e nevoie să păşim devine din ce în ce mai clar. În realitate, lucrurile atunci nu mai par atât de complexe sau inexorabile cum am crezut la început. Este de fapt o chestiune de a gândi cu mintea ta, nu cu minţile adversarilor; de a începe să evaluezi şi să aperi interesele naţionale, care implică a avea propria noastră viziune asupra evenimentelor, intereselor şi forţelor lumii şi apoi să luăm măsuri inteligente care să răspundă nevoilor noastre, posibilităţilor reale şi idiosincrasiei (comportamentului specific al nostru ca grup).În acest sens avem un avantaj pentru că nu trebuie să „reinventăm roata”, dat fiind că elitele ne oferă proiecte briliante şi de succes pentru planificarea politică, economică, financiară şi socială şi pentru administrarea puterii naţionale. De ce să nu învăţăm de la ei? De ce să nu creăm propria noastră reţea, aducând împreună o gamă largă de interese locale şi regionale de acelaşi gen, jucători şi gânditori din diferite domenii? De ce să nu-i punem pe toţi să lucreze pentru a promova interesele naţionale ale ţării noastre şi ale vecinilor noştri, astfel încât să recâştigăm suveranitatea şi autodeterminarea pentru poporul nostru într-o manieră consistentă şi coerentă, independent de ceea ce jucătorii puterilor mondiale vor să ne impună?

Dar ca să facem aceasta trebuie în primul rând să înţelegem că în realitate globalizarea este: o serie largă de ameninţări pe care avem nevoie să le evităm şi oportunităţi de care ar trebui să ne bucurăm. Privitor la orice subiect cu potenţial de impact asupra noastră, avem nevoie să înţelegem care sunt, din punctul nostru de vedere, punctele tari şi slabe, pentru a fi capabili să ne confruntăm cu ele cu succes; dacă nu azi atunci cu siguranţă în viitor. Aceasta presupune planificare propice pe termen mediu şi pe termen lung. Aceasta solicită să încercăm să fim mereu cu un pas înaintea adversarului, să realizăm şi să păstrăm un vârf şi un avantaj mai presus de evenimente.

Citeste si

Cum combatem Noua Ordine Mondiala ? (I)

–  Cum combatem Noua Ordine Mondiala ? (II)

surse – Badpolitics , Yogaesoteric , Rapcea.ro 

Alte postari similare :

Mic istoric al atentatelor conducatorilor impotriva oamenilor

Teoria conspirației, realimentată cu sânge proaspăt.

Stapanii din umbra

Vrei schimbare ? Fii schimbarea !!!


images (1)       exclusiv

Traim intr-o lume a contrastelor… saraci si bogati, culti si inculti, supusi si rebeli, conducatori si condusi. Oricat am incerca sa nu luam in calcul aceste contraste tocmai ele modeleaza societatea in care traim. Fara ele ar fi o alta lume. Mai buna ? Mai rea ? Nu putem decat sa presupunem si sa teoretizam. Insa istoria ne-a invatat ca teoria nu se imbina cu practica . In momentul in care facem planuri de schimbare a societatii, ajungem sa constientizam ca punerea lor in practica implica factorul uman. Iar asta schimba radical problema. Libertate ! Egalitate ! Fraternitate ! Cuvinte ce rasunau la sfarsit de secol XIII in Franta, au reusit sa se propage ca undele unui ecou in toata lumea. Rasturnand un sistem si punand bazele altuia, oamenii au sperat ca viata lor se va schimba in bine. Pentru unii asa a fost. Cei care au stiut sa profite de sistemul nou, cerut de oamenii de rand, au continuat cu vechiul sistem imbracandu-l intr-o haina mai stralucitoare. Problemele s-au ascuns sub pres iar lumea a evoluat catre culmi nicicand visate.

A venit insa momentul sa recunoastem ca am fost pacaliti. Sistemul actual se prabuseste pe zi ce trece iar cei ce mentin iluzia normalitatii au planul de rezerva in maneca. Asteapta doar o scanteie, o noua voce revolutionara, sa se auda din multime deasupra murmurului turmei ce asteapta. Pentru ca asta fac majoritatea dintre noi. ASTEAPTA… O idee, un impuls, o schimbare, o mana intinsa, raspunsul la rugaciuni, schimbarea clasei politice, a situatiei economice, Orice. Numai sa se intample ceva ! Suntem o rasa de oi care asteapta un cioban. Pentru ca asa am fost invatati. Asa am fost manipulati, indobitociti, indoctrinati… sa asteptam ca cineva sa ia cuvantul si sa ne spuna ce si cum sa facem. De cate ori apare careva ce spune ca suntem indobitociti si manipulati raspunsul e simplu si la unison: – de acord, dar ce putem face noi ?

Se spune ca a inocula gandirea ta altei persoane si a-l face sa gandeasca cum gandesti tu se numeste manipulare. Tocmai de aceea ma feresc de a da sfaturi, de a rezolva problemele oamenilor sau de a directiona pe cineva intr-o directie sau alta. Eu cred ca fiecare poate sa gandeasca pentru el si cred ca fiecare poate vedea solutiile intr-o problema a societatii actuale. Trebuie doar sa vrea ! Daca asteptam mana intinsa de la altii inseamna ca nu suntem pregatiti pentru schimbare, inseamna ca ne lasam manipulati in continuare cum am facut-o si in trecut. Treceti la fapte romani si nu asteptati solutii de la nimeni ! Solutiile se afla in mainile voastre, in ideile voastre, in perspectiva voastra de a vedea viitorul ! Altii pot doar sa va arate calea, voi doar trebuie sa o urmati, dar trebuie sa vreti !
Oare chiar vreti schimbarea ? Oare chiar vreti sa schimbati paradigma in care sunteti incatusati ? Eu cred ca NU. Si va pot da mii de exemple, dar o sa ma opresc doar la cateva ce reflecta realitatea din jurul vostru. Cele mai urmarite emisiuni TV in Romania sunt show-rile de doi lei … cele mai citite ziare din tara noastra sunt cele de scandal … cele mai urmarite site-uri sunt cele despre viata privata a „vedetelor mondene” … si cu asta am zis tot. Romanul vrea schimbare dar o vrea ca pe ceva venit de sus… ca si rugaciunile la biserica care nu se pot concretiza daca nu faci nimic pentru a schimba ceva in viata ta, schimbarea nu poate veni daca nu o vrei cu adevarat, daca nu o cauti si nu lupti pentru ea. Schimbarea e la indemana oricui, dar doar cei ce constientizeaza asta pot beneficia de ea.

Cand vei fi pregatit sa te trezesti, te vei trezi. Iar daca nu esti pregatit vei sta intr-un colt si-ti vei plange de mila singur intrebadu-te: – ce-i de facut ? Banuiesc ca majoritatea celor ce citesc aceste randuri sunt in proces de schimbare sau chiar au facut ceva in acest sens … unii sunt chiar mai avansati ca mine, si chiar pot observa zambetul lor din coltul gurii citind aceste randuri… altii cred cu sinceritate ca sunt treji, pe cand alte persoane cred ca sunt desteptate dar din pacate au doar aceasta impresie… Nu am afirmat vreodata ca as fi o persoana complet trezita, insa toti cei ce constientizeaza ca sunt o rotita in imensul sistem marionetic, sunt pe cale de a se destepta si de a roti acea roata asa cum vor ei. De multe ori nu se poate face mai nimic, tocmai pentru ca sistemul este asa de bine implementat in gandirea si societatea actuala. Dar doar constientizand ca suntem parte din sistem si odata ce mai multe parti pot actiona acest sistem in directia diferita putem realiza o mica schimbare ce poate influenta schimbari majore in jurul nostru.

Am fost acuzat de mule ori ca sunt ateu pentru ca nu sunt de acord cu religiile, in special cu cea ortodoxa, religia ce subjuga (dupa parerea mea) poporul roman. Va voi prezenta opinia mea in legatura cu Divinitatea in care cred eu …. Divinitate care nu are de a face cu vre-o religie de pe Pamant ci doar cu o filosofie de viata. Majoritate romanilor sunt inchisi in dogma crestina… un subiect tabu in Romania. Crestinismul este la origini o invatatura de viata simpla si corecta. ” Ce tie nu-ti place altuia nu-i face ! ” Mai simplu de atat nici ca se poate. Dar factorul uman a intervenit de-a lungul timpului si a facut ca aceasta zicala sa fie conditionata de anumite reguli. Reguli de care se folosesc altii… reguli ce ingradesc gandirea personala … reguli ce fac din OMUL din noi un sclav al ideilor si al dogmelor ce ne conduc viata. Nu ai nevoie de aceste reguli ! Nu ai nevoie de intermediari pentru a-ti atinge scopurile spirituale in viata ! Nu ai nevoie de alti oameni care sa-ti dea voie sa fi fericit si sa fi impacat cu tine insuti ! Daca asteptam o rasplata pentru faptele noastre bune suntem deja pierduti … este de ajuns ca EGO-ul tau a fost hranit facand o fapta de caritate ! Nu trebuie impartasita cu nimeni si nu iti trebuie aprobarea altei persoane ce a trecut prin anumite „scoli” spre a atinge Divinitatea ! Daca tu crezi intr-o anumita zeitate sau nu crezi in ea nu conteaza! Viata ta va fi calauzita de faptele tale si nu de credintele tale. Oamenii isi vor aminti ceea ce ai facut pentru ei sau ceea ce NU ai facut … si nu in ce ai crezut !

In prezent, majoritatea oamenilor din tara noastra isi conduc viata dupa sintagma „Ce-o vrea Dumnezeu !” Sa nu uitam ca doar la noi exista si expresia „Dumnezeu iti da dar nu iti baga si in traista!” Nu judec pe nimeni pentru credintele lor, chiar daca nu sunt de acord cu ele dar va spun doar ca daca va considerati vietile conduse de o divinitate, trebuie sa le castigati… trebuie sa munciti pentru viata voastra, nu sa asteptati ajutor divin pentru toate problemele voastre! Daca vrem ca anumite persoane sa plateasca pentru ingradirea libertatilor noastre, trebuie sa luam noi atitudine, nu sa asteptam ajutor divin ! Daca vrem ca viata noastra sa fie diferita , trebuie sa facem ceva pentru asta, nu sa asteptam ajutor din cer ! Chiar daca voi fi acuzat, va voi spune ca, de cate ori aud fraze de genul „D-zeu va avea grija de el!”, „D-zeu ne va ajuta!”, „D-zeu nu va ingadui asta!”… eu vad doar oi ce isi asteapta randul la taiere…

Elitele mondiale se bazeaza pe astfel de credinte populare spre a-si impune ordinea mondiala si spre a face din noi un popor de sclavi. A functionat din cele mai vechi timpuri si functioneaza si acum. V-ati intrebat oare daca Dumnezeu nu asteapta de la voi o schimbare ? V-ati intrebat oare daca acea Divinitate nu vrea decat sa luati initiativa si sa faceti totul cu propriile voastre maini ? La fel ca un parinte care-si doreste ca la un moment dat copilul sau sa se descurce singur si sa fie mandru de el poate ca si Dumnezeu S-a saturat de rugaciunile voastre si vrea actiune. Vrea sa fie mandru de voi ! Vrea sa schimbati sistemul fara ajutorul sau divin ci cu mainile voastre umane. Ce placere ar avea un copil ce a luat un examan fara sa invete si doar pentru ca ati mituit voi profesorul ? Voi ati fi mandri de ceea ce ati facut ?

Asa vad eu relatia cu Divinitatea. O Divinitate ce nu vrea sa-ti petreci timpul in biserica si rugandu-te la Ea sa te ajute, ci o Divinitate care e mandra ca ai reusit prin propriile forte… O Divinitate care nu e mandra ca ajuti la ridicarea a nu stiu cate locase de rugaciune, ci o divinitate care priveste cu mandrie cum ajuti oamenii ce au nevoie de ajutorul tau… O Divinitate care nu priveste la pacatele tale, ci o Divinitate care e mandra ca-ti traiesti viata in limitele morale ale societaii actuale si nu dupa norme invechite de mii de ani sau dictate de catre alti oameni… O Divinitate care te priveste ca pe un copil si te va ierta sau te va ajuta sa te indrepti exacta asa cum faci tu cu copilul tau si nu una care te va eticheta dupa faptele neconventionale societatii in care ai trait… Daca exista o astfel de Divinitate nu-mi va fi frica sa mor si nici voua ! Si veti putea lupta cu sistemul si va veti elibera de dogmele religose la care sunteti supusi zi de zi fara a avea teama de a fi persecutati sau chiar mai rau. Daca nu exista o astfel de Divinitate inseamna ca nu ne asteapta nimic dincolo … Doar o camera intunecat in care ne vom petrece vesnicia…

Insa chiar daca nu credem intr-o forta cosmica ce ne va calauzii pasii dupa trecerea cea mare, motivele luptei nu sunt desarte. Sa ne inchipuim lumea peste cincizeci de ani… Oare vrem ca odraslele nostre sa traiasca in acea lume ? Vrem ca libertatea de exprimare sa le fie ingradita mult mai rau ca in sistemele de tip comunist sau fascist, sau le dorim o lume in care bucuriile vietii sa le fie la indemana si sa se bucure de viata pe care noi nu am apucat sa o prindem ? Invatam la scoala cum stramosii nostrii au luptat pentru ca noi sa fim liberi… daca ar traii acum oare ei ar fi madrii de voi ? oare nu va vor spune ca v-ati inmuiat si ati devenit parte din acel sistem ce ei l-au invins cu pretul vietii ? Vreti ca nepotii vostrii sa va condamne ca ati lasat asa ceva sa se intample sau vreti sa fiti amintiti in povestiri despre eroii care au luptat pentru ca ei sa poata trai liber si neinfricati ?

Raspunsul e simplu… toate intrebarile au un singur subiect comun… faptele tale prezente modeleaza perfect viitorul copiilor si nepotilor vostri. Daca ne-am sincroniza si am realiza pericolul ce ne pandeste, am actiona si am preveni un mare atentat ce se pregateste sub nasul nostru… un atentat care este deja in pregatire, si daca nu esti prea ocupat cu vietile mondene ale unor actori platiti, il poti vedea peste tot in jurul tau. Ce putem face ? E simplu… trebuie sa fim schimbarea pe care o vrem de la semenii nostrii. E un bun inceput, dupa asta toate vin de la sine…

 Alte postari similare :

Cand ne-am pierdut puterea ?

Solutii… pentru adormiti

Controlul mental asupra oamenilor

Stapanii din umbra

Exclusiv  – Conspiratii si Mistere

SFÂRŞITUL LIBERTĂŢII UMANE


iGuard

Trăim într-o lume în care toată creaţia devine o înşiruire enormă de informaţii. Se numără, se codifică şi se înmatriculează totul, inclusiv oamenii: Totul, deci, devine numar, devine informaţie. Care informaţie trebuie să curgă, firesc, spre un centru de date, prin intermediul unei reţele mondiale de comunicaţii. Controlul se poate deţine doar avându-se un centru, aşa cum păianjenul se afla în mijlocul plasei. Dar, pentru ca reţeaua să fie acceptată de opinia publică, trebuia să i se creeze un cadru legal corespunzător şi să i se dea un aspect de “protecţie socială”. Lucru care s-a petrecut nu de mult, întregul sistem fiind prezentat în mass-media cu un machiaj perfect şi un nume pe masura: “L.U.C.I.D. Project – A Universal information Identification System”.

Proiectul L.U.C.I.D.

Proiectul a fost dat publicitatii într-un periodic al politiştilor din sectorul stupefiante al Ministerul de interne SUA, “Narc Officer”, din septembrie – octombrie 1995 şi a aparut în urma votarii noii legi antiterorism din anul 1994 întitulată “Omnibus Anti-Crime Bill”. Specific şi demn de reţinut pentru noua hotărâre legislativă este faptul că împuterniceşte reprezentanţii legii să aresteze şi să încarcereze imediat orice “suspect” de acţiuni teroriste. Acest tip de lege care încalcă flagrant principiul de baza al justiţiei internaţionale şi al libertăţii umane – principiul prezumţiei de nevinovăţie – a stat la baza creării unei copii fidele a sistemului L.U.C.I.D., sau mai bine zis a unei anexe a acestuia: este vorba de sistemul european de informaţii Schengen, de care ne vom ocupa mai tarziu.

Dar ce este de fapt L.U.C.I.D.? Este un sistem gigantic, planetar, de colectare şi prelucrare a datelor privind identitatea fiecărei fiinţe umane. La prima vedere ar părea că acest proiect s-ar aplica doar infractorilor, însă scopul sau devine limpede dacă vom afla că principiul de baza al L.U.C.I.D. constă în eliberarea, pentru fiecare individ, încă de la naştere, a unei cartele electronice de identitate multifuncţională: va cuprinde adică buletinul de identitate, paşaportul, contul bancar, cartea de sănătate, permisul de conducere, cartea de munca, livretul militar – într-un cuvânt, toate actele de folosintă socială ale unei persoane. În plus, puterea uriaşă de înmagazinare a datelor va crea acestei cartele posibilitatea deţinerii unui număr foarte mare de informaţii despre viaţa particulară a individului: istoricul familiei, comportamentul social, optiunile politico-religioase, etc., date pe care posesorul nu le va putea citi ori modifica, aceasta făcându-se “de la centru”. Sistemul L.U.C.I.D. va avea un centru de stocare şi prelucrare a datelor, alimentat cu informaţii “de la toate sursele” conectat la un sistem automat de traducere poliglotă. Ce înseamnă “de la toate sursele”? Înseamnă că informaţiile vor curge în mod continuu către acest centru de la orice agenţie de informaţii, birou, companie, societate, banca, statie de poliţie, magazin, unitate militară, universitate, centru de cercetare, de peste tot. Aceste date sunt culese prin intermediul computerelor şi transmise printr-o reţea informaţională (Internet) către centru. Deoarece în proiect se specifică că vor exista traduceri poliglote, înseamnă că sistemul va avea surse de alimentare cu informaţii peste tot în lume. Dealtfel, cartela de identitate va avea răspândire mondiala. L.U.C.I.D. devine astfel un sistem mondial de control, o “supermagistrală informaţională” ce va putea controla toate aspectele vieţii private, în orice moment.

Inima sistemului

Centrul de stocare, de prelucrare şi analizare a datelor este denumit oficial Universal Computerized Identification Clearing-house Resource Center şi se află lângă Washington, la Fort Meade, Maryland. Pentru un necunoscător, numele acesta nu înseamna nimic. Acest centru este însă, încă din anul 1954, sediul celui mai puternic for politico-militar al SUA, prea puţin cunoscut opiniei publice române. Este vorba de Agentia Nationala de Securitate (National Security Agency – NSA), inima şi creatoarea agenţiilor de informaţii interne CIA şi FBI. Totodată NSA este a doua bază ştiinţifico-militară (ca mărime) după Pentagon, însă pe primul loc în deţinerea de tehnici militare secrete, de concepţie tehnologică revoluţionară, care depăşeşte cu 15 ani cercetările ştiinţifice “laice”. Baza de la Fort Meade, datorită tainelor şi tehnologiilor uimitoare deţinute, este denumită de americani “Curtea Misterelor” (Puzzle Palace). Echipamentele digitale ale NSA ar putea părea unor profani ca fiind de domeniul ştiinţifico-fantasticului. Toate acestea au fost însă realizate printr-un efort financiar uriaş şi printr-un program de cercetare aprobat de Congresul SUA şi intitulat DARPA (Defence Advanced Research Projects Agency).

Astfel, programul DARPA a luat fiinţă încă din anul 1970, şi s-a ocupat îndeosebi cu crearea arsenalului războiului rece: sateliţi de spionaj, diverse tipuri de arme laser, arme pentru influentarea condiţiilor atmosferice, arme psihoelectronice etc. Multe din acestea sunt încă necunoscute multor membri ai Congresului SUA.

NSA a luat fiinţă pe 4 noiembrie 1954. Este singura agenţie de stat care nu are conducere superioară proprie, ci este dirijata de un consiliu de conducere denumit COMSEC, alcătuit din membri ai diferitelor ministere (de externe, justitie, comerţ, economic) şi comandanţii fiecarei arme ale forţelor armate SUA. NSA este cea care a creat şi celelalte trei mari agenţii militare de informaţii care, împreună, formează încă din anii ’60 un uriaş sistem de reţele informaţionale: CIA (Central Intelligence Agency – Agenţia Centrală de informaţii), AFSS (Air Force’s Security Service – Serviciul de Securitate al Forţelor Aeriene) şi NIS (Navy’s Intelligence Service – Serviciile de informaţii ale Marinei). Un alt “braţ” al NSA este NASA (National Aeronautical and Space Administration), folosită îndeosebi pentru scopurile militare ale SUA, “oamenii de pe luna şi celelalte fiind doar o faţadă”. Prin intermediul NASA, NSA deţine controlul absolut al spaţiului datorită sateliţilor şi al iniţiativei de Apărare Strategică “Star Wars”.

Dar NSA are un scop bine determinat. Crearea ei s-a produs în urma semnării în anul 1947 a unui acord (UKUSA PACT) între Marea Britanie, SUA, Canada, Noua Zeelanda, Australia, ţările NATO, Japonia şi Corea de Sud, acord ce stabilea crearea de către aceste ţări a unui sistem informaţional comun pentru supraveghere civilă cu centrul la Fort Meade. Acum putem înţelege perfect de ce L.U.C.I.D. şi-a ales ca sediu tocmai baza strategică a Agenţiei Naţionale de Securitate şi ce consecinţe are controlul efectuat de NSA asupra tuturor cetăţenilor lumii.

Deja aplicarea proiectului L.U.C.I.D. a început mai înainte de publicarea sa în “Narc Officer”. Congresmenul Neal Smith declara în octombrie 1993 ca la Fort Meade s-au vărsat 392 milioane $ pentru Centrul Naţional de Identificare ce urmează a intra deplin în functiune în 1998. Totodată, s-au creat structurile informaţionale ce vor deservi sistemul, printre care amintim:
– National Reconnaissance Office (Biroul Naţional de Recunoaştere) care cuprinde sistemul sateliţilor de spionaj,
– National Crime Informational Center (Centrul Naţional de informaţii criminalistice),
– IAFIS (Integral Automated Fingerprint Identification System (Sistemul integral de identificare automată a amprentelor) etc.

Toate aceste anexe şi legătura funcţională dintre ele au fost dezvăluite în periodicul “Federal Computer Week” din 1995. În plus, se urmăreşte crearea până în 1999 a unei reţele computerizate fără fir pentru interconectarea acestor centre, reţea denumită Federal Law Enforcement Wireless Users Group, după modelul fără fir WWW folosit astăzi în internet.
Ce înseamna deci crearea şi punerea în funcţiune a acestor centre?
– automatizarea şi computerizarea tuturor unităţilor social-economice şi judiciare şi legarea lor în reţea;
– crearea bazei de date mondiale privind identitatea şi cazierul cetăţenilor;
– plasarea de automate publice (gen ATM) pentru recunoaşterea identităţii prin intermediul cartelei electronice şi pentru supravegherea populatiei.

Cartela universală biometrică

Elementul cheie al întregului sistem este cartela universală biometrică de identitate. Prin conectarea acestei cartele la computerul central din Fort Meade, absolut toată activitatea zilnică a unei persoane poate fi înregistrată şi analizată. În acest scop, proiectul prevede dotarea internaţională cu centre de emitere a cartelelor, centre înzestrate cu o minusculă cameră video digitală, pentru producerea cartelelor unice pentru fiecare individ. Mai mult, chiar maternitătile vor avea astfel de centre pentru fixarea identităţii nou-născuţilor, fiecăruia atribuindu-i-se un cod care nu se va putea modifica pe toata durata vieţii.

Cartela universală biometrică este o cartelă inteligentă (smart card) de mărimea unei cărţi de credit obişnuită, din plastic, având însă încorporat un puternic computer cip cu o putere de stocare mai mare de 5 giga-bytes (adică aproape 2000 de pagini de informaţii despre fiecare persoană!) dispunând şi de bandă magnetică. Prin intermediul unităţilor de citire a cartelei (fixe ori mobile, dotate cu scaner şi ecran cu cristale lichide – gen unităţi ATM), orice individ se conectează direct la superordinatorul din Fort Meade. Totodată, microcipul permite şi înscrierea informaţiilor pe cartela.

Denumirea cartelei este Universal Biometric Card (UBC) – cartela universală biometrică. Ce înseamnă “universală”? Înseamna ca va îndeplini funcţiile tuturor documentelor ce stabilesc legătura individului cu societatea: buletin de identitate, carnet de conducere, carte de munca, de sănătate, cont bancar, într-un cuvânt, totul. Se prevede chiar ca automobilul, calculatorul personal şi orice alt sistem electrocasnic să nu poata fi pus în funcţiune decât la recunoasterea posesorului cartelei. Este un sistem de îngrădire totală a libertăţii umane.

Ce înseamnă “cartela biometrică”? Înseamnă că UBC va putea stoca elemente de recunoaştere obţinute prin măsurători biologice, adică: codul genetic ADN, anticorpi specifici, fotografii digitale faţă şi profil precum şi fotografia irisului, amprentele digitale şi plantare (ale tălpii piciorului), eşantioane sonore ale vocii, etc. Toate acestea demonstrează cât se poate de limpede că scopul acestei cartele este controlul şi supravegherea strictă a persoanei. Aceste date vor servi la recunoasterea posesorului cartelei atunci când doreşte s-o întrebuinteze.

În prezent exista deja în aplicaţie următoarele metode de recunoastere:
– recunoaşterea amprentelor digitale. Astăzi aproape toate aparatele de utilizare a cartelelor de credit bancar (ATM) au în partea inferioară un sistem de recunoaştere a amprentei digitale. Sunt folosite de asemenea şi pentru accesul personalului bancii în trezorerie.
– recunoaşterea geometriei palmare. Un scanner laser citeşte configuraţia geometrică a palmei şi o compară cu cea de pe cartelă. Exemple de utilizare curentă: pentru personalul diferitelor aeroporturi (ex. San Francisco); pentru Parlamentul Columbiei – spre a fi asigurat votul complet şi individual al tuturor parlamentarilor; la băncile din Rusia, etc.
– recunoaşterea amprentei plantare (a tălpii). Este una din cele mai sigure metode de recunoaştere şi este folosită îndeosebi de FBI.
– recunoaşterea acustică. Metoda de identificare a vocii posesorului. Este folosită în prezent în ţările occidentale pentru înalţii funcţionari de stat.
– recunoaşterea optică. Aici sunt mai multe posibilităţi. În primul rând este vorba de recunoaşterea feţei şi compararea imaginii obţinute de camera video digitală cu fotografia de pe cartelă. Este tehnologia Face Recognition.
Astăzi, firma americana Mirror Inc. pune în vânzare echipamentul numit Face-to-Face, dotat cu cameră digitală şi computer, echipament ce poate recunoaşte identitatea unei persoane chiar dacă este machiată sau poartă ochelari. Se apreciază însă că unităţile de citire a cartelei vor fi dotate şi cu tehnologia intelligent Video a companiei Integrated Systems, Inc. (Norcross, Georgia, SUA), ce poate recunoaşte nu numai fizionomia, ci şi “limbajul trupului”, caracteristicile de mişcare proprii fiecărui individ. Mii de astfel de camere vor putea supraveghea locurile publice (si nu numai), putând recunoaşte (fără contact direct) orice individ.
Astăzi, astfel de camere sunt instalate în majoritatea ţărilor vestice pentru controlul arterelor publice (în Marea Britanie nu mai puţin de 300.000 de camere video inteligente). Totodata, aceasta tehnologie s-a folosit de către politia SUA pentru supravegherea şi controlul Jocurilor Olimpice de la Atlanta, 1996. În plus, pe lângă cele două metode de recunoaştere optică (a feţei şi a mişcărilor trupului), este în utilizare astăzi metoda Iris Scan de recunoaştere a configuraţiei irisului, unică pentru fiecare individ. O microcameră scanner digitală înregistrează imaginea irisului şi o transformă într-un cod (Iris Code). Apoi se compară cu cel înscris pe cartelă şi se face identificarea. Camera poate fi ascunsă, citind de la distanţă irisul şi recunoscând într-o secundă peste 400 de caracteristici irisologice.
– recunoaştere genetica. Tehnologiile de vârf asigură astăzi recunoaşterea rapidă a ADN, unic pentru fiecare persoană. Statele Unite au zeci de bănci ADN folosite îndeosebi de către FBI, care a alcătuit un catalog general ADN pentru cetăţenii SUA. Este o metoda ce poate produce mari discriminări (de pildă, un individ poate fi refuzat la angajare pe motivul “necorespunderii” codului genetic).

Aşadar, dacă ne închipuim că UBC este o cartelă pusă în slujba noastră, ne înşelăm amarnic. Scopul eliberării sale este în primul rând supravegherea non-stop a posesorilor. Cum non-stop, din moment ce nu o vom folosi decât ocazional, puteţi întreba? Ei bine, proiectul L.U.C.I.D., prevede eliberarea, în scopul obţinerii datelor “necesare recunoaşterii”, a diverselor tipuri de “senzori biometrici cu acţiune de la distanţă şi senzori ai cartelei biometrice”! Între astfel de senzori cu acţiune de la distanţă sunt incluse şi camerele intelligent Video de care am vorbit, ce pot fi instalate oriunde. Un alt tip de senzori telecomandaţi sunt cei pentru detectarea prezenţei. Cu alte cuvinte, un control total, cu înnăbuşirea completă a libertăţii umane.

După cum am văzut, un organism anexă al LUCID este NRO – National Reconnaissance Office, adică sistemul sateliţilor de supraveghere. Ne putem imagina ce control înfricoşător urmează a fi efectuat asupra civililor dacă amintim numai că tehnologia din 1997 permitea identificarea precisă pe fotografii a unor obiecte de dimensiunile unei mingi de golf aşezate pe sol, sau citirea unui text cu aceleaşi dimensiuni. În plus, detectorii electronici ai sateliţilor vor localiza semnalul acelor “senzori ai cartelei biometrice”, stabilind cu precizie poziţia fiecărui individ, în orice moment, oriunde în lume.
Iar dacă vom arunca cartela, nu vom putea nici măcar deschide uşa automobilului personal, nefiind recunoscuţi. Închipuiţi-vă că mii de oameni vor “pierde” aceste cartele, datorită fobiei ce se va declanşa sub amenintarea acestei superputeri înfricoşătoare. Altele se vor fura şi astfel, încet dar sigur, se va ajunge la unica soluţie “sigură şi rezonabilă”: plasarea microcipului pe corp.

Stadiul actual al L.U.C.I.D.

Vom încerca să vedem care este situaţia actuală privind eliberarea cartelelor de identitate în lume. Trebuie remarcat că, datorită unor incompatibilităţi naţionale, unicitatea cartelei încă nu întruneşte un consens global, aflându-se în circulaţie însă tipuri asemănătoare între ele, pentru obişnuirea populaţiei cu sistemul şi acceptarea fără probleme a unei cartele unice mondiale. Un exemplu tipic în acest sens este, după cum vom vedea, cartela Schengen de uz european. Dar să analizam întâi situaţia altor ţări ale lumii, începând cu:

– Statele Unite ale Americii.
În SUA, introducerea unei cartele electronice de identitate s-a propus pentru prima data în 1981, îndată după lansarea în anii 70 a “noului sistem economic”. Astfel, la propunerea FBI, CIA şi a Ministerului de Exteme al SUA, Ronald Reagan a introdus un proiect de lege în acest sens. În ultimul moment însă, mişcat de întervenţia de protest a lui Martin Anderson, mâna dreapta a presedintelui, care comparase noua cartela (cu cod unic) cu tatuajele făcute de nazişti deţinuţilor din lagărele de concentrare, preşedintele a uzat de dreptul de veto şi, pe toată durata administraţiei Reagan, problema nu a mai fost readusă în discuţie.
După alegerea lui Bill Clinton în 1993, s-a lansat programul de ocrotire medicală ce prevede dotarea fiecărui cetăţean SUA cu o cartelă medicală de identitate, de fapt o cartela UBC lansata într-un mod diplomatic, abil.
Cartela de sănătate este o cartelă “smart card” ce poate stoca până la 2000 de pagini de date personale, folosind tehnologii recente de înregistrări biometrice: date, imagini vizuale, amprente digitale şi vocale, etc. Nu poate fi stearsă, nu e înfluenţată de câmpuri electromagnetice şi rezistă la temperaturi de până la 200o F (94o C). Este produsă de firmele Laser Card Systems Corporation şi Drexler Technology Corporation.
Faptul că s-a impus deţinerea amprentei vocale denota clar scopul cartelei care nu este deloc “medical”, ci de control şi supraveghere: specialiştii apreciază că orice persoană poate fi identificată (datorită băncii de amprente vocale de la sediul central) în chiar momentul răspunderii la telefon!”
În paralel, alte două programe pentru eliberarea cartelelor “smart cards” au pus în circulaţie cartele pentru studenţii şi elevii SUA, precum şi pentru muncitorii angajaţi de stat.
Vedem deci că americanii sunt obişnuiţi încet-incet cu ideea cartelei biometrice, existând deja pe piaţă astfel de smart cards pentru diverse scopuri sociale, urmând ca UBC să înglobeze toate funcţiunile acestora. De pildă, în majoritatea statelor SUA s-au pus de câţiva ani în circulaţie şi “cartelele de conducere auto”, care conţin date biometrice. Un alt tip de cartelă biometrică multifuncţională este cea folosită de armata americana: cartela MARC (nume sugestiv, MARK în engleza însemnând “semn”, în analogie cu “semnul fiarei”). Această cartelă a stârnit vii proteste chiar şi printre înalţii ofiţeri ai armatei datorită posibilităţii de control ce se poate efectua prin intermediul ei asupra posesorului. Unii ofiteri au ajuns chiar în faţa Curtii Martiale. De pildă, capitanul Joel Kirk, condamnat pentru refuzul de a dona sânge în vederea înscrierii ADN pe cartelă, declara la proces:
“Devii sclavul acestui sistem. Există foarte puţine diferenţe între o “MARC-are” pe care o ţii în mână şi o altă “MARKare” pe care ţi-o vor implanta pe mână!”
Cât priveşte însă UBC, din 1994 şi până în 1996 au avut loc două iniţiative de lansare a cartelei universale de identitate. De curând însă (1996), proiectul de lege nr. 999 (666 întors!) prezentat de senatorul Texasului (dl. Hutchinson) este ultimul proiect legislativ legat de UBC, care prevede eliberarea unei cartele biometrice de identitate ce conţine, pe lângă computer chip, şi un cod magnetic barat.

–  Alte state ale lumii
Sistemele electronice de supraveghere a identităţii prin intermediul smart cards aplicate de guvernele diferitelor ţări nu sunt decât experienţe ale SUA în vederea unui rezultat cât mai sigur la introducerea UBC în propria ţară. Astfel:
– în 1994, în Mexic s-au pus în circulaţie (de către CIA şi omonima ei mexicană NAFTA) 46 de milioane de cartele smart cards de identitate pentru a se asigura “votări libere”, fără posibilitatea de manipulare a voturilor. Firmele implicate au fost Polaroid, IBM, Booz-Allen & Hamilton şi firma Oracle.
– tot în anul 1994 în Singapore s-a încheiat un program de dotare obligatorie a fiecărui cetăţean cu o cartelă inteligentă ce conţine: fotografie aplicată, amprenta digitală, cod numeric matricol unic pentru stabilirea identităţii, codul de asistenţă medicală, contul bancar şi oricare altă informaţie” considerată necesară” de către guvern. (Sunday Magazine, October 1994, Sydney, Australia).
– în Thailanda s-a introdus unul dintre cele mai moderne şi sofisticate sisteme de control a identităţii, cu echipamente digitale care în ţările occidentale sunt prohibite, realizându-se o supraveghere strictă asupra activităţii zilnice a cetăţenilor.
– în Australia este deja cunoscut cazul mult discutatului “centru telefonic” Deakin care s-a dovedit în realitate a fi una dintre cele mai puternice baze informaţionale computerizate pentru prelucrarea datelor de identitate privind ţările răsăritene şi australe, având legătura nemijlocită prin satelit cu “baza-mama” de la Fort Meade.
– Alte sisteme de supraveghere cu ajutorul “smart cards” sunt deja funcţionale în Taiwan, Guatemala, precum şi în tarile din nordul Africii.

Citeste articolul integral pe Piatza.net

Alte postari similare :

O lume cu un singur creier

Controlul mental asupra oamenilor

Iluzia libertatii

Religia vs Credinta


religion_vs__faith_by_electrolizei0-d4dezdi      exclusiv

Motto:
Religia este cea care ii impiedica pe saraci sa ii omoare pe cei bogati !

Subiectul religiei este tabu in Romania ! Si nu doar atat, Biserica nu poate fi atacata, contrazisa sau pusa sub lupa atentiei publice, fara ca anumite persoane, bloguri, site-uri, sa te catalogheze drept satanist, ateu, propagandist impotriva credintei, etc. Mai nou, din cauza sarbatorilor pascale ce ne bat la usa, s-a creat o teorie conform careia doar in preajma sarbatorilor, Biserica si religia sunt atacate de catre anumite persoane cu interese ascunse.

Libertatea de exprimare este un pilon al statului de drept. Persoane ce lupta pentru libertatile omului sunt in schimb oripilate cand altii au tupeul sa terfeleasca in noroi imaginea „imaculata” a Bisericii Romane, argumentand acest drept ca un atac impotriva credinciosilor . Religia nu are voie sa fie atacata in tara noastra, pentru ca sta la baza poporului roman si tine de traditiile nostre stravechi, conform unor persoane ce catalogheaza tot ce vine impotriva Bisericii doar propaganda platita de catre cei ce sustin curentul New Age. Va spun sincer ca nu imbratisez acest curent, nu sunt satanist, poate nici ateu… Daca am o parere diferita de catre majoritatea in legatura cu alte subiecte am exprimat-o de cate ori am avut ocazia si o voi face si in cazul Bisericii si a Religiei. Giordano Bruno spunea „este dovada unei minti primitive si josnice, a dori sa gandesti ca masele sau majoritatea, doar pentru ca majoritatea este majoritatea. Adevarul nu se schimba daca e crezut sau nu de o majoritate a oamenilor.” Razboaiele religioase au fost si sunt purtate tocmai de catre fanatici dogmatici care pun la indoiala orice autoritate dar nu si cea sacerdotala. In Romania spre exemplu exista o lege nescrisa care spune ca nu trebuie sa te legi de Religia Ortodoxa. Foarte multe site-uri si bloguri, ziaristi marcanti pot ataca fara drept la replica Biserica Catolica, Islamul dar nu si Biserica Ortodoxa. Se pare ca Religia ortodoxa e un fel de trandafir al religiilor ce nu-ti da voie sa te atingi de el.

Acelor persoane care imbratiseaza ortodoxia fara a da dreptul altora la o parere personala, le voi spune ca acelas lucru se intampla in tarile arabe cu islamul sau in tarile sud-americane cu religia catolica. A considera religia predominanta din tara noastra ca cea adevarata, nu ne diferentiaza de cei care apasa pe detonatorul bombelor pentru religia lor. Nu este nici o diferenta intre cei ce ne considera pe noi „necrediciosi” si cei ce noi ii catalogam drept „pagani”. Poate doar ca pe noi preotii nu ne manipuleaza sa ne sinucidem in piete aglomerate, in schimb trebuie sa le dam bani pentru a-si mari gospodaria.

Toata conversatia se invarte de multe ori in jurul credintei… de cand putem asemui religia cu credinta ? Oare asa manipulati ne-am lasat ? Oare nu putem vedea dincolo de ochelarii de cal ? Poporul roman are o istorie traumatizanta… Am fost asupriti de catre multi si oricat am crede noi ca am razbit si ne-am rasculat impotriva sistemelor cotropitoare, exemplele de razvratire se pot numara pe degete in decursul veacurilor. Parerea mea personala este ca si datorita religiei. Cei puternici s-au bazat intotdeauna pe gandirea colectiva care merge pe sintagma – are Dumnezeu grija de ei – Pana acum n-a avut… Noi am fost cei care am platit cu sudoare si sange iluzia libertatii; noi am fost cei care am rabdat zeci de ani un sistem comunist in care (poate) singura speranta a unora era izbanda lui Dumnezeu impotriva ateilor comunisti. Acei atei comunisti nu numai ca nu au fost pedepsiti, dar au condus tara si dupa ce ochelarii de cal au fost schimbati cu altii mai frumosi si mai stralucitori. Aceia inca sunt in spatele tinerilor politicieni ce ne conduc tara acum spre guvernarea europeana si spre pierderea suveranitatii.

Cred ca trebuie sa fac o precizare – cand vorbesc despre religie ma refer la toate religiile pentru ca in opinia mea nu este nici o diferenta intre ele. Inchipuiti-va mai multe regulamente care sa duca la acelas scop – manipulare si supunere .

S-a spus de multe ori ca daca ataci Biserica ataci credinta. Mjoritatea celor ce merg regulat la biserica nu au citit macar o singura data Biblia; cei mai multi stiu anumite povestiri auzite din gura preotului si, pentru ca preotul este o figura marcanta in societatea noastra, se considera ca ceea ce spune el este adevarat. Habar nu aveti cat de manipulati pot fi oamenii cu ajutorul preotilor. Se stie ca multi au legaturi politice si pot influenta sistemele de gandire a maselor ce le au „in custodie”. Preotii sunt cei care promoveaza ura si teama in randul populatiei, pentru ca se tem ca oamenii sa nu realizeze ca se poate trai foarte bine, sau chiar mai bine, si fara serviciile lor. Tipul cel mai reusit de propaganda este cel care nu este recunoscut ca propaganda. Religia este si a fost cel mai eficient mod de a controla masele si de a induce acestora o gandire colectiva ce convine elitelor. Oamenii pot fi ceea ce vor doar daca sunt liberi. Ori daca esti legat de catre dogmele religioase si bisericoase nu poti gandi liber, trebuie sa gandesti ca turma caci altfel esti catalogat ateu, satanist, instigator…

Religiile au reusit sa faca ceea ce armate intregi au esuat… sa inoculeze in mintea oamenilor idei ce nu puteau altfel fi puse in practica. Daca cei indoctrinati peste masura in islam sunt gata sa-si dea viata pentru o idee, cei din crestinism sunt invatati ca trebuie sa suporte pana ce „cel de sus” va lua cu siguranta masurile necesare impotriva celor ce abuzeaza de putere. Pana si faptul ca ai contestat autoritatea Bisericii cade sub incidenta „justitiei divine”. Cu siguranta ca multi vor crede ca instig la ateism sau ca distrug traditiile poporului nostru iubit, insa o asemenea manipulare grosolana nu poate fi trecuta cu vederea. La fel cum nu poate fi trecuta cu vederea si obligarea copiilor sa invete acea religie care e majoritara in stat. Ce fac eu daca doresc sa-mi cresc copilul in dogma budista ? In constitutia Romaniei se garanteaza dreptul cetateanului de a avea ce credinte doreste… sau asta doar pe hartie ?

Inchei cu un alt citat „Nu vreau sa am nimic de a face cu religia care se ocupa cu mentinerea maselor satisfacute sa traiasca in foamete, mizerie si ignoranta. Nu vreau sa am nimic de a face cu nicio ordine, religioasa sau altfel, care nu-i invata pe oameni ca sunt capabili sa devina mai fericiti si mai civilizati, pe acest pamant, capabili sa devina oameni adevarati, stapani ai sortilor lor si capitani ai sufletelor lor. Pentru obtinerea acestor lucruri, i-as pune si pe preoti la munca si as transforma templele in scoli.” Jawaharlal Nehru

Alte postari similare :

Universul nu este constient de existenta ta! Relaxeaza-te !

Controlul mental asupra oamenilor

Solutii… pentru adormiti

Care este problema cu anticonsumerismul ?


Boje_Arndt_Kiesiel_1

Cred ca a risipi, a acumula mai mult decat ai nevoie, a consuma in exces sunt fapte pedepsite de mai toate civilizatiile si asezate dogmatic printre primele valori pe care copiii le invata inca din primii ani de viata. Sau cel putin asa am fost noi invatati, pe vremea cand bunurile sau produsele nu se obtineau asa usor ca astazi.

Consumerismul este consecinţa unui model economic  care se bazează pe producţie şi mai puţin pe nevoi. Este un sistem care, atunci când a suprasaturat piaţa, s-a hotărât să producă şi mai mult. A reuşit să convertească dorinţele în nevoi,  a schimbat poziţii sociale, a răsturnat sisteme de valori, a mistificat la maxim cumpăratul de produse. Ni se induce ideea că nu cumpărăm o sticlă de apă, ci prospeţimea aerului de munte, că nu cumpărăm nişte haine, ci o atitudine, nu cumpărăm o maşină, ci un loc printre cei sus puşi, o poziţie socială. Oamenii sunt doar  consumatori  şi catalogaţi prin prisma modului şi cantităţii de consum, masele de oameni sunt target-uri, ţările se măsoară în putere de cumpărare sau consum. Toate aceste modele au mers foarte bine zeci de ani şi au cuprins întreaga lume şi indiferent de particularităţi, economia de consum a sufocat orice altă ideologie politică, sau model de trai. Globalizarea este tot o consecinţă a consumerismului. Ni se spune că avem nevoie de produse din mai multe părţi ale lumii. Că aşa este civilizat, ca tot omul să mănânce un cotlet de vită din Chile, un burger de la Mc Donald’s sau să bea o coca-cola şi abia apoi ne putem numi civilizaţi. Civilizaţia nu mai pare a avea legătură cu moralitatea, cu  educaţia, cu ştiinţa, ci cu bunurile pe care le consumăm. Ce oraş e ăla care nu are un McDonald’s?

Şi pentru că Pământul reprezintă un sistem închis, însemnă că dacă iei dintr-o parte, undeva se împuţinează.  Aşa s-a ajuns ca 20% din oameni să consume 70% din resursele planetei şi să deţină 80% din acestea. Şi când zic de 20% nu vorbesc de cei de pe Wallstreet, ci de noi, vesticii, consumatorii de bază.

Anticonsumerismul a apărut ca reacţie la acest sistem economic, deloc performant pe termen lung. Ei spun că ar trebui să facem diferenţa între dorinţe şi nevoi, să privim pragmatic produsele, să căutam fericirea şi bunăstarea în altă parte. În mod ideal să cumpărăm cât mai puţin şi cât mai local, din motive ecologice sau econimice. Cumpărând produse locale, reduci consumul de dioxid de carbon pe care produsul îl cuantifică prin transport şi ajuţi economia locală, adică pe cei de lângă tine. Când cumperi un produs trebuie să ştii ce e în spatele lui, unde e făcut, din ce e făcut, dacă nu cumva găseşti unul similar pe piaţa locală. Trebuie să ştii pentru că tot sistemul se bazează pe banii tăi. Nu mai ai scuza că nu ai ştiut. Cumpăratul nu mai este doar un privilegiu, ci este o responsabilitate.

Deja există modele economice care scot producţia din motorul economic al societăţii şi plasează noi concepte bazate pe economia ecologică. Degrowth (în franceză décroissance) este o mișcare politică, economică și socială, pe baza economiei ecologice și ideii anticonsumeriste si anticapitaliste. Autorii teoriei economice degrowth și activiști pledază pentru descreşterea producției și al consumului şi contracția economiilor, argumentând că supraconsumul stă la baza problemelor de mediu pe termen lung și a inegalităților sociale. Cheia conceptuli de degrowth este că reducerea consumului nu are nevoie de sacrificii individuale și de o scădere a bunăstării. Mai degrabă, scopul  este de a maximiza fericirea și bunăstarea prin intermediul unui model non-consumerist. Consumând mai puţin, munceşti mai puţin şi aşa îţi poţi dedica mai mult timp pentru artă, muzică, familie, cultură și comunitate.

Oare nu e acesta un model de bunăstare mai contemporan, mai logic, mai bun?

Think Outside the Box !

Manipularea prin reclamele la medicamente, difuzate la TV


e69e34d0ea70a06a357797cf7b513937

Sunt din ce în ce mai multe ţări care iau măsuri împotriva acţiunilor de promovarea a medicamentelor la televizor şi nu este foarte greu să înţelegem de ce se întâmplă acest fenomen. Reclamele la medicamente conduc la un nivel ridicat al supradiagnosticării şi al tratamentului în exces, scrie Mercola.com. Într-un sondaj din 2009 realizat de Harris Poll, 51% dintre respondenţi s-au arătat convinşi că reclamele la medicamente îi încurajează să pună întrebări atunci când merg la doctor, iar 44% dintre ei cred că publicitatea la pastile îi ajută să afle mai multe informaţii despre afecţiunea de care suferă. Recent, un nou studiu care a evaluat efectul reclamelor la medicamente “direct către consumator” a concluzionat că reclamele la TV pentru statine ar putea fi un factor principal al supradiagnosticării afecţiunilor legate de colesterolul mărit şi al tratamentului excesiv cu medicamente.

Motivul este clar. Oamenii care îşi întreabă doctorii despre un medicament promovat la televizor ajung de obicei să obţină o reţetă pentru acel produs. Nu este de mirare că, în SUA de exemplu, unul din patru americani cu vârsta de peste 45 de ani ia un medicament cu statine, în ciuda faptului că există peste 900 de studii care dovedesc efectele adverse ale acestor pastile, ce variază de la probleme musculare la diabet şi până la un risc crescut de cancer.

Reclamele TV pentru statine conduc la o supradiagnosticare şi la un tratament în exces

Au fost luate măsuri pentru a determina relaţia dintre expunerea la reclamele care promovează medicamentele cu statine şi două variabile clinice: diagnosticul colesterolului mare şi utilizarea statinelor. Studiul a utilizat tehnica de regresie logistică pentru a analiza sondajele aplicate pe 106.000 de persoane, acestea fiind corelate cu datele privind frecvenţa reclamelor care au apărut la televiziunea naţională, prin cablu şi cea locală, între 2001 şi 2007.
În mod suprinzător, cei care au afirmat că au văzut la TV reclame care promovau medicamentele cu statine erau:
– cu 16%-20% mai predispuşi să fie diagnosticaţi cu un colesterol mare;
– cu 16%-20% mai predispuşi să ia un medicament cu statine.
Aceste rezultate reflectă foarte clar modul în care reclamele influenţează oamenii, chiar şi atunci când vine vorba despre un produs care are şanse să provoace mai multe probleme decât beneficii, aşa cum este şi cazul statinelor. În rândul celor diagnosticaţi cu un colesterol ridicat, cât şi al celor care utilizau statinele în mod frecvent, majoritatea era formată din cei care aveau un risc redus de a suferi viitoare evenimente cardiace, indicând faptul că supradiagnosticarea şi tratamentul inutil cu medicamente sunt două aspecte destul de reale.

Reclame cu risc de a pune în pericol sănătatea a milioane de persoane

Statinele sunt inhibitori HMG-CoA de reductază, adică, aceştia acţionează prin blocarea enzimelor din ficat, responsabile cu realizarea de colesterol (reductază HMG-CoA). Faptul că medicamentele de tipul statinelor provoacă mai multe efecte secundare este un lucru bine cunoscut, deoarece există peste 900 de studii care dovedesc efectele lor adverse, ce variază de la probleme musculare şi până la un risc crescut de dezvoltare a cancerului. Să nu uităm că statinele sunt clasificate drept “medicamente de sarcină de Categoria X”, ceea ce înseamnă că pot cauza defecte serioase la naştere şi nu ar trebui să fie utilizate niciodată de o femeie care este însărcinată sau care îşi doreşte să rămână însărcinată. Dacă în aceste situaţii statinele sunt recomandate de medic, acest lucru este o dovadă clară de neglijenţă extremă şi de malpraxis.
De asemenea, statinele cresc riscul de dezvoltare a diabetului, prin intermediul unor mecanisme diferite. Cel mai important este acela că statinele cresc rezistenţa la insulină, care poate fi extrem de dăunătoare pentru sănătatea organismului. O rezistenţă crescută la insulină contribuie la inflamaţia cronică, cea care este numitorul comun al majorităţii bolilor. De fapt, o rezistenţă crescută la insulină poate conduce la afecţiuni cardiace care, în mod ironic, sunt motivul principalul pentru care iei un medicament de reducere a nivelului colesterolului. De asemenea, statinele favorizează grăsimea de pe abdomen, o presiune arterială mare, atacuri de cord, oboseală cronică, perturbarea tiroidei şi boli precum Parkinson sau Alzheimer.

În al doilea rând, statinele cresc riscul de diabet prin creşterea efectivă a nivelului de zahăr din sânge. Medicamentele de tipul statinelor interferează şi cu alte funcţii biologice şi cu traseul mevalonatului, care reprezintă calea centrală pentru gestionarea steroizilor din organism. De-a lungul acestui traseu, elementele care sunt afectate în mod negativ de statine includ:
– toţi hormonii sexuali
– cortizon
– dolicoli, care sunt implicaţi în activitatea de a păstra sănătoase membranele din interiorul celulelor
– toţi sterolii, inclusiv colesterol şi vitamina D (care este produsă din colesterolul din piele)
99 de persoane din 100 nu au nevoie de statine

Faptul că, pe piaţă, cota acestor medicamente a crescut la un nivel incredibil este odovadă a eficienţei marketingului direct către consumator, a corupţiei şi a lăcomiei corporative, din cauză că sunt şanse foarte mari ca, în cazul în care iei o statină, să nu ai cu adevărat nevoie de ea. Singurul subgrup care ar putea beneficia de statine sunt persoanele care s-au născut cu un defect genetic numit hipercolesterolemia familială, din moment ce această afecţiune îi face rezistenţi la măsurile clasice de normalizare a nivelului colesterolului.
Este important să reţinem: colesterolul nu este cauza afecţiunilor cardiace. Dacă doctorul recomandă să-ţi verifici colesterolul total, atunci ar trebui să ştii că acest test nu îţi va spune practic nimic despre riscul tău de a suferi de o afecţiune cardiacă, cu excepţia cazului în care valoarea este de peste 330. Procentajul HDL este un indicator mult mai potent pentru riscul de afecţiuni cardiace.

Iată cele două aspecte la care ar trebui acordată o atenţie mai mare:
Raportul HDL/Colesterolul total: Ideal ar trebui să fie peste 24%. Dacă este sub 10%, atunci eşti supus la un risc semnificativ mai mare de dezvoltare a unor afecţiuni cardiace.
Raportul Trigliceride/HDL: Ar trebui să fie sub 2.
Să nu uităm că organismul are nevoie de colesterol, deoarece acesta este important în producţia de membrane celulare, hormoni, vitamina D şi acizi biliari, care ne ajută să digerăm grăsimea.
De asemenea, colesterolul ajută creierul să creeze amintiri şi este vital pentru funcţia neurologică. În acelaşi timp, există dovezi puternice care spun că dacă ai un colesterol prea mic, atunci creşte riscul de pierdere a memoriei, al bolii Parkinson, al dezechilibrelor hormonale, dar şi riscul de accidente vasculare, depresie, suicid şi al unui comportament violent.
Gândiţi-vă de două ori înainte de a deschide televizorul
Din moment ce întâlnim aceste reclame peste tot – la TV, în reviste şi pe Internet – , este dificil să eliminăm complet expunerea la acest tip de informaţii. Totuşi, ceea ce putem face este să ne păstrăm o doză de scepticism oricând vedem o reclamă la un medicament. Să ne informăm cu privire la efectele secundare şi să ne întrebăm dacă dezvoltarea cancerului este un risc acceptabil pentru un medicament care tratează o afecţiune a pielii, de exemplu.

Un medicament obişnuit vine “la pachet” cu o listă de 70-100 de posibile reacţii, potrivit cercetătorilor care au utilizat un program pe calculator pentru a analiza 5600 de etichete ale medicamentelor. Având în vedere acest lucru nu este de mirare că atât de multe persoane ajung la serviciul medical de urgenţe în fiecare an, ca rezultatal reacţiilor adverse ale medicamentului.
Doar câteva întrebări, înainte de a lua un medicament
De fiecare dată când luăm un medicament, indiferent dacă am cedat în faţa unei reclame seducătoare sau doctorul ne-a prescris o reţetă pentru diverse afecţiuni, ar fi bine să nu uităm că toată responsabilitatea ne aparţine nouă. În locul unei atitudini “orbeşti”, prin care acordăm încredere deplină reclamelor şi doctorilor, putem prelua controlul asupra sănătăţii noastre, punând anumite întrebări legate de medicamentul prescris, cum ar fi:
– Chiar am nevoie de acest medicament?
– Este prescris în mod corespunzător?
– Care sunt efectele secundare?
– Creează dependenţă?
– Care sunt alternativele naturale?

În majoritatea cazurilor există mari şanse să descoperim că putem preveni sau remedia problema de sănătate urmând anumite principii de bază ale unei sănătăţi optime şi nu cu ajutorul unui medicament:
1. Prin adoptarea unei alimentaţii sănătoase, concentrată pe alimente integrale proaspete (ideal ar fi să fie organice şi/sau crescute la nivel local). Pentru a menţine nivelul insulinei la o cotă normală, trebuie eliminat zahărul şi cerealele de toate tipurile, iar carbohidraţii trebuie înlocuiţi cu grăsimi sănătoase. O alimentaţie bogată în grăsimi sănătoase, cu un aport moderat de proteine şi cu puţini carbohidraţi are mari şanse să îmbunătăţească sănătatea oamenilor.
2. Prin consumul grăsimilor sănătoase. Ştiinţa este clară în acest sens: grăsimile omega-3 sunt esenţiale pentru o sănătate optimă. Din păcate, majoritatea peştilor comercializaţi în ziua de azi sunt poluaţi cu mercur, PCB şi alte substanţe toxice, de aceea specialiştii recomandă un supliment, cum ar fi uleiul de krill. Alte grăsimi sănătoase includ uleiul de cocos, avocado, măsline, ulei de măsline, unt şi nuci macadamia. Toate aceste grăsimi au un conţinut redus de proteine şi nu afectează nivelul de insulină, leptină sau mTOR.
3. Principalul lichid pe care îl bem ar trebui să fie apa curată, pură.Recomandarea doctorului Mercola este să stăm cât mai departe de toate băuturile îndulcite şi/sau cu diferite arome, inclusiv cele care conţin îndulcitori artificiali.
4. Aplicarea unor practici şi metode de gestiune corespunzătoare a stresului zilnic (ex: meditaţia, lectura, cursuri de dezvoltare personală, rugăciunea).
5. Practicarea de exerciţii fizice în mod regulat. Ideal ar fi un regim de fitness complet care include întinderi, antrenament de intensitate mare, exerciţii de întărire a musculaturii etc.
6. Să ne asigurăm că stăm un timp suficient la Soare pentru a ne optimiza, într-un mod natural, nivelul de vitamina D din organism. Potrivit unei serii impresionante de studii ştiinţifice, vitamina D este esenţială pentru a sănătate generală bună.
7. Limitarea nivelului de expunere la toxinele de toate tipurile.
8. Respectarea perioadei de somn. Oamenii de ştiinţă au descoperit că ritmurile circadiene reglează nivelurile de energie din celulele. În plus, proteinele implicate în ritmul circadian şi în metabolism sunt asociate şi dependente unele de altele. De aceea, atunci când ritmurile noastre circadiene sunt tulburate, sănătatea fizică poate fi afectată într-un mod semnificativ.

Este nevoie de o implicare personală pentru a rămâne sănătos într-un sistem bolnav

În cele din urmă, este vorba despre corpul nostru, iar decizia de a lua medicamente pentru o anumită afecţiune este o decizie strict personală. Totuşi, specialiştii ne recomandă să facem o cercetare în ceea ce priveşte medicamentele prescrise de doctor. Majoritatea doctorilor au foarte puţine informaţii pe care le pot oferi despre un anumit medicament, doar pe cele pe care le ştiu de la reprezentanţii farmaceutici. De asemenea, ar fi bine să reţinem că niciun medicament nu este complet sigur.Chiar şi în cele mai bune circumstanţe – cum ar fi un medicament care a trecut printr-un proces de testare obiectivă, de lungă durată -, atunci când acesta ajunge în corpul tău, poate produce efecte necontrolabile.
Reclamele sunt realizate cu scopul de a naşte în noi dorinţa de a cumpăra un produs. Nu sunt anunţuri de interes public! Trebuie să înţelegem că, în afară de situaţia în care suferim de o hipercolesterolemie familială, nu avem nevoie de un medicament pentru a normaliza colesterolul. Acest lucru poate fi obţinut cu uşurinţă prin intermediul unei alimentaţii şi a unui regim de exerciţii fizice corect, recomandă în încheiere dr. Mercola.

sursa

Alte postari pe aceiasi tema:

Pentru sanatatea dumneavostra consumati cel putin 2 litri de apa pe zi ! – FALS !!!

Despre alimente nesanatoase si organisme modificate genetic

Hrana noastra cea de toate zilele

O lume cu un singur creier


shutterstock_1629978-617x416   exclusiv

Motto:

„Universitatile si organizatiile intelectuale din lumea intreaga ar trebui sa opereze ca o politie a gandurilor” – H.G. Wells 1936

In Statele Unite si in intreaga lume are loc o revolutie instituita de manipulatori, ai caror agenti au asimilat filozofia materialista si imorala . Ei pun in aplicare tehnicile de control al mintii, de supraveghere avansata, computerizare si indoctrinare, si alte tehnologii de control uman, care vor face libertatea sa para lipsita de sens si inutila, doar un cuvant in vant iesit din gura unui biet dobitoc controlat mental. Acestia lanseaza noi si noi atacuri asupra vietii oamenilor in fiecare minut. Prin intermediul acestor tehnologii deopotriva noi si vechi, suntem privati de dreptul de a protesta si de a gandi liber. Traditia suveranitatii individuale si ideea de libertate ne sunt sustrase din minte, fiind sterse din cartile de istorie. Si datorita multitudinii de anestezice cu care am fost injectati, nu mai simtim nimic.

Internetul… conexiunea moderna la internet este chiar pericolul pe care il reprezinta controlul gandurilor. Desi la o prima vedere, posibilitatea unui mediu de comunicare egalitar care sa multumeasca atat indivizii cat si gigantii mass media pare ceva nemaipomenit, aparenta libertate a internetului poate fi tranzitorie si iluzorie. Impreuna cu capacitatea de raspandire a informatiei pretutindeni si aproape instantaneu, internetul prezinta si potentialul de a asimila si devora toate sursele majore de informatie de pe planeta. Toate sursele de informatie si comunicare de pe planeta sunt interconectate treptat intr-o unica retea computerizata, oferind ocazia exercitarii unui control nemarginit asupra informatiilor difuzate, conversatiile private si practic a gandurilor oamenilor.
Sa fie internetul folosit pentru o mai mare supraveghere a publicului ? Cine sunt cei care controleaza mediul de propagare a informatiei ? – agentiile secrete, in special cele americane. Daca vi se pare improbabil ca Big Brother sa se preocupe de comunicarea cu cetatenii de rand prin intermediul internetului, aflati ca guvernul american, si nu numai , este implicat in monitorizarea mijloacelor de comunicare la o scara de care nu va imaginati. In 1984 Marea Britanie, Australia, Canada si Noua Zeelanda semnau un document sub denumirea de UKUSA. Acesta stabilea infiintarea Proiectului ECHELON sub forma unor statii de interceptare. Aceste statii scaneaza continutul informatiilor difuzate de mijloacele media electronice din intreaga lume. ECHELON se focalizeaza in principal pe comunicatiile non-militare, civile si de afaceri, inclusiv e-mailuri, convorbiri telefonice etc. Odata cu era satelitilor, s-a creat o retea de paianjen in jurul Pamantului, astfel ca orice conversatie din mediul virtual si telefonic, trece printr-un filtru de verificare a bazelor secrete de supraveghere. Sa presupunem ca oricine poate sa introduca un cuvant cheie intr-un motor de cautare pe internet primind inapoi sute de raspunsuri in cateva sutimi de secunda. Cei de la putere au la dispozitie o tehnica cu mult mai performanta decat un om obisnuit.

In anii ’30, H.G.Wells, agent al serviciilor secrete britanice si teoritician al unei guvernari unice a propus un plan de control al mintii care se pare ca este fructificat in prezent, la inceput de secol XXI, prin crearea internetului. Intr-un discurs tinut in noiembrie 1936 la Institutul Regal de Relatii Externe, Wells a vorbit despre ideea sa referitoare la ceea ce el numea o „Enciclopedie Mondiala” :

„- Vreau sa va vorbesc despre ceva nou, o organizatie sociala, o noua institutie, pe care o vom numi pe moment Enciclopedia Mondiala. Aceasta ar trebui sa reprezinte fundamentul de gandire al fiecarui om inteligent de pe planeta. O asemenea enciclopedie ar putea face ceea ce organizatiile intelectuale, atat de imprastiate si dezorientate, nu reusesc sa faca; i-ar face pe oameni sa se inteleaga unii cu ceilalti; ar fi ca o super-universitate. Ma refer aici practic la un Creier unic… Si, daca ni se indeplineste acest vis, va exercita o influenta foarte mare asupra tuturor celor care sunt la conducerea administratiilor, a celor care controleaza razboaiele, comportamentul maselor, a celor care hranesc, pun in miscare, infometeaza si ucid popoare intregi. O asemenea enciclopedie s-ar putea raspandi asemeni unei retele neuronale, un sistem de control mental la nivel global, conectandu-i pe toti intelectualii lumii prin intermediul intereselor comune si a unitatii cooperante, oferindu-li-se un simt tot mai puternic al propriei demnitati, informand oamenii fara sa recurga la presiuni sau propaganda, ghidandu-i fara sa fie tiranica. – „

Elitele se aproprie de indeplinirea scopului lor. Este posibil sa-l fi atins deja. In prezent guvernele si agentiile secrete nu doar ca sunt capabile sa monitorizeze mesajele transmise prin intermediul computerulului sau a altor medii, ei pot sa vada si raspunsul emotional al electoratului cu ajutorul sondajelor de opinie sau a altor tehnici. Utilizeaza mass-media pentru a ne manipula si pentru a ne spala creierele, pentru a ne modifica opiniile in directia dorita de ei si pentru a ne vinde ca pe niste sclavi spre a profita de noi la maxim. Este evident ca daca cei ce doresc sa fie liberi nu fac nimic cat mai repede in urmatorii ani, elita conducatoare va atinge controlul total asupra mintii si trupului intregii omeniri. Trebuie sa demascam natura controlului totalitar, tehnologia de manipulare si agentii sai. Trebuie sa ne ferim de eventualele atentate viitoare la libertatea si umanitatea noastra.Trebuie sa punem capat controlului maselor in cursul vietii noastre… sau astfel de articole vor fi interzise in viitorul nu prea indepartat.

Articol editat, inspirat din cartea – CONTROLUL MASELOR, Ingineria Constiintei Umane de Jim Keith.

Alte postari similare:

Controlul mental asupra oamenilor

Solutii… pentru adormiti

Statul Orwellian

Ziua în care clasa de mijloc se va ridica


Orgosolo-revolution-francaise

Contrar credinţei populare, nu săracii şi nefericiţii sunt cei care fac revoluţiile în Occident, ci clasa de mijloc. A fost cazul în toate revoluţiile, începând cu Revoluţia Franceză, dar poate doar cu excepţia Revoluţiei din Octombrie, care a fost o lovitură de stat într-o situaţie de extremă dezordine politică.

Şi când decide această clasă de mijloc să înceapă revoluţia? În primul rând, nu este vorba despre clasa de mijloc în ansamblu, şi nici măcar de un grup organizat, sau de o comunitate, ci de liderii clasei de mijloc, cei care astăzi câştigă alegerile în Europa şi sunt trataţi de iresponsabili (fiindcă nu fac parte din clasa politică tradiţională geriatrică), dar care se revelează deodată a fi nu numai populari, ci de asemenea surprinzător de eficienţi.

Cetățeni de mâna a doua

În cazul clasic al Revoluţiei Franceze, rolul de avangardă revoluţionară a fost jucat de avocaţi, antreprenori, angajaţi ai administraţiei publice de la vremea respectivă şi de o parte din ofiţerii armatei. Factorul economic era important, dar nu primordial. Elementele declanşatoare ale mişcării revoluţionare au fost în primul rând lipsa de deschidere în viaţa publică, precum şi imposibilitatea de avansare socială. Atunci când aristocraţia a încercat să limiteze cu orice preţ influenţa avocaţilor şi oamenilor de afaceri, aceasta a condus la revoluţie. În toată Europa, cu excepţia cuminţicăi Anglii, noua clasă de mijloc, cu cetăţeni de categoria a doua, nu era în măsură să-şi croiască propria soartă.

Cum a rămas cu discriminarea astăzi? Ea este diferită şi asemenea deopotrivă. Desigur, aristocraţia nu mai monopolizează procesul decizional, dar bancherii, speculatorii bursieri şi cadrele superioare care câştigă sute de milioane de euro, împing deoparte cu măiestrie clasa de mijloc, care suferă consecinţe severe. Cipru este cel mai recent exemplu, şi foarte grăitor.

Dominația fosilelor

Dar există multe alte exemple. Să luăm de exemplu academicienii, care nu numai în Polonia, ci şi în întreaga Europă, tremură pentru locurile lor de muncă, mai ales dacă au ghinionul de a preda materii declarate de slabă utilitate de către Uniunea Europeană, statele membre şi multinaţionalele care dictează pieţei muncii.

În Slovacia, de exemplu, ştiinţele umaniste au fost practic nimicite, astfel încât specialiştii în istorie, gramatică, etnografie sau logică pot să-şi facă griji serioase. În curând, vor urma şi alte categorii profesionale. Precum şi funcţionarii administraţiei publice, al căror număr a crescut enorm în trecut. Este vina lor? Bineînţeles că nu. Şi ce poate face un funcţionar concediat cu 15 de ani de experienţă, care a cunoscut întotdeauna siguranţa locului de muncă? Probabil că nu mare lucru. La fel pentru tinerii absolvenţi lăsaţi pe marginea drumului pieţei muncii, precum şi pentru artişti, jurnalişti şi alte meserii fragilizate de sectorul digital.

Revoluţiile sunt zămislite din excluderi, profesionale, decizionale, şi din deficitul democratic. Precum şi din dorinţa de a abate bariera generaţională, sau cu alte cuvinte dominaţia moşilor.

Într-adevăr nu este o coincidenţă faptul că liderii Revoluţiei Franceze aveau în jur de 30 de ani, în timp ce vârsta medie a celor prezenţi la Congresul de la Viena (1815), care a restabilit orânduiala conservatoare în Europa, era de peste 60 de ani. Conducătorii europeni de astăzi au în mare parte între cincizeci şi şaizeci de ani, dar, având în vedere progresele medicinei, este probabil ca în 20 de ani, dna Merkel şi domnii Cameron, Tusk, şi Hollande să se învârtească încă pe lângă cârmă. Doar dacă nu sunt măturaţi de o revoluţie.

Strigătul revoluției

Toate căile de evoluţie ale actualei clase de mijloc, majoritar tânără, sunt blocate fie de miliardari, fie de bătrâni, sau în orice caz persoane care par astfel în ochii celor de 25 de ani. Această situaţie este explozivă. Greşim crezând că tinerii porniţi împotriva sistemului, dar lipsiţi de limbajul obişnuit al partidelor politice şi al mişcărilor politice structurate, nu vor putea ajunge la o revoltă organizată. Revoluţiile nu s-au făcut niciodată în numele unei anumite măsuri, ca de exemplu o supraveghere bancară mai strictă, ci fiindcă într-un moment dat nu se mai putea trăi astfel. Revoluţiile, în opoziţie totală cu metodele partidelor politice, nu folosesc limbajul politic. Revoluţiile ţipă, urlă, sunt prin natură dezordonate, şi pârjolesc pe unde trec.

Deci vrem sau nu o revoluţie? Pentru mine, probabil că nu, pentru că revoluţia înseamnă distrugere totală înainte de construirea unei noi ordini. Şi totuşi, politicienii noştri încă nu-şi dau seama că stau cu şezutul pe un butoi cu pulbere. Ei nu înţeleg, prea năuciţi de ideea fixă care-i obsedează: să se întoarcă la stabilitatea de acum zece, sau chiar treizeci de ani. Ei nu ştiu că în Istorie nu există întoarcere în urmă iar intenţiile lor corespund prea bine expresiei lui Karl Marx: Istoria se repetă, dar ca o farsă.

presseurop.eu

Statul Orwellian


544208_379582212149105_1705318115_n

Intotdeauna am considerat SUA un experiment. In paralel cu acest experiment s-au mai desfasurat si altele. Scopul a fost de a combina concluziile in ceva concret, ceva ce va pune stapanire definitiv pe omenire. Daca in Statele Unite, cei aflati in spatele experimentului au mizat pe libertatea de care beneficia individul, in alte parti ale lumii se punea accentul pe panica si control. Nazismul si comunismul au fost alte piese principale in stabilirea centralizarii puterii intr-un singur pilon central. Tehnicile folosite de catre cei din urma erau diametral opuse celor de peste ocean, tocmai pentru a se vedea reactia oamenilor la aceste tratamente. Si s-a vazut … omul este docil.

Daca tratamentul este asigurat de cu regularitate, oamenii nu se pot organiza in opozitii, nu pot comunica unii cu ceilalti de teama opresiunii si a tradarii . Dupa „caderea” blocului comunist s-a aflat ca o prea mare parte a populatiei facea rapoarte secrete catre militiile locale. In aceiasi categorie intra si nazismul. Hitler a inteles foarte bine ca e mai usor sa mobilizezi oamenii impotriva a ceva decat pentru ceva. Astfel si-a creat armatele civile care au terorizat oponentii sistemului inca dinainte de a veni la putere. Cei mai multi au inteles ca au doar doua optiuni, sunt de partea lui sau morti.

Tot mai multi oameni ( nu doar adeptii teoriei conspiratiei ) sunt de acord ca exista un complot ascuns si la vedere pentru o centralizare a puterilor. In Europa este oficial de mult faptul ca se doreste ca toate statele comunitare sa fie vasale Parlamentului European. Un fel de ev mediu modernizat. Globalizarea la nivel planetar s-ar realiza astfel in decursul a ( cel putin ) o suta de ani. Statele mai dezvoltate isi vor disputa locul in randul din fata iar restul vor sta umile la coada listei pana cand numele de stat independent va dispare din dictionarele limbilor.

Insa in ultima perioada lucrurile se misca prea repede…cel putin in SUA. Nu a trecut mult timp de la promulgarea si punerea in aplicare a legii ce prevede interzicerea detinerii armelor de calibru mare in „cel mai democratic” stat al lumii. Evenimentele din Boston par sa pregateasca un control si mai mare asupra cetatenilor de rand, iar panica nu face decat ca acestia sa nu riposteze deloc. Elietele au invatat din sistemele precedente cum sa combine nevoia de libertate a individului cu frica de autoritai si s-a ajuns la …democratie capitalista.

Evenimentele din ultimele saptamani confirma banuielile multor persoane ca ne indreptam sigur catre un stat de tip Orwellian. Supravegherea se va face mai agresiv si in mod oficial, controlul fiind facut „pentru siguranta cetateanului”. Populatia deja a inceput sa se comporte ca cei din regimurile comuniste, conduita civica atingand cote de record. In ultimele luni firmele private de securitate au achizitionat armament militar mai mult decat suficient si in mod suspect, iar multi au fost cei ce s-au intrebat impotriva cui o sa-l foloseasca.

Sa nu uitam de Posse Comitatus – legea federala a SUA ce nu permite armatei sa actioneze pe teritoriul tarii. Modificata in 1981, legea da voie doar Garzii Nationale sa asigure ordinea in stare de urgenta. Deocamdata !

Trucuri folosite de supermarketuri pentru a te face sa cheltui mai mult


supermarket-604-cristi-vatavu

Printre aceste elemente care ne influențeză deciziile de cumpărare se numără culoarea. Există numeroase studii care arată că psihologia culorilor chiar funcționează și în ceea ce privește alegerea produselor pe care le consumăm, iar Kit Yarrow, psiholog specializat pe fenomenul consumului, explică pentru Lifehacker: ”Poate fi vorba de culoarea unui produs sau de faptul că acesta este expus în anumite grupe de culori, cu efect emoțional puternic. De pildă, roșul este culoarea asociată cu vânzările, deoarece îi inspiră pe oameni să acționeze, fiind stimulantă. Negrul este, aproape mereu, asociat cu prețurile ridicate și cu luxul, iar albastrul ne poate face să credem că magazinul respectiv are prețuri rezonabile.”

Apoi, intervin traseele concepute de fiecare magazin în parte între raioanele cu diferite produse. Dacă, spre exemplu, avem de cumpărat numai lapte, dar acesta se află tocmai în spatele supermarketului, până la el vom ”naviga” printre numeroase tipuri de produse, iar șansele de a achiziționa mai multe produse cresc. Intenția multor lanțuri de magazine este să-l ”rătăcească” pe cumpărător printre rafturi, pentru a-l determina să achiziționeze mai mult decât are nevoie, iar singura soluție pentru a evita aceste capcane este să ne orientăm strict pe cele necesare.

Multe branduri, cum sunt, de exemplu, Ikea sau Apple, creează totodată o imagine mult mai complexă, asociată unui stil de viață. ”Și toate numai pentru a vă face să vă simțiți într-un fel anume. Din câte am observat, funcționează foarte bine ca un brand să creeze o tematică sau imaginea unui stil de viață, pentru ca oamenii să se imagineze pe sine trăind după acele imagini. Iar asta îi determină să cumpere lucrurile respective — de aceea Ikea a conceput expunerea în camere: mergi să cumperi o veioză, dar îți dai seama că ai vrea și o canapea,” spune Yarrow pentru publicația americană.

Un alt aspect de luat în calcul sunt asocierile de produse. Dacă mergem într-un magazin de haine, vedem o pereche de pantaloni asortată unor pantofi sau o geantă potrivită cu o curea. Aceste conexiuni prefabricate ne determină să cumpărăm ”pachete” de produse, crezând că la mijloc intervine propria decizie, când, de fapt, brandurile au analizat atent felul în care își structurează oferta.

Potrivit specialiștilor, atunci când mergem la supermarket, atingerea diferitelor produse ne face să vrem să cumpărăm mai multe. ”Atunci când plasezi obiectele în așa fel încât cumpărătorii să le poată atinge, cresc șansele de vânzare. Asta presupune rafturi perfect poziționate, de unde oamenii pot lua cu ușurință obiectele. Dacă, de exemplu, mergem într-un magazin unde hainele sunt împăturite atent în rafturi, oamenii au tendința să nu le ia în vizor, pentru a nu perturba ordinea,” arată o cercetare condusă de psihologul Paco Underhil.

Mirosurile și parfumurile sunt, de asemenea, gândite astfel încât să ne influențeze deciziile de cumpărare la nivel subconștient. Ținând cont de legăturile puternice între miros și memoria afectivă, ele sunt o componentă de bază în strategiile de vânzare. Un exemplu citat de Adweek arată că ”firma Hugo Boss a lucrat două luni la găsirea formulei perfecte pentru mirosul ei specific. Reprezentanții au descris mirosul drept o combinație de nuanțe pale de fructe și citrice, cu un aer de vanilie, asezonate cu o notă florală de gardenie, iasomie și lăcrămioare, pe un fond de vanilie, lemn de santal, cedar și ambră.” Nu e nevoie de formule atât de sofisticate în supermarketurile obișnuite, unde sistemele de aerisire sunt concepute pentru a ademeni clienții – raioanele de brutărie sau de bucătărie sunt adesea puternic parfumate, pentru a ne stimula pofta.

Nu în ultimul rând, muzica este esențială în vânzarea anumitor tipuri de produse. Pe lângă studiile care arată că muzica tare din baruri îi face pe clienți să consume mai mult, există cercetări care arată că, de exemplu, muzica clasică aduce un aer mai sofisticat produselor scumpe. ”După mine, muzica are abilitatea de a crea sentimente puternice. Așa că magazinele încearcă să marșeze pe sentimente. Muzica are forță evoacatoare și vânzătorii asta vor să facă: să evoce. Vor ca oamneii să nu mai gândească, ci să simtă,” spune Yarrow, pentru Lifehacker. Totodată, un studiu din European Journal of Scientific Research arată că muzica la volum ridicat îi determină pe oameni să se miște mai repede prin magazin, în vreme ce melodiile lente îi încetinesc. Fără să ne dăm seama, muzica dintr-un magazin ne poate face să cedăm impulsurilor shopoholice și ne influențează deciziile de consum.

Desigur, suntem în epoca în care cu greu putem intui strategiile din spatele aparent banalelor așezări de produse. Suntem în epoca unde creierul e noul cumpărător.

sursa T.O.T.B.

Alte postari la tema:

Sfaturi practice pentru a rezista manipulărilor

Stirile dauneaza grav sanatatii tale !

Televizorul te face pasiv !

Un popor de oi merită un guvern de lupi !


186900gdi_libertate_financiara

Trecem prin clipe grele. Realitatea pe care o trăim sfidează bunul simţ, logica, raţiunea, sănătatea mintală. Preocupaţi de supravieţuire, alergăm buimaci şi derutaţi după niscai resturi de la masa bogaţilor, pentru a ne îngriji de noi şi de apropiaţii noştri. În furnicarul bezmetic în care ne mişcăm, am uitat să privim în jur pentru a-i observa pe cei care ne controlează mintea şi raţiunea. De peste două decenii România este privită ca un vânat profitabil, ca un „pământ al făgăduinţei”. Impostorii politicii din România, umile slugi postdecembriste, servile Înaltei Porţi a Noii Ordini Mondiale, au distrus Ţara şi ne-au dat înapoi cu un secol, practicând ca politici de stat, minciuna, genocidul economic, jaful şi crima împotriva poporului român.

Democraţia, o simplă iluzie

Astăzi, la un secol de la prima cruntă mare încrâncenare a lumii, ne aflăm într-un altfel de război planetar. Prinsă în colimator, pe post de ţintă a „radarelor” şi dronelor inamice, România a fost târâtă într-un război invizibil, nedeclarat. Un război fără convenţii, fără reguli, fără limite, un război de cotropire şi îndobitocire, mai dur, mai distrugător decât cel al cizmei sovietice din anii ’40-’50. Un grup „elitist” de oameni super-bogaţi, super-potentaţi, a cărui existenţă este atent ocultată, se erijează în dumnezeii Noii Ordini Mondiale.

Mulţi dintre dumneavoastră poate că nici nu aţi auzit de aşa ceva sau, dacă da, consideraţi a fi rodul „teoriei conspiraţiei”. Inexact! Minuţios pregătit şi experimentat, a fost construit un diabolic păienjeniş cu mii de interconexiuni, prin intermediul căruia „licuricii” planetei manipulează omenirea după bunul lor plac şi interes. Grupul „Bilderberg”, F.M.I., Banca Mondială, Council of Foreign Relations – C.F.R. (Consiliul pentru Relaţii Externe), Comisia Trilaterală…, doar câteva din principalele „instrumente” organizaţionale. Complotiştii acaparării controlului total al planetei urzesc distrugerea statelor naţionale, apoi unirea rămăşiţelor acestora în conglomerate statale asemenea U.E.

Manipulare si minciună

În mod continuu, suntem agresaţi cu spectacole electorale de proastă factură, regizate în interesul „baronilor” şi „mogulilor”, interpretate de nişte papagali incompetenţi, sfertodocţi şi necinstiţi, care se rotesc la butoanele de comandă. „Pâine şi circ!” Asta ni s-a servit în permanenţă după decembrie 1989! Priviţi şi dumneavoastră!

Aceiaşi „actori”, traşi parcă la o rotativă imbecilă, au trecut, încă o dată, cu circul electoral prin târgurile şi oraşele patriei. E vremea să înţeleagă aceşti „coate goale” că nu au ajuns acolo pentru a-şi etala, în faţa camerelor de televiziune, ceasurile din aur, inelele ostentative, costumele de firmă, cravatele şi ordonanţele emise împotriva propriului popor, ci pentru a rezolva problemele extrem de dureroase ale românilor, pentru a permite renaşterea sentimentului naţional, sedat şi atrofiat la ordinele „licuricilor” planetei, aceşti „dumnezei” de conjunctură.

Istoricul Florin Constantiniu a riscat să atingă orgoliul unanim, afirmând: „Românii sunt un popor de oi conduşi de un guvern de lupi.”Afirmaţia a stârnit nemulţumiri, însă, din păcate, a grăit mult adevăr. Mai aproape de realitate, generalul Gheorghe Văduva susţine că românii sunt „o turmă de oi mânată de nişte ciobani tâmpiţi, într-o prăpastie”, dar, în continuare, îşi exprimă optimismul, argumentând: „Ne vom trezi la timp, nicio grijă, şi ne vom păstra ţara aşa cum e acum, pentru că aşa e mai bine şi pentru Europa şi pentru noi şi pentru pământul ăsta. […], sper că ne vom maturiza după ce am traversat o perioadă extrem de grea, un examen cumplit… Ar trebui ca şi politicienii să înţeleagă că vremea clanurilor care se bat pentru putere, precum ţiganii, a apus şi că sunt reprezentanţii acestui popor, slugile acestuia…”

Trezirea oamenilor

Eu spun că a sosit momentul să scoatem capul din nisipul în care am fost îngropaţi vreme de aproape un sfert de secol! Nu mai putem trăi în umbra amintirilor şi a poveştilor când în România se putea Trăi, nu Supravieţui. Automatismele îndelung experimentate asupra noastră, imbecilizarea prin mass-media, tentativele hedoniste de relaxare şi de tumefiere a senzorilor noştri de alertă, de ignorare a răului absolut, care ne strâng nemilos în cercul de oţel al globalizării trebuiesc spulberate.

Ştiu că se poate! Piesele de puzzle ale „jocului” hegemonist trebuiesc identificate, puse la locul potrivit, astfel încât imaginea rezultată să deschidă ochii românilor, şi, ca o sirenă de alarmă, să sune trezirea Neamului Românesc, înainte de a fi prea târziu, pentru a ne apăra şi păstra curate şi intacte Ţara şi Neamul. Pentru că în România mai trăiesc, încă, Oameni!

Acesta este un extras editat dintr-un eseu, publicat pentru prima dată la Agero Stuttgart

Alte postari la tema:

Solutii… pentru adormiti

Cand ne-am pierdut puterea ?

Sfaturi practice pentru a rezista manipulărilor

Schimbarea vine de la voi, sau de la ei ?


light-bulb.sxchu_

Este sistemul actual cel mai bun sistem ? Exista ceva mai performant ce zace in ideologiile ganditorilor nonconformisti care sa redea speranta umanitatii ? Putem noi oare schimba paradigma actuala, cu una pe masura cerintelor tuturor ? Putem oare sa ne ridicam si sa strigam ca nu ne convine cum suntem condusi ? Avem oare curajul acesta ? Stim sa facem diferenta intre anumite masuri luate pentru bunastarea noastra si manipulari ale elitelor ? Suntem oare convinsi ca revolutiile ideologice care au dus la aceasta societate, au venit din randul oamenilor de rand ? Sau au fost impregnate in mentalitatile colective ce au dus la „schimbari” de-a lungul istoriei ? Suntem siguri ca actualele indoctrinari nu fac altceva decat sa ne impinga catre o schimbare majora ? Suntem convinsi ca vrem aceasta schimbare, ba chiar, stim ce fel de schimbare va fi ? V-ati pus vreodata intrebarile astea ?

Incepand cu anii ’70, filmele science-fiction incepeau sa patrunda in casele oamenilor. Seria Star Trek prezenta o lume utopica, in care toata lumea ar fi vrut sa traiasca. Fara sisteme monetare, fara grija viitorului material si fara sisteme politice ce se zbateau sa iasa din impas sau sa se compromita intre ele fara razboaie intre neamuri etc. Populatiei ii era clar ca acei oameni erau cu adevarat fericiti. Se gasise solutia care sa asigure bunastare, pace si prosperitate. Privind in urma observam ca acesta a fost un prim pas in manipularea populatiei in acceptarea noului. Toate se petreceau dupa cel de-al treilea razboi mondial. Un razboi atomic devastase rasa umana dar se regrupase mai si inviase asemeni pasarii Pheonix. Mesajele subliminale prezentate in film si succesul extraordinar pe care l-a avut filmul a facut ca Elita sa poata actiona in liniste. Am ales acest film doar ca un mic exemplu pentru a intelege cum se desfasoara lucrurile din spatele cortinei. Seria originala a filmului isi incepea epopeea in 1966 si a continuat sa fascineze oamenii pana in prezent.

La 10 Octombrie 1984 isi avea premiera in Marea Britanie filmul „O mie noua sute optzeci si patru”. Capodopera prezenta un viitor vazut de catre scriitorul George Orwell, ce a scris romanul intre anii 1944 – 1948. viziunea acestuia despre viitor era oarecum diferita. Desi un razboi atomic se intamplase, urmarile erau radical diferite fata de viziunea lui Gene Roddenberry in Star Trek. Aceasta lume are tot o singura sursa a puterii – Partidul. Partidul hotaraste cine a existat, cine exista si cine va exista. Partidul hotaraste ce si cum a existat, exista si va exista. Partidul hotaraste ca dintr-odata cineva sau ceva care a existat, de fapt nu a existat. Si acel cineva sau ceva dispare în „gaurile de memorie” pentru totdeauna. De aceea, trecutul este permanent rescris in functie de comandamentele Partidului. In Oceania totul este o minciuna. O viata noua şi fericita. Dragostea este o iluzie. Increderea şi solidaritatea sunt niste iluzii. Toata lumea va trada pe toata lumea mai devreme sau mai tarziu. Orwell a demascat utilizarea limbii ca mijloc de dominare, control, spalare a creierelor si imbecilizare de catre regimurile totalitare. Cine controleaza limbajul, controleaza gandirea oamenilor. „Cine controlează trecutul controlează viitorul. Cine controlează prezentul controlează trecutul”.

La prima vedere se observa o mare discrepanta intre cele doua metode de manipulare dar daca le combinam obtinem ceva asemanator cu ceea ce se va concluziona in viitorul apropiat. Tehnologia din Star Trek s-a facut simtita inca de la aparitia primului telefon mobil iar despre tehnicile de manipulare brutala folosite in comunism suntem toti la curent. Combinand aceste concepte ajungem la o societate controlata prin toate metodele posibile. Intimitatea noastra este grav incalcata prin tot ceea ce tehnologia ne-a pus la dispozitie: prin camere video, prin telefonul mobil, prin telefonul fix, prin calculator, prin e-mail, prin Facebook, prin Google, Street View, prin accesarile tale de pe net, prin cardurile tale, prin GPS, camere de supraveghere, etc.

Si acum intrebarile de mai sus capata un alt inteles. Viitorul va fi la fel de sumbru ca in viziunea lui Orwell pentru a se dezvolta in societatea utopica atat de mult asteptata.De asta o sa aiba grija generatia viitoare. Insa daca invatam din greselile trecutului putem sa facem o lume mai buna pentru copii nostri. O sa va prezint un citat de George Carlin, citat care se poate pune in aplicare in majoritatea familiilor. Iar daca vrem sa producem o schimbare, sa incepem cu copii nostri:

– Nu este important să faci copiii să citească. Copiii care vor vrea să citească vor citi. Copiii care vor vrea să învețe să citească o vor face. Mult mai important decât să înveți copiii să citească este să chestioneze ceea ce citesc. Copiii trebuiesc învățați să chestioneze orice. Să chestioneze tot ceea ce citesc și tot ceea ce aud. Copiii trebuie să învețe să chestioneze autoritatea. Părinții nu-i învață niciodată să pună la îndoială autoritatea, pentru că părinții sunt ei înșiși “autoritatea”. Nu vor să-și submineze propriile prostii în propria casă. Copiii trebuiesc avertizați că vor întâlni multe prostii de acum încolo. Cel mai bun lucru pe care-l poți face este să le spui cum este viața în această țară. Este despre o grămadă de prostii care trebuiesc detectate și evitate. –

” Natura nu a creat nici stapani nici sclavi. Iar eu nu doresc nici sa dau, nici sa primesc legi.” – Denis Diderot

Alte postari la tema:

Stapanii din umbra

Cand ne-am pierdut puterea ?

De ce vor Elitele să reducă populaţia

Iluzia libertatii


8245_626649970695148_1781188871_n    exclusiv

”Războiul e pace. Libertatea este sclavie; Ignoranţa e putere”, George Orwell

Suntem bombardati zi de zi cu mesaje despre libertate, democratie, egalitate . Media face tot posibilul sa ne informeze despre regimurile totalitariste ca o comparatie cu faptul ca noi traim intr-o lume libera. Suntem invatati de mici ca avem puterea sa ne decidem singuri soarta iar drepturile noastre sunt respectate si garantate de catre stat. Avem chiar dreptul de a ne alege conducatorii in majoritatea situatiilor si tot ce trebuie sa facem in continuare este sa muncim. Dreptul la intimitate este garantat in toate statele democtatice la fel ca dreptul la libera exprimare. Oare?

In primul rand tarile si-au pierdut suveranitatea. In momentul in care esti inglobat in datorii, te supui vointei celui ce practic te detine. Chiar daca nu oficial, toate legile ce vor fi promulgate vor fi dictate de catre noul stapan. Sistemul a fost creat in asa masura incat fara arme sau armate, fara pierderi omenesti, fara opunerea populatiei sau a claselor conducatoare, toate tarile sa fie datoare unui sistem economic. Cei aflati in spatele sistemului vor fi numiti in continuare „Elita”. Acestia au experimentat de-a lungul secolelor forme de manipulare asupra populatiilor si au convenit ca iluzia libertatii este cea mai buna. SUA a fost cel mai reusit experiment si l-au folosit ca model pentru UE, pentru ca mai tarziu sa fie folosit la nivel global. In urma cu cava timp Elita a hotarat ca este timpul sa distruga tarile Europei. Sub pretextul cresterii economice si diminuarii puterii Statelor Unite ale Americii, Uniunea Europeana s-a infiintat tocmai pentru a se distruge singura. Diferenta e ca va trage in jos o lume intreaga. Oamenii nu cunosc aceste detalii pentru ca mass-media are grija de cei ce platesc contractele de publicitate si astfel, in vazul lumii se va dezvolta acel stat la care Hitler nici nu visa.

Teoria conspiratiei este un subiect foarte bun pentru a ridiculiza aceste afirmatii. Se stie ca stapanii din umbra sunt foarte bine pregatiti in aceste tehnici de control si manipulare. Dar nu este nici o teorie ci doar o conspiratie a lor impotriva voastra. Vor sa va subjuge si vor reusi! Poti doar sa constientizezi si sa incerci sa te separi de sistem sau macar sa ne educam generatiile viitoare sa o faca. Daca se va realiza o trezire colectiva la realitatea inconjuratoare, Elita isi va amana planul iar noi putem inca spera.

Planul Elitei este de a ne revolta impotriva tiraniei si de a lupta cu armele cum am facut si in trecut. Sistemul nu poate fi invins asa. Sistemul e facut sa faca fata unei asemenea revolte, ba chiar o asteapta. Trebuie sa invatam sa luptam cu aceleasi arme cu care lupta si ei, trebuie sa folosim puterea Elitei impotriva ei. Nu te impotrivesti unui val punand ceva in calea lui ci ocolindu-l, ridicandu-te pe culmi mai inalte. Daca ei vor sa privim la televizor show-rile mondene, daca ei vor sa mancam chimicalele existente pe piata, daca ne vor sclavi la banci, daca vor sa stam cuminti in case in timp ca altii militeaza impotriva corporatiilor ce pun stapanire pe tara, etc. sa nu le facem pe plac !

A existat odata o lume mai agreabila, fara camere care spioneaza populatiile, in care calatoriile pesteocean erau placute, iar intimitatea era un drept al omului. In prezent, guvernele, sub pretextul ca fac ce e mai bine pentru cetatenii lor exercita un control tot mai mare asupra vietii acestora. Din pacate, chiar cetatenii faciliteaza erodarea propriei lor libertati, in principal pentru ca nici macar nu sunt constienti de ce se intampla. Oamenii sunt indoctrinati sa se teama de azilanti, de schimbarea climatica, de teroristii nebuni, de nicotina, calorii si Al Qaida, de extraterestrii si chiar unii de altii. Guvernele occidentale perfecteaza politicile fricii, deoarece populatiile infricosate se vor supune controlului lor fara a pune intrebari.

Va mai amintiti de „Politia Orwelliana a Gandirii”, care a folosit metode de supraveghere si profiluri psihologice pentru a interpreta viitoarele obiective ale potentialilor disidenti si deviati? Se intampla deja in Marea Britanie si SUA unde oamenii se asteapta sa fie prinsi in imaginile camerelor de 300 de ori pe zi iar convorbirile lor telefonice si mesajele pe Internet le sunt monitorizate ca activitate de rutina. Deja sistemul si-a intins tentaculele in majoritatea statelor democratice iar opunerea populatiei a fost… zero. E ciudat cum mii de oameni pot milita pentru drepturile animalelor, dar cand vine vorba de drepturile lor … Cipurile biometrice au pus stapanire pe actele de identitate ale oamenilor in schimb la TV au fost aratati cativa preoti ce vorbeau despre Anticrist. Ridiculizare la forme maxime. Primim raspunsuri de genul „suntem ingrijorati de amenintarile eroriste” insa au fost destule cazurile in care s-a demonstrat ca in spatele celor mai multe retele de terorism se afla aceiasi influenta malefica a Elitei.

Oare de ce nu observam ca aceasta libertate democratica in care traim este doar o iluzie? Oare de ce nu vad masele ca suntem vazuti ca si consumatori, statistici, roboti, in nici un caz fiinte umane? Elita a constientizat ca sclavul perfect e cel care se crede liber iar faptul ca suntem bombardati cu lozinci gen „esti minunat asa cum esti”, „totul se intampla cum ar trebui sa se intample” ” esti cel mai norocos om” nu fac decat sa completeze manipularea la care suntem supusi in visul nostru despre libertate.

„Nimeni nu este mai inrobit decat cel care crede in mod gresit ca este liber.” – Johann Wolfgang von Goethe

Alte postari la tema:

Teoria conspirației, realimentată cu sânge proaspăt.

Sfaturi practice pentru a rezista manipulărilor

Despre manipulare

Pentru sanatatea dumneavostra consumati cel putin 2 litri de apa pe zi ! – FALS !!!


demontam-mituri-avem-nevoie-de-2-litri-de-apa-pe-zi-ca-sa-fim-sanatosi-tun_size1-1

Anumiti doctori sau nutritionisti spun ca este recomandat sa bem 2 litri de apa pe zi. In acest articol vom vedea daca acesta este un mit sau adevar. Milioane de oameni isi numara zilnic paharele sau sticlele de apa consumate, pentru a fi siguri ca si-au indeplinit obiectivul sanatos de a bea fix doi litri de lichide pe zi. Stim ca organismul nostru se regleaza singur si ne anunta atunci cand are nevoie de apa. Si mai stim ca si alimentele contin apa, in special legumele sau fructele. Insa unii se incapataneaza sa-si forteze organismul sa inghita nu mai putin de 2 litri de apa pe zi.

“Am facut 43 de ani de cercetare pe acest subiect – sistemul osmoreglator. Acest sistem este atat de precis si atat de rapid incat mi se pare imposibil sa cred ca evolutia ne-a lasat cu un deficit cronic de apa.” Dr. Heinz Valtin Nu spunem ca apa nu este buna, dar chiar trebuie sa consumam cel putin 2 litri pe zi? Potrivit doctorului Heinz Valtin, raspunsul este nu!

Heinz Valtin este un profesor specializat in cercetarea asupra rinichilor si a petrecut peste 40 de ani studiand sistemul biologic ce mentine apa in corpul nostru intr-un echilibru. El spune ca, pentru oamenii care au diverse probleme de sanatate precum pietre la rinichi sau tendinta de a dezvolta infectii urinare, consumarea unei cantitati mai mari de apa este benefica. In anul 2002, in cautarea originii a ceea ce se numea “ghidul 8×8” studiile au aratat ca nu exista nicio dovada care sa sustina ca oamenii sanatosi trebuie sa consume cantitati mari de apa. In anul 2008, Dan Negoianu impreuna cu Stanley Goldfarb au ajuns la aceeasi concluzie.

Si atunci, de unde a aparut acest mit? Valtin a descoperit ca ghidul 8×8 s-a nascut din niste neintelegeri. In 1945, “Food and Nutrition Board”, astazi parte din “National Academy of Science’s Institute of Medicine”, a sugerat ca o persoana consuma un mililitru de apa pentru fiecare calorie. Tot ce urmeaza este simpla matematica: o dieta zilnica ce contine aproximativ 2000 de calorii ar indica un consum de 2000 mililitri de apa, adica 2 litri.

O alta afirmatie intalnita adeseori este ca daca consumam mai multe lichide ne ajuta sa slabim. Din pacate nu este chiar atat de simplu. Daca bem multa apa si apoi asteptam ca grasimea sa se topeasca, vom astepta degeaba.In unele situatii, un consum ridicat de apa poate avea efecte secundare periculoase sau chiar fatale. Desi apa este considerata cel mai putin toxic compus chimic, ea nu este sanatoasa in exces. Intoxicarea cu apa sau otravirea cu apa, este o dereglare ce poate deveni fatala, cu efecte devastatoare la nivelul creierului atunci cand electrolitii din corp sunt scosi afara dincolo de limitele de siguranta (ex. hiponatremia).

Hiponatremia este o anomalie electrolitica frecventa care poate fi observata in insolatie sau drept complicatie pentru alte afectiuni severe. Sodiul este un cation extracelular dominant si nu poate circula liber transmembranar. Homeostazia sa este vitala pentru functia normala a celulelor. Nivelul normal seric de sodiu este 135-145 mEq/l. Hiponatremia este definita ca nivel seric al sodiului sub 135 mEq/l si este considerata severa cand sodiul este sub 125 mEq/l. Hiponatremia hipovolemica se dezvolta cand apa si sodiul sunt pierdute si inlocuite prin lichide hipotone neadecvate, cum este banala apa.

Asadar, ce cantitate de apa trebuie sa consumam zilnic? Daca aveti probleme de sanatate, consultati-va medicul. Dar daca sunteti sanatos, beti cand va este sete si atat cat simtiti ca aveti nevoie.

sursa

La fel ca si cu alimentele, populatia nu s-a intrebat de ce trebuie sa consume minim 2 litri de apa zilnic. Se pare ca ne place sa ascultam sfaturile altora doar pentru ca „ei sunt experti” sau pentru ca asa se spune la televizor. De cate ori apare o informatie de acest gen trebuie verificata prin mai multe canale. Media s-a invatat sa transmita doar ce este trimis de catre corporatii pentru ca la urma urmei, ei platesc reclamele si implicit salariile. Jurnalismul a ramas in faza de concept. Informatiile circula de la o sursa la alta pana i se pierde urma iar omul de rand ia ceea ce vede si aude la televizor si in ziare ca fiind reale. In ultima instanta TU esti de vina daca aceste concepte te-au manipulat, pentru ca le-ai dat voie.

Alte postari la tema:

Hrana noastra cea de toate zilele

Aspartam – adevarul din spatele conspiratiei

Despre alimente nesanatoase si organisme modificate genetic

Hrana noastra cea de toate zilele


tumblr_m70ijsj8sy1route8

Consider ca orice persoana cu un minim de inteligenta si care doreste sa constientizeze ce se intampla in jur s-a intrebat cel putin odata de ce este nevoie sa consumam hrana artificiala, toxica si nesanatoasa in timp ce recoltele de cereale, legume, fructe, sunt destul de bogate si pot acoperii cererea populatiei. In ultimul timp, producatorii trebuie sa introduca in alimente aditivi si substante cangerigene sub pretextul pueril al conservarii hranei.

Ne-am obisnuit deja cu replici gen -cresterea masiva a populatiei – noile cerinte ale pietei – necesitatea diversificatii produselor, dar aceste „scuze puerile” pot fi demontate usor daca privim atent in jurul nostru.Studiile arata ca jumatate din hrana lumii este aruncata la gunoi nu neaaparat din cauza termenelor de valabilitate cat a aspectului lor care nu le face eligibile pentru un loc pe rafturi. Institutul de Inginerie Mecanica din Marea Britanie ne informeaza ca jumatate din mancarea lumii, adica peste doua miliarde de tone de alimente, ajunge sa fie aruncata la gunoi. Aceiasi specialistii sustin ca anual, in lume, sunt produse patru miliarde de tone de alimente si pana la 50 la suta din aceasta cantitate ajunge sa fie catalogata drept „deseu alimentar”.

Sistemul impus de catre anumiti industriasi avizi dupa putere si dupa bani a reusit sa convinga populatia acceptarea si uneori promovarea anumitor mancaruri gen fast food si junk food care, desi „sunt la moda” si „gustoase”, provoaca anual milioane de boli in intreaga lume. Copiii si adolescentii care consuma hrana de tip fast-food au un risc crescut de a suferi de astm sever, de rinita alergica si de eczema atopica, potrivit unui studiu international asupra alergiilor la copii. Slăbiciunea umană pentru simţul gustului, lipsa de control şi de voinţă în alegerea corectă a alimentaţiei, indolenţa şi mai ales ignoranţa au contribuit din plin la dezastrul actual în domeniul sănătăţii corporale, psihice şi mentale a fiinţei umane.

Informatiile sunt peste tot in jurul nostru. Raman uimit cum astfel de stiri sunt prezentate chiar de media corporatista iar oamenii nu ia in considerare informatia. Un nou exemplu ca manipularea este mai accentuata decat campaniile de informare si educare sau reeducare, unde e cazul. Concernuri precum McDonalds, KFC sau marii retaileri ce pun la dispozitie si comercializeaza o serie întreaga de produse la care primeaza doar forma sau ambalajul si mai putin sau deloc continutul, au provocat o decadere accentuata in planul sanatatii.

Si pentru ca elitele sunt intotdeauna primele informate asupra efectelor pe termen scurt sau lung al acestor „deseuri alimentare” legile create de catre acestea au fost facute in asa fel incat marea majoritate a oamenilor sa nu poata riposta, iar daca o fac efectele sunt de mica durata si fara a avea impact asupra celorlalti. producatorii au fost fortati sa sa aplice reguli lipsite de sens alterand alimentele si chimizandu-le fara a riposta prea mult. Odata ce profitul a fost pe masura asteptarilor, nici acestia, in mare parte, n-au mai dat interes sanatatii celor din jur. S-a ajuns ca in tarile „dezvoltate industrial”, omul dintr-o fiinta armonioasa si echilibrata din punct de vedere fizic si psihic sa reprezinte doar o masinarie in mana elitelor. Consumul de alimente toxice oboseste organismul mult mai repede distrugandu-i astfel resusrsele ce le are la dispozitie.

S-a ajuns la incredibila situatie de a nu mai putea sa gasesti pe piata larga, la prima mana, un aliment sanatos, pur şi natural. Laptele, de pilda, reprezinta o adevarată aventura în tehnica chimizarii şi manipularii unei substante initiale, astfel incat ea sa nu mai pastreze aproape nimic din resursele ei naturale. Te intrebi atunci în mod firesc: de ce toate acestea? de ce această nebunie a contrafacerii şi a sinteticului? Primesti raspunsul ca aceste legi şi reguli de fabricatie sunt menite sa asigure lipsa bolilor si sa ofere nutrientii necesari fiintei umane, dar adevarul este – si multe studii au demonstrat acest fapt – ca exact aceste alimente ce contin o serie intreaga de conservanti, coloranti si alte produse chimice toxice sunt cancerigene ori provoaca boli si multe alte probleme organismului uman. Tenul nesanatos, problemele de circulatie, imbatranirea prematura, durerile de tot felul, oboseala, supraponderabilitatea etc. reprezinta intr-o buna masura rezultatul alimentatiei ce contine astfel de produse nocive.

Aproape toata lumea stie ca pasteurizarea laptelui inseamnă a-l face, de fapt, mai puţin digerabil; pasteurizarea amplifica în schimb problemele legate de constipatie, de congestie a sinusurilor şi de probleme digestive. Toate acestea se datoreaza în special faptului ca la caldura, enzimele lactazei – care sunt prezente in laptele crud – sunt distruse şi nu mai pot ajuta la digestia lactozei. Strigator la cer, dar guvernul ne spune ca pasteurizarea laptelui (si prin urmare interzicerea comercializarii lui în forma cruda) este pentru protejarea sanatatii oamenilor! Iata insa ca guvernul nu considera la fel de nocive tigarile pe care le poti cumpara de la orice colt de strada si nici alcoolul ce abunda peste tot.

In realitate, toată această „miscare” este ceva specific pentru a asigura monopolul comercializarii laptelui de catre marea industrie a lactatelor. Mai nou se introduce aspartam in lapte, in iaurt si în produsele derivate, chiar daca există împotrivirea formala a organismului de control pentru a nu trece aspartamul pe etichete. Au gasit o metodă simplă: prin modificarea „definitiei laptelui”, astfel incat acesta sa fie facut sa „includa” şi aspartamul. Astfel, aspartamul nu mai trebuie trecut pe etichete, iar producatorii il pot folosi fara grija în comercializarea laptelui. Sigur, toate acestea se petrec si cu largul concurs al tembelismului şi ignorantei extraordinare a marii mase de oameni, dar chiar si asa este uluitor ce se petrece.

Ce inseamna OMG ? – Organism modificat genetic sau transgenic este termenul cel mai folosit pentru a defini o plantă de cultură sau un animal aparent normal căruia, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetică, i s-au transferat gene de la alte specii (plante, animale, bacterii, virusuri sau chiar gene umane), pentru a-i conferi anumite proprietăți noi.

Ce inseamna organic? – “Alimentele organice sunt produse fara a folosi pesticide conventionale; fertilizatori realizati din ingrediente sintetice, fara folosirea bioingineriei sau radiatiei cu ioni.”
Ce sunt Produsele bio ? – Produsele bio-organice sunt compuse strict din plante și din ingrediente organice, care nu au fost modificate genetic și cărora nu li s-au adăugat alte produse chimice. Aceste produse, fie că sunt alimente bio, produse cosmetice bio, de îngrijire bio, de curățenie bio sau suplimente nutritive, reprezintă cea mai nouă tendință în ceea ce privește modul de a trăi sănătos.

Produsele certificate ecologic, bio/ecologic sau organic sunt termeni sinonimi. Folosirea lor depinde de termenul impus într-o anumită zonă geografică – de exemplu in spațiul anglo-saxon se folosește termenul de organic (inclusiv în S.U.A. și Canada), în spațiul german se folosește oficial termenul ökologisch („ecologic”), în timp ce în acelasi spațiu termenul bio se folosește în context de marketing pentru a desemna un produs ecologic certificat, iar în spațiul italian termenul folosit este cel de bio. Aceste produse pot fi caracterizate și sunt individualizate prin intermediul unor norme de producție și procesare codificate legislativ la nivel național sau, în cazul Uniunii Europene și S.U.A., la nivel comunitar.

Guvernul iese în fata mereu cu aceeasi „poezie” tampita : facem aceasta pentru a asigura sanatatea cetatenilor nostri si pentru ca viata lor sa fie in siguranta. Este insa cat se poate de clar ca guvernul nu va putea sau dori niciodata sa elimine riscul din viaţa oamenilor. In astfel de conditii, ce credit mai putem noi acorda guvernului, care nu doar ca ne minte, dar demonstreaza ca ne constrange si ne priveaza de drepturi elementare cetatenesti?

Singura sansa impotriva acestor norme, ce nu numai ca ingradesc libertatile de alegere dar sunt indreptate impotriva cetateanului de rand, este sa ne informam singuri din carti de specialitate, in general aparute inainte de 1990 sau chiar mai devreme. O alta forma de informare raman canalele alternative ce nu sunt afiliate marilor concerne internationale sau nationale. Ramane totusi o problema… In cursa pentru profit, anumite publicatii si site-uri de genul acesta publica uneori niste absurditati menite doar sa vanda. Cheia este sa facem diferenta intre o informatie impartasita cu noi si o informatie vanduta noua.

Alte postari la tema:

Codex Alimenarius

Aspartam – adevarul din spatele conspiratiei

Despre alimente nesanatoase si organisme modificate genetic

Sfaturi practice pentru a rezista manipulărilor


4AntiManipulare      exclusiv

1. Încercaţi să jucaţi cu dumneavoastră înşivă, din când în când, rolul de „avocat al diavolului”, combătându-vă propria imagine, concepţiile pe care le consideraţi de nezdruncinat, prejudecăţile, comportamentul, sentimentele. Veţi ajunge astfel să vă cunoaşteţi mai bine, să vă descoperiţi punctele slabe ori rigidităţile, dar poate şi calităţi pe care nu vi le-aţi pus în valoare. Încercaţi să vă priviţi cu alţi ochi, mereu din alte perspective, pentru a înţelege mai bine care este părerea celorlalţi despre dumneavoastră.

2. Exersaţi rostirea unor expresii precum: „Am greşit”, „Îmi pare rău”, „E vina mea”, „Am învăţat ceva din greşeala asta”.

3. Fiţi atenţi la perspectiva din care alţii încearcă să prezinte, să încadreze o problemă, o situaţie, o anume opinie. Acceptând necondiţionat premisele lor, le oferiţi din start un avantaj substan- ţial. Fiţi pregătiţi pentru eventualitatea de a respinge de la bun început, în întregime, punctul lor de vedere şi de a veni cu varianta dumneavoastră. Feriţi-vă să treceţi la discutarea detaliilor înainte de a vedea dacă problema, în totalitatea ei, nu este cumva greşit pusă. De multe ori agenţii de influenţă îşi atrag interlocutorul în discuţii pe marginea unei probleme, pentru ca abia când e prea târziu acesta să-şi dea seama că întreaga problemă era artificial creată.

4. Acceptaţi pierderile pe termen scurt (în bani, timp, efort, sau chiar respect faţă de propria dumneavoastră persoană) pentru a vă păstra independenţa. Lăsându-vă atraşi cu uşurinţă de mirajul unor avantaje imediate, puteţi cădea în capcane foarte periculoase, iar suferinţa produsă de apariţia disonanţei cognitive va fi incomparabil mai mare decât cea provocată de nemulţumiri sau de necazuri trecătoare. Acceptaţi micile pierderi şi gândiţi-vă că ele vă sunt învăţătură de minte pentru a nu mai greşi în viitor.

5. Puneţi imediat piciorul în prag atunci când sunteţi nemulţumit, agasat, sau când suferiţi din cauza comportamentului unei persoane apropiate. Exersaţi-vă în a spune:,,Pot trăi şi fără dragostea (prietenia) ta, chiar dacă la început îmi va fi greu. Dacă vrei să mai fim împreună (prieteni), încetează să mai faci lucrul ăsta şi obişnuieşte-te să faci asta”, sau: „Pot supravieţui fără favorurile dumneavoastră, dacă vreţi să rămânem în relaţii bune, gândiţi-vă să mă trataţi cu mai mult respect” ş.a.m.d. În caz că nu sunteţi luat(ă) în serios, chiar după avertismente repetate, pregătiţi-vă să vă detaşaţi (despărţiţi) total de persoana respectivă.

6. Evitaţi întotdeauna să luaţi hotărâri pripite, mai ales în situaţii care vă sunt neclare. Mulţi agenţi de influenţă exagerează graba cu care trebuie să răspundeţi, presându-vă, pentru a nu vă da timp de gândire. Judecaţi problema la rece, luaţi-vă un răgaz suficient, căutaţi surse suplimentare de informaţii asupra subiectului şi abia apoi puneţi-vă semnătura.

7. Întotdeauna când ceva vi se pare neclar, insistaţi cu între- bările până ce vă lămuriţi complet. Nu-i lăsaţi pe agenţii de influenţă să vă facă să vă simţiţi prost şi astfel să vă reducă la tăcere, în foarte multe cazuri, explicaţiile superficiale sunt semne ale unor tentative de manipulare, dar şi ale superficialităţii şi incompetenţei celui chipurile atotştiutor.

8. Exersaţi-vă în descifrarea sensurilor ascunse ale lucrurilor sau situaţiilor întâlnite la fiecare pas, indiferent cât de banale ar părea: rolul uniformelor, substratul diverselor relaţii interper-sonale, intenţiile reale ale diverşilor vorbitori, rolul nescris al unor legi şi regulamente. Încercaţi să vă explicaţi ce s-a urmărit prin promovarea unor anumite concepţii arhitectonice, care sunt tentativele de manipulare prin afişarea diverselor simboluri sau sigle, ce interese se ascund sub unele alianţe de circumstanţă, prin ce mijloace este obţinut acceptul sau ataşamentul unora sau al altora faţă de anumite idei, organizaţii sau lideri, cum acţionează asupra individului presiunea grupului social din care face parte, ce se poate citi printre rânduri în articolele din ziare ş.a.m.d. Poate fi un joc interesant, dar şi foarte util.

9. Fiţi atent(ă) la regulile impuse de gazde, atunci când sunteţi în rolul oaspetelui. Uneori respectarea instinctivă a acestora (pentru a nu da dovadă de impoliteţe) vă poate limita drastic libertatea de exprimare, de acţiune şi chiar de alegere. Priviţi cu detaşare regulile de protocol, respectaţi-le, dar nu într-o asemenea măsură, încât să renunţaţi la a vă mai expune deschis părerile. Încercaţi din când în când să jucaţi rolul nonconformistului. Reacţiile celor din jur vă vor putea demonstra dacă au sau nu intenţii ascunse.

10. Nu acordaţi credit soluţiilor simple în cazul unor probleme personale, sociale sau politice complexe.

11. Amintiţi-vă că nu există dragoste sau prietenie totala, necondiţionată, din partea unui străin, la prima vedere. Fiţi foarte atenţi la cei care încearcă să vi se „bage sub piele” şi încercaţi să aflaţi ce anume urmăresc să obţină de la dumneavoastră. Însă chiar şi în cadrul relaţiilor obişnuite de prietenie sau de iubire, reţineţi că acestea pot fi verificate numai în timp. De asemenea, este imposibil ca ele să reziste dacă unul numai dă, iar celălalt doar primeşte. Încrederea, adevărata dragoste sau prietenie au la bază reciprocitatea şi respectul faţă de celălalt.

12. Dacă ajungeţi într-o situaţie socială nouă, într-un anturaj nou, într-o companie nefamiliară, încercaţi imediat să aflaţi de pe ce poziţie puteţi intra în contact cu cei din jur şi care sunt principalii agenţi de influenţă ai grupului. Intraţi pe „lungimea de undă” a acestora, aflaţi cât mai multe amănunte despre ei, „citiţi-le” preferinţele, orgoliile, preocupările, flataţi-i dacă e cazul, încercaţi să descifraţi ce urmăresc şi apoi căutaţi soluţiile cele mai bune pentru a rezolva problemele ce se pot ivi.

13. Evitaţi situaţiile total nefamiliare, în care nu vă puteţi manifesta libertatea de acţiune sau de exprimare. Dacă totuşi vă aflaţi într-o asemenea situaţie, începeţi cu testarea limitelor ce vă sunt impuse. Acceptaţi un preţ mai mic pentru a vă elibera, în loc să vă supuneţi unor suferinţe greu de suportat pe care vi le-ar putea provoca rămânerea într-o astfel de situaţie.

14. Nu vă dezvăluiţi sentimentele, dorinţele ascunse, slăbiciunile sau limitele în faţa oricui. Amintiţi-vă că, uneori, chiar şi cel mai bun prieten vă poate trăda sau vă poate exploata cu ajutorul acestor destăinuiri.

15. Obişnuiţi-vă cu momentele de detaşare emoţionaă, mai ales atunci când doriţi să analizaţi cu atenţie ă anumită problemă. Exersaţi-vă în păstrarea calmului şi a sângelui rece, în confruntările cu cei care încearcă să va manipuleze. De foarte multe ori ei urmăresc să vă enerveze special pentru a vă crea momente de vulnerabilitate de care să se folosească în a vă îngenunchea.

16. Nu vă lăsaţi la cheremul lăcomiei şi al satisfacerii orgoliului personal. Agenţii de influenţă ştiu foarte bine cum să vă exploateze aceste slăbiciuni pentru a profita de pe urma dumneavoastră sau chiar pentru a vă supune în cele din urmă. Rezistaţi ademenirilor, linguşelilor, bârfelor, iar dacă vă simţiţi nesigur(ă) şi nu ştiţi cum să procedaţi, gândiţi-vă la persoana pe care o consideraţi un exemplu de onestitate şi stăpânire de sine şi imaginaţi-vă cum ar proceda aceasta în locul dumneavoastră.

17. Acceptaţi schimbul de idei, analizaţi la rece opiniile sau concepţiile ce nu coincid cu ale dumneavoastră, mai ales când sunt susţinute de argumente concrete, încercaţi să vă puneţi în locul celor cu care vă confruntaţi ideile, pentru a vedea mai bine unde greşesc ei sau unde greşiţi dumneavoastră.

18. Identificaţi momentele în care simţiţi un sentiment de vină şi încercaţi să-i aflaţi originea. Vedeţi dacă nu vă este indus în mod artificial pentru a vă determina să acţionaţi într-un anume fel. În general, nu luaţi decizii pentru a scăpa de sentimentul de vină. Acceptaţi-l ca pe o componentă inevitabilă a firii umane, dar nu acţionaţi sub imperiul său.

19. Acţionaţi pe deplin conştient în toate situaţiile. Nu luaţi decizii doar pentru că „aşa trebuie” sau pentru că aşa v-a intrat în reflex. Încercaţi să vedeţi care anume reflexe corespund con- vingerilor dumneavoastră intime şi care v-au fost impuse prin diverse tehnici de manipulare.

20. Gândiţi-vă că, uneori, consecvenţa poate conduce la rigi- ditate. Dacă în urma unei analize detaşate vă daţi seama că aţi greşit, nu persistaţi în greşeală doar de dragul consecvenţei.

21. Autorităţile legitime trebuie respectate, dar cei care se erijează în autorităţi fără a avea legitimitate trebuie supuşi unei analize atente pentru a vedea care sunt interesele ascunse ce îi animă şi pentru a găsi calea de a-i respinge.

22. Vociferările sau reacţiile emoţionale nu sunt suficiente pentru contracararea actelor de inechitate sau de injustiţie. Pentru a lupta împotriva oricăror abuzuri trebuie să vă asumaţi deschis opţiunea şi să le înfruntaţi până la capăt, indiferent de consecinţe.

Lista prezentată mai sus conţine douăzeci şi două de sfaturi, însă ea constituie doar un început. O puteţi completa dumneavoastră înşivă cu concluziile proprii rezultate în urma observaţiilor din viaţa de zi cu zi. Apoi puteţi analiza din nou toate aceste metode, le puteţi practica, le puteţi perfecţiona, le puteţi adapta situaţiilor concrete în care vă aflaţi la un moment dat, le puteţi împărtăşi celor din jurul dumneavoastră sau le puteţi ignora. Alegerea vă aparţine…

Fragmente din cartea Tehnici de Manipulare de Bogdan Ficeac.

Manipularea prin intermediul extraterestrilor


billederall-seeing-eye

Nu vreau sa discreditez ideea existentei extraterestrilor prin acest material, nici nu afirm ca e imposibil ca ei sa viziteze constant acest colt de galaxie. Pur si simplu cred ca oamenii pot fi manipulati foarte usor, in special cu fenomene pe care nu le stapanesc. Elitele au inteles asta foarte bine, din cele mai vechi timpuri.

In istoria moderna, cel mai controversat subiect il reprezinta extraterestrii. Fiinte apartinand altor planete, sau mai nou altor planuri paralele cu al nostru, ne-au vizitat si continua sa ne supravegheze constant din oarece motive. In timp ce unele tabere sustin ca suntem un fel de gradina zoologica a acestor fapturi extradezvoltate tehnologic, altii sunt de parere ca ne vor binele si doresc ca noi sa atingem acel nivel spiritual si tehnologic cu al lor. Teoriile conform carora am fost creati de catre ei abunda inca din anii ’60 prin aducerea de dovezi, unele mai fantastice decat altele. Cele mai concludente teorii, inspirate din vechile mitologii, alaturi de anumite descoperiri arheologice ignorate de catre comunitatea oficiala in domeniu, par a fi surse pentru mai multe persoane ce au demonstrat, mai mult sau mai putin, existenta acestor creaturi pe planeta noastra in trecutul indepartat.

Mesajele anticilor, desi aflati la mii de kilometrii distanta unii de altii, par a afirma acelas scenariu. Legendele locale din Africa pot fi comparate cu miturile Indiene sau cu povestirile amerindienilor. Toate indica faptul ca am fost creati asemanator zeilor iar majoritatea regulilor de conduita civica si morala se intrepatrund. Insasi religiile aparute in urma acestei „convietuiri” cu zeii par sa se asemene, desi unele s-au ramificat insa baza dogmatica a ramas ceiasi. Asemanarile merg mai departe si descriu ca zeii au plecat, sau au disparut din peisajul autohton, promitand insa o intoarcere in forta.
De peste o jumatate de secol am fost antrenati in cursa vanarii omuletilor verzi sau gri. Nave cu forme ciudate au aparut de nicaieri, cutrierand intreaga planeta, punand pe jar autoritatile si inducand spaima in randul populatiei.la inceput toata lumea era de acord ca aceste fapturi sunt aici sa ne distruga. Treptat, treptat aceasta teama s-a transformat in curiozitate, ca mai tarziu adoratia fata de aceste fiinte, devenite ulterior spirituale, sa atinga cote ridicole. Sectele ce promovau noua religie au inceput sa adune mii de adepti, unele ajungand la ordinul milioanelor, rivalizand cu alte religii aparute de sute de ani.

Pentru mine asta este doar un exemplu ca rasa umana nu a evoluat deloc fata de cei ce isi confectionau arcuri si se aruncau la pamant ori de cate ori un fulger isi facea loc printre nori. Teama de necunoscut ne face sa fim vulnerabili. In alta categorie se incadreaza cei ce au vazut o modalitate de profita de pe urma gloatei necunoscatoare. De parca nu era de ajuns, renumiti oameni de stiinta au cazut in aceiasi capcana si au elaborat teorii care mai devreme sau mai tarziu s-au dovedit a fi false. Cum spuneam la inceput, pe parcursul istoriei a existat un grup exclusivist de elite care a controlat marea majoritate a oamenilor. Desi in trecut aceste grupuri existau in paralel in parti diferite ale globului, pe parcurs s-au omogenizat, sau o ramura a preluat conducerea celorlalte, continuand planul. Ceea ce majoritatea oamenilor nu realizeaza este ca deja traim intr-o teocratie nedeclarata. Lucrurile s-au petrecut pe tacute, in secret. Ceea ce nazistii, cu al lor cult, nu au putut realiza pe fata, se face acum pe ascuns. Este o continuare a celui de-al Doilea Razboi Mondial. Oamenii vor sa auda asa ceva, sunt constient de acest lucru.

Intr-o era tehnologica, povestile cu zei si zane isi ating scopul doar in cazul oamenilor educati in mod strict dogmatic sau cu un coeficient de inteligenta redus. Pentru asta trebuie elaborate planuri care sa demonstreze stiintific existenta materialelor ce se vor implementate. In plus oamenii sunt fascinati de o posibila intalnire cu extraterestri. Orice lumina difuza de pe cer devine, in ochii unora, motiv de conspiratii si povesti cu OZN-uri misterioase si extraterestri care ne invadeaza planeta. Extraterestrii au fost mereu o reteta comerciala de succes. Este important sa intelegem ca in jurul intregii problematicii extraterestre exista o enorma si sofisticata campanie dedezinformare: cel putin 90% din imaginile si informatiile oferite publicului sunt selectate pentru a evoca frica urmata de ura fata de tot ceea ce este extraterestru. Filmele, emisiunile TV si cartile referitoare la subiect demonstreaza acestpunct de vedere: daca cineva ar lua in seama toate aceste gunoaie, s-ar putea crede ca in America o persoana din douae rapita din casa sa in mijlocul noptii si torturata. Pur si simplu nu este adevarat. Frica si groaza se vand cel mai bine, siunii beneficiaza de pe urma unei populatii terifiate si gresit informate. Stim ca exista operatiuni paramilitare clandestine,controlate de un grup din umbra, ce insceneaza evenimente OZN false.

De-a lungul istoriei teoreticienii conspirationisti au „descoperit” mai multe proiecte ce urmau, sau urmeaza, schimbarea de mentalitate colectiva pentru atingerea anumitor scopuri.

Proiectul Blue Beam este o teorie a conspiratiei propusă de Serge Monast care sustine că NASA împreună cu Natiunile Unite incercă sa implementeze pe scara globala religia New Age prin intermediul unei simulari tehnologice 3D a celei de a doua veniri a lui Iisus Hristos. Aceste acuzatii au aparut într-o prezentare audio din 1994 publicata ulterior în cartea sa „Proiectul Blue Beam (NASA)”. Sustinatorii acestei teoriei sustin ca Monast și un alt ziarist, care au murit amandoi de atacuri de cord în 1996, au fost, de fapt, asasinati. Incă din 1994 el spunea intr-un interviu ca a fost amenintat in mod repetat de primul ministru canadian si de Vatican. Sub pretextul că nu are voie sa isi educe copiii acasa, autoritatile l-au arestat si i-au sechestrat familia. Intors acasă, Serge Monaste, care nu suferise niciodată de probleme cardiace, a avut un atac de cord în urma caruia a murit.
“Blue Beam (raza albastră) este un proiect al NASA care presupune patru direcţii de parcurs pentru implementarea noii religii mondiale New Age. Această religie este chiar baza noului guvern mondial, pentru că fără aducerea omenirii în această sclavie spirituală dictatura Noii Ordini Mondiale nu ar fi posibilă.“ afirma Serge Monast in cartea sa.
“Primul pas în acest proiect vizează discreditarea sau re-evaluarea tuturor cunoştinţelor religioase de până acum. Prin crearea unor cutremure artificiale în locaţii precise de pe planetă, în care s-a presupus mereu că se ascund secrete importante, se va urmări scoaterea la lumină a unor aşa-zise noi descoperiri arheologice prin intermediul cărora se va “dovedi” că doctrinele marilor religii sunt false.“
„Al doilea pas al proiectului NASA presupune organizarea unui gigantic spectacol holografic proiectat chiar pe cer, astfel încât să fie vizibil pe întreaga planetă, care va simula venirea lui Mesia. Prin emisia unor unde care acţionează direct asupra creierului, fiecare om va vedea în această hologramă pe Mântuitorul specific religiei sale şi îl va auzi vorbindu-i în limba lui.”
„A treia direcţie de dezvoltare a proiectului Blue Beam care vizează comunicarea telepatică şi electromagnetică prin unde de joasă, foarte joasă şi extrem de joasă frecvenţă care îi va face pe oameni să creadă că îl aud pe propriul lor Dumnezeu vorbindu-le. Astfel de unde generate de computer vor fi transmise prin intermediul sateliţilor şi vor interacţiona cu gândirea naturală, făcând să apară ceea ce se numeşte „vorbire artificială”.
„A patra dimensiune a proiectului Blue Beam include controlul total asupra planetei. Pentru aceasta se va simula o invazie extraterestră în marile oraşe ale lumii. Se mizează pe faptul că ţările care deţin armament nuclear îl vor utiliza pentru a se apăra de acest pericol, devenind apoi total vulnerabile faţă de adevăratul atac, ce va fi realizat ulterior de guvernul din umbră.”

Proiectul Ummo reprezinta cel mai bun exemplu de manipulare in masa in domeniul OZN. Jose Luis Jordan Pena a fost un psihiatru de origine spaniola care a elaborat o teorie conform careia in jur de 79% dintre oameni, apartinand oricarei paturi sociale pot fi manipulati la scara mare tocmai datorita fenomenului paranoic ce se afla in subconstientul nostru. Comunitatea stiintifica nu a fost de acord cu teoria sa asa ca omul a trecut la demonstrarea conceptiilor sale.
Pena si-a inceput planul referitor la Raportul UMMO lansand un zvon neadevarat cu privire la prabusirea unui OZN intr-o zona rau famata a capitalei Madrid. Pentru a da autenticitate spuselor sale si a crea confuzie si panica in randul populatiei, el a venit si cu dovezi palpabile: monstre dintr-un material plastic obisnuit care se foloseste in cazul programelor spatiale desfasurate de NASA si care era cu totul necunoscut in Spania. Ba mai mult, Pena a declarat ca a gasit bucata de obiect extraterestru el insusi la locul prabusirii si ca acesta are o compozitie chimica inexistenta pe Pamant, fiind deci de provenienta extraterestra. Avand calea pavata inainte, psihiatrul isi continua planul si dezvaluia identitatea rasei extraterestre vizitatore: ummitii, descendenti de pe indepartata planeta UMMO.Raportul prevede si corespondente ce ar fi avut loc intre psihiatrul spaniol si extraterestrii dintr-o alta lume. Scrisorile fac parte din dosarul UMMO, fiind scrise chiar de psihiatrul ce isi aratase in timpul acestei farse si un deosebit talent scriitoricesc.
Extraterestrii povesteau despre societatea, obiceiurile, organizarea si credintele lor „de acasa”. Fiecare epistola era anonima, scrisa – in mod ciudat – de mana, si se pare ca Pena le trimitea, pesemne dupa ce le primea de la extraterestri, catre oameni reputati de stiinta, filosofi, ziaristi si cercetatori.Pe deasupra, el mai facea parte si dintr-o asociatie pro-extraterestri care se intalnea in mod frecvent prin cafenelele din Madrid unde discuta si emitea ipoteze cu privire la civilizatii extraterestre. Povestea ia o turnura cu totul dramatica in acest punct, caci in urma scrisorilor primite, Sesma incepe sa emita propriile mesaje in care spune ca a fost contactat telefonic de ummiti, care i-au transmis ca este vointa extraterestrilor ca acestia sa se faca cunoscuti Terrei. In plus, el declara ca a primit vesti referitoare le diferentele incredibile dintre ummiti si pamanteni, insa si asemanari referitoare la perioadele istorice de conflict. Desi povestea se vedea de la o posta ca era cusuta cu ata alba, cei care doreau cu ardoare sa creada in extraterestri luau de bun tot ce li se aducea pe tava.
Raportul UMMO spune ca Sesma continua sa povesteasca din cele ce ii spuneau ummitii, ajungand si la istoria acestora, una tiranica in care doua femele ummite au distrus toata civilizatia, scufundand-o in teroare si genocid. Centraele nucleare, bazele de date si bibliotecile fusesera toate distruse pana cand un mesia a izvorat si a propovaduit existenta – surpriza, sau nu! – a unui singur dumnezeu drept. Deci si omuletii verzui cu antenute ar fi avut propriul reformator religios care a salvat lumea proprie! In acest punct, isteria ajunsese deja si in Franta si Italia, acolo unde erau publicate orice amanunte din ce se mai intampla cu extraterestrii. Mii de oameni ce proveneau din culturi diferite si cu pregatiri educationale diferite priveau cu aviditate si sorbeau orice informatie referitoare la extraterestrii anonimi inventati de un psihiatru spaniol care nu mai stia cum sa se spele pe maini de isteria pe care o provocase.
Raportul UMMO a ridicat semne mari de intrebare ale oamenilor de stiinta cu privire la reactia opiniei publice in cazul unui contact real cu fiinte din alte lumi. Daca la scara colectiva oamenii au reactionat in acest fel, cine stie cum vor reactiona la nivel individual? Elitele au invatat ceva din asta si spera totusi ca, pe viitor, in cazul in care un contact cu extraterestrii ar avea loc, oamenii sa reactioneze mult mai calm.Tocmai de aceea emit teoria careia majoritatea fenomenelor supranaturale pot fi puse pe seama manipularii.

Razboiul lumilor – Poate cel mai cunoscut precursor al isteriei UFO e actorul, regizorul, producatorul si scenaristul american Orson Wells. Cu o zi inainte de Halloween, pe 30 octombrie 1938 a avut loc una dintre cele mai interesante transmisii radio din istorie. Reteaua de radio CBS a difuzat o versiune radiofonica a romanului science-fiction al lui H.G Wells “Razboiul Lumilor”,avandu-l in rol principal pe Orson Welles. Autenticitatea transmisiunii a fost realizata prin numeroase tehnici utilizate de creatori cu scopul de a capta pe cat posibil atentia publicului.CBS anuntase la inceptul emisiunii de radio ca ce va urma este doar o o piesa de teatru radiofonic, insa multi ascultatori au pierdut primele secunde ale emisiunii.Emisiunea radio fusese integrata intr-un program aparent obisnuit,cuprinzand printre care si un buletin meteorologic.Aceasta transmisie a fost la un moment dat perturbata de “o stire de ultima ora” privind o invazie martiana.La auzul descrierii unor creaturi martiene cu tenatacule,multi oameni au iesit pe strada,s-au ascuns in pivnita,si-au incarcat armele, unii chiar si-au invelit capetele in prosoape ude ca protectie impotriva gazului otravitor martian.Conform unui studiu,din totalul ascultatorilor circa 6 milioane au crezut ca invazia martienilor chiar are loc.Aceasta a fost un bun exemplu de isterie in masa si totodata un exemplu concret care arata ca acest experiment a fost unul planuit pentru a interpreta perceptia oamenilor simpli si comportamentul lor in cazuri extreme.Fenomenul produs de psihoza in masa a fost denumit contagiune si consta in transmiterea rapida la nivelul grupurilor de indivizi a emotiilor,a manifestarilor.Din moment ce panica si confuzia s-a instaurat la nivelul multimilor de oameni, individul reactioneaza prin a se adapta reactiilor celorlalti.In 30 octombrie ‘38, printr-o emisiune radiofonica ce a adaptat „Razboiul Lumilor“ pentru a suna ca o transmisiune de stiri, in care era anuntata o invazie extraterestra, populatia din New Jersey a fost adusa la stadiul de panica.

Exemplele de mai sus nu reprezinta imaginea de ansamblu si nu demonstreaza ca aceste fiinte extraterestre nu exista, ci doar capacitatea elitelor de a folosii acest subiect in interes propriu. In ultimul timp asistam la o agresivitate din partea acestor entitati care, in loc sa aterizeze in anumite locuri de pe glob, ( dupa logica multora ) prefera sa se „ascunda” in diferite puncte ale mapamondului. Pana si elevii sunt pregatiti, mai nou, cum sa reactioneze in cazul unei intalniri de gradul trei, cum sa investigheze singuri cazul si cum sa raporteze de urgenta autoritatilor ceea ce se intampla. Astfel de demonstratii au loc cu regularitate inca de anul trecut, doar numarul lor din ce in ce mai mare demonstrand ca este o situatie cat se poate de serioasa. Numarul fenomenelor care implica OZN-uri a crescut simtitor in Marea Britanie in ultimii doi, situatii similare intalnindu-se si in China, SUA sau Rusia.
Agentiile de informatii secrete din intreaga lume au declasificat mai multe sute de rapoarte ce confirma existenta, sau contactul sub diferite forme, cu rase din afara spatiului cosmic. Oare de ce se fac tot mai multe documentare cu privire la invaziile extraterestrilor? Suntem pregatiti. Suntem impinsi sa credem ceea ce era deja evident. Peste 77% din americani cred ca exista dovezi despre existenta extraterestrilor si a vizitelor lor pe planeta noastra. Contrar intelepciunii si logicii conventionale, oamenilor le place sa creada in „lucruri ciudate” si au tendinta de a cauta si interpreta dovezile in sensul favorabil existentei extraterestrilor.

„Exista un grup restrans de oameni care conduc programele secrete despre OZN-uri.In ceea ce priveste cunoasterea completa a lucrurilor si autoritatea operationala – adica autoritatea executiva – aceasta nu are chiar nimic de-a face cu Presedintele SUA sau cu Congresul. Cu ajutorul arsenalului de arme electromagnetice si psiho-operationale si prin constructia de nave extraterestre dupa modele originale capturate, guvernul din umbra s-a implicat in scenarii de rapiri false si e posibil sa puna la cale un fals atac extraterestru” – Steven Greer

Alte postari la tema:

Extraterestrii in epoca moderna

Extraterestrii in istorie

“PROGRAMUL TERRA”

Între oglinzile realitatii


Imagine

„Majoritatea oamenilor prefera sa ramâna în zona de siguranta decât sa intre în astfel de încurcaturi. Chiar daca se lovesc direct de o întrebare, mai mult ca sigur vor fugi de ea, îsi vor ascunde capul în nisip sau îsi vor gasi repede de lucru cu altceva. De ce sa pui o Mare Întrebare? A pune o Mare Întrebare este o invitatie la aventura, o calatorie spre a descoperi. Este incitant sa pornesti într-o aventura noua; exista o fericire a libertatii, libertatea de a explora teritorii noi. Asa ca, de ce nu punem aceste întrebari? Pentru ca, punând întrebari, se deschide usa catre haos, catre necunoscut si catre imprevizibil. În momentul în care pui o întrebare la care chiar nu stii raspunsul, ti se deschide calea catre un tarâm al tuturor posibilitatilor. Esti dispus sa primesti un raspuns care ar putea sa nu îti placa sau cu care sa nu fii de acord? Daca te face sa te simti incomod sau daca te departeaza de siguranta pe care ti-ai creat-o pentru tine însuti? Daca raspunsul nu este ce vrei tu sa auzi? Ca sa pui o întrebare nu îti trebuie muschi, ci curaj.”

Oamenii de stiinta au descoperit ca daca masoara din punct de vedere electric ceea ce iese din creierul unei persoane (folosind RMN sau scannere PET, de exemplu) atunci când priveste un obiect si apoi când doar îsi imagineaza acel obiect, în ambele cazuri sunt active aceleasi zone ale creierului. Închiderea ochilor si vizualizarea obiectului, produce aceleasi tipare ale creierului ca si privirea acelui obiect. Creierul nu numai ca nu distinge între ceea ce vede în mediul înconjurator si ceea ce-si imagineaza, dar se pare ca nu stie nici diferenta dintre actiunea în sine facuta si actiunea vizualizata. Acest fapt a fost descoperit pentru prima data în anii ’30, de Edmund Jacobson, M.D. (creatorul Tehnicii de Relaxare Progresiva pentru reducerea stresului). Când dr. Jacobson a rugat subiectii sa vizualizeze actiuni fizice, a descoperit miscari foarte subtile musculare care corespundeau cu miscarile muschilor care ar fi fost implicati în activitatea respectiva. Aceasta informatie a fost foarte bine folosita de multi sportivi, în lumea întreaga.

Perceptia este un proces complex, cu multe fatete, care începe atunci când neuronii receptori capteaza o informatie din mediul înconjurator si o trimit, sub forma impulsurilor electrice, creierului. Ca toate fiintele vii, receptorii nostri sunt limitati. Nu putem vedea lumina infrarosie, nu putem simti câmpurile electromagnetice asa cum fac pasarile (folosind aceste informatii pentru a naviga). Cu toate acestea, cantitatea de informatii care vine prin cele cinci simturi este uluitoare – undeva în jurul a 400 de miliarde de biti pe secunda. Evident, nu privim si nu procesam constient nimic din toata aceasta cantitate. Cercetatorii spun ca numai aproximativ 2000 de biti trec prin constiinta noastra. Asa ca, în timp ce creierul trece la treaba încercând sa creeze pentru noi o poveste despre lume, trebuie sa si scape de o multime de informatii. De exemplu, în timp ce cititi aceste cuvinte, chiar daca simturile voastre receptioneaza temperatura din camera, senzatia corpului vostru aflat pe scaun, textura hainelor la nivelul pielii voastre, zgomotul frigiderului si mirosul samponului pe care l-ati folosit, sunteti mai degraba inconstienti de toate acestea în timp ce va concentrati asupra cuvintelor cartii.

„Emotiile noastre decid ce merita atentia noastra… Decizia despre ce devine gând ivit din constiinta si ce ramâne un gând nedigerat, un tipar ramas îngropat adânc în corp, este mediata de receptori.” Dupa cum spune Joe Dispenza: „Emotiile sunt menite sa stimuleze chimic ceva în memoria pe termen lung. De aceea le avem.” Emotiile noastre sunt legate/conectate la un nivel inferior al procesarii vizuale, undeva în apropierea primului pas. Acest lucru are un sens din punct de vedere al evolutionismului. Daca mergând pe poteca apare în fata ta un tigru, vei procesa aceasta imagine si vei începe sa fugi înainte de a întelege de ce. 400 de miliarde de biti pe secunda! Chiar si daca eliminam lucrurile care sunt nereale (martienii) si pe cele care sunt „irelevante”(mirosul samponului), tot ramân o multime de biti. Emotiile dau acestora greutatea si importanta lor relativa. Ele sunt scurtatura catre perceptie. Ele ne ofera si capacitatea unica de a nu vedea ceea ce nu vrem sa vedem.

Daca ne construim realitatea din deja existenta magazie de amintiri, emotii si asocieri, cum am putea percepe ceva nou vreodata?
Cheia este o noua cunoastere. Largind paradigma, modelul nostru despre ceea ce este real si posibil, adaugam noi optiuni listei pe care o pastreaza creierul nostru. Ţineti cont ca acea lista nu este decât o descriere a realitatii care se bazeaza pe experienta personala; nu este realitatea însasi. O noua cunoastere ne poate deschide mintea catre noi tipuri si noi nivele de perceptie si experienta. Este importanta o informatie noua, dar o cunoastere completa implica atât întelegerea, cât si experienta. Daca vrei ca cineva sa stie cum este sa manânce o piersica, poti sa-i dai informatii despre asta – „este zemoasa si dulce si moale…” – dar nu va stii niciodata, cu adevarat, pâna când nu va musca din acea piersica. Asa ca, pentru a ne largi paradigma si a ne deschide catre o viata mai buna, ne trebuie si experiente noi.

Daca percepi numai ceea ce stii, cum vei putea percepe vreodata ceva nou? Daca te creezi pe tine, cum vei putea creea un nou tine? Odata ce s-a înteles ca noi putem experimenta viata în limitele cunoscutului, a ceea ce cunoastem deja, devine evident ca, daca ne dorim o viata mai bogata, daca dorim mai multe oportunitati de dezvoltare, realizare si fericire, atunci avem nevoie sa facem o miscare puternica în noi însine, punându-ne mari întrebari, experimentând noi emotii si adunând mai multe informatii/date în retelele noastre neuronale.

Concluzia, cel putin atât cât a putut stiinta sa realizeze pâna acum, este urmatoarea: Noi cream lumea pe care o percepem. Când deschid ochii si privesc în jur, nu vad „lumea”, ci lumea pe care echipamentul uman senzorial este capabil s-o vada, lumea pe care sistemul meu de credinte îmi permite s-o vad si lumea pe care emotiile mele vor sau nu s-o vada. Cu toate ca respingem aceasta notiune si vrem sa credem ca exista o „lume reala” pe care o putem percepe cu totii si asupra careia sa cadem de acord, de fapt, deseori oamenii – si poate ca întotdeauna – au o perceptie cu totul diferita a acelorasi lucruri. De exemplu, când este descrisa o crima de catre mai multi martori , versiunile despre „ce anume s-a întâmplat de fapt” difera mult – nu numai în ceea ce priveste detaliile, dar chiar si în privinta înfatisarii (cum ar fi culoarea parului, înaltimea, îmbracamintea) atât a victimei, cât si a criminalului. Fiecare martor crede ca el sau ea detine povestea adevarata, dar ceea ce detin cu adevarat este propria lor perceptie despre ceea ce s-a întâmplat. Noi ne cream lumea mereu în miliarde de feluri. Din punct de vedere stiintific, vederea si perceptia sunt cele mai evidente si demonstrabile modalitati prin care facem astfel. Marea întrebare este: totul se opreste aici? Este aceasta limita pâna la care afectam lumea pe care o vedem?

Karl Pribram a revolutionat felul în care gândesc oamenii despre creier prin afirmatia ca acesta este esentialmente holografic. El a afirmat ca procesarile sunt raspândite în tot creierul si ca, întocmai ca o holograma, fiecare parte contine întregul. Acest lucru a fost suficient de ciudat în sine, dar apoi Karl Pribram a aplicat acest model felului în care percepem. El a spus ca universul este, în esenta, holografic si ca singurul motiv pentru care noi simtim ca suntem „în” realitate, în loc sa „percepem” doar realitatea, este faptul ca acest creier se conecteaza holografic cu acel „acolo, afara” (caz în care timpul si spatiul dispar – de fapt, este o alterare a frecventei si a relatiilor de faza) si astfel perceptia noastra nu este doar procesata în creier, ci mutându-se în afara creierului, interactioneaza cu „acolo, afara”(spatiul cosmic). De aceea, indiferent de cât de buna este realitatea virtuala, nu va va convinge niciodata ca sunteti „în” acea realitate.

Dar daca realitatea este holografica, este posibil sa o percepem direct? Simturile noastre sunt limitate; sunt ca formele de taiat biscuiti presând realitatea. Cu toate acestea, întâlnim exploratori în constiinta relatând ca este posibil sa experimentam lumea complet, direct, întregul univers si o boaba de nisip, totul deodata. Si din acel punct de vedere, totul – tot ceea ce percepem prin simturile noastre – este maya, iluzie. Deci, nu este vorba decât de punctul de vedere, de perspectiva.

Când analizam o dorinta data, e important sa facem doua lucruri: sa nu judecam si sa fim sinceri cu privire la adevaratul obiect al dorintei. Pentru a examina cu claritate o dorinta, orice tendinta de a judeca trebuie sa dispara, deoarece nu reprezinta altceva decât o etichetare a respectivei dorinte ca fiind rea, fapt ce o trimite în mecanismul respingerii. Dorinta apare. Cineva îti ia fata pe autostrada, pentru un moment dorinta ta este sa ai un tun cu laser cu ajutorul caruia sa-l spulberi de pe drum. Daca te simti groaznic si rusinat, atunci ai toate sansele ca motivul mâniei tale sa nu fie niciodata descoperit.

„Liberul arbitru se gaseste în cortexul nostru frontal, iar noi ne putem antrena sa facem alegeri mai inteligente si sa fim constienti de alegerile pe care le facem. Ei bine, eu cred ca acest lucru reclama exercitiu, diferite feluri de exercitii. Putem merge la sala pentru a ne întari bicepsii sau ne putem antrena cortexul frontal recurgând la yoga, meditatie si alte practici”.

Asadar, cine alege? Desigur, noi o facem, dar ajungem din nou într-un punct în care ne întoarcem la întrebarea: cine sunt eu? Ce aspect al nostru alege (personalitate/ego sau spiritul transcedental)? Din punct de vedere neurologic, se pare ca întrebarea poate fi reformulata astfel: oare alegerea provine dintr-o retea neurala existenta sau din cortexul frontal? Profitam de avantajul oferit de caracterul cuantic aleatoriu, ce ne permite sa alegem ceva nou, sau suntem un dispozitiv mecanic, ce actioneaza întotdeauna pe baza unor conditii preexistente (vechi)? Si ne întoarcem înca o data la întrebarea: în ce lume traim? Într-un univers viu, organic si interconectat sau într-unul divizat si imobil? Noi alegem.

Sa vorbim putin despre crearea realitatii. Este vorba de motivul pentru care cream ceea ce suntem, de nivelurile de la care cream si de modul în care facem aceste creatii mai constiente si mai puternice. Se pare ca extraordinarul nostru creier este conectat cu lobul frontal tocmai în acest scop. Dr. Dispenza spune: „Ceea ce ne diferentiaza de toate celelalte specii este raportul lobului frontal cu restul creierului. Lobul frontal e o zona a creierului responsabila de intentia ferma, luarea deciziilor, reglarea comportamentului si inspiratie. Si, pe masura ce dezvoltam aceasta abilitate ca fiinte umane, vom lua alte decizii care, de fapt, ne vor influenta potentialul si evolutia. O decizie care i-ar lua unui câine în mod literal mii de ani, poate fi rezolvata de fiinta umana în numai câteva momente, datorita dimensiunilor mai mari ale lobului frontal.”

Am vorbit asadar despre motivul pentru care dorinta e necesara si nu întotdeauna „rea”. Si iata de ce: pentru a aduce în realitate sanatatea, bogatia si fericirea trebuie sa luam decizii si sa ne aliniem la ele prin intentie. Iar daca înca simtiti o legatura imperfecta cu aceste lucruri, Ledwith ne explica mai departe: „Si de ce nu pot atinge aceste lucruri? În esenta, din cauza lipsei concentrarii. Nu putem sta concentrati, mintea umbla încolo si-ncoace, iar noi suntem prea puternic racordati la vibratiile planului material”. Aici e aici. Pentru ca intentia sa functioneze cu adevarat, ea trebuie sa fie focalizata – dar lumea în care traim ne solicita permanent atentia. Se cheltuiesc miliarde de dolari pentru a atrage atentia oamenilor. (Iar termenul operativ este cheltuiesc). E o dilema reala, observa dr. Dispenza, ca „majoritatea oamenilor se opresc deoarece cauta rezultatele dupa un efort foarte mic, iar când nu le vad renunta imediat la respectiva posibilitate. Totusi, potentialul exista si dupa momentul în care ei se opresc. Suntem foarte lenesi ca fiinte umane. Traim într-o lume conventionala si daca nu primim imediat exact ceea ce dorim, devenim nerabdatori”.

Dar, desigur, nu putem arunca vina pentru lipsa noastra de concentrare asupra lumii. Aceasta e o mentalitate de victima. Mai degraba, pentru a obtine o intentie buna, trebuie sa ne dorim acest lucru si sa luam deciziile necesare dezvoltarii ei. E vorba, de fapt, despre o reactie în lant cu rezultate extraordinare.

fragmente din cartea – What the Bleep Do We Know?! – Ce naiba stim noi, de fapt?!

Matrix vs Matrix – istoria nescrisă


matrix02     exclusiv

(fragmente)

Se vehiculează tot mai mult ipoteza cum că apariţia omului este de origine extraterestră (teoria paleoastronautică). Aceşti extratereştrii trebuie că şi-au stabilit o bază de operaţiuni. Sunt destule dovezi că baza a fost undeva în zona Carpaţilor, pe teritoriul actualei Românii. Din centrul operaţional, extratereştrii au efectuat operaţiunile necesare creerii omului. Nu putem şti care au fost acestea, poate au adus hibrizi de pe alte planete, poate au îmbunătăţit genetic vreuna din speciile existente aici. Următoarea fază a fost civilizarea creaţiei (omul). Mă îndoiesc că au creat oraşe ca cele actuale, uzine şi tot ceea ce reprezintă actuala civilizaţie. Logic ar fi să-i înveţe pe oameni strictul necesar şi apoi să-i lase să se dezvolte sub controlul unei elite. Această elită sunt viitorii conducători descendenţi din zei (vezi Egiptul antic). Prin urmare, doar iniţiaţii cunoşteau secretele zeilor, doar iniţiaţii puteau şti cum să folosească aparatura lăsată de zei. La plecare sau înainte de moarte, zeii le-au lăsat destulă tehnologie, dar nici o posibilitate de a o multiplica. Deci secretele zeilor trebuiau păstrate doar în cercul strâmt al elitei, deoarece aparatura nu era suficientă pentru ca fiecare muritor să poată beneficia de ea. Şi poate erau singurii capabili moral să nu folosească tehnologia ca armă.

În paralel cu această expediţie extraterestră sau poate la o oarecare distanţă în timp, pe glob se întâmplă ceva asemănător în cel puţin două centre. Privind rasele actuale (neagră, galbenă, roşie, albă) rezultă că extratereştrii erau de altă origine, dar că au grefat pe aceeaşi rasă autohtonă genele lor. Povestea se repetă şi controlul moştenirii tehnologice intră pe mâna unei elite. Probabil din cauza concurenţei pentru dominarea mondială aceste centre intră în conflict. Primul conflict este în mod cert unul de factură violentă. Ne putem uşor imagina puterea de foc a unor arme de origine extraterestră, putere şi efecte pe care cei rămaşi nu aveau de unde să le cunoască, ei fiind deţinătorii doar a metodelor de folosire (poate şi acestea incomplete). Un exemplu de efect îl găsim în cartea ,,Sfidarea timpului”, autor S. Ştefănescu: ,,(…)Gurkha aruncă de pe puntea puternicei sale vimana o singuă săgeată asupra celor trei oraşe înfloritoare. Şi s-a ridicat din lumina fără de sfârşit un nor strălucitor, mai strălucitor decât o mie de sori, şi a transformat oraşele în cenuşă (…)”. Posibil să asistăm la un război al extratereştrilor, posibil să vedem decăderea paznicilor. Poate ca erau altă civilizaţie ostilă sau primită cu ostilitate de către elite.

Putem concluziona că puţinele oraşe ridicate de elită au fost distruse în acest război. De asemenea, în cazul bazelor iniţiale, se poate deduce că toată construcţia existentă la suprafaţa pământului a fost distrusă, a rămas doar ceea ce era construit în subteran. Aceste baze subterane e posibil să existe şi la ora actuală, ele fiind inaccesibile datorită integrării perfecte în natură (camuflajului): ,,…regiunea Vrancei (subterană) este o colonie extraterestră al cărui <<creier>>se află în subteran!” (E. Delcea – Secretele Terrei IV ).
E posibil ca acest conflict să fi fost mult mai extins decât ne imaginam noi. La fel cum actuala elită încearcă (sau a reuşit) colonizarea planetei Marte, tot aşa elita din vremea aceea a colonizat o planetă (din sistemul nostru solar) fără cunoştinţa maselor. La începerea conflictului pe Terra au rămas în expectativă sau s-au implicat decisiv de partea uneia din tabere. Rezultatul a fost extinderea războiului în spaţiul extraterestru. De aici putem deduce că s-au alertat autorităţile galactice, care nu doreau extinderea conflictului în Galaxie. Prin urmare, trimit un comando de pacificare (N.A.T.O. galactic) care este nevoit să acţioneze în forţă.

Dovezi aduc scrierile indiene, legendele greceşti şi legendele sumeriene (parţial preluate de evrei – Sodoma şi Gomora). Toate acestea vorbesc de lupta dintre zei şi semizei (ignorăm luptele dintre zei şi zei). Zeii sunt forţa de pacificare, semizeii sunt urmaşii extratereştrilor degeneraţi genetic şi informaţional. Deoarece somaţiile şi demonstraţiile de forţă şi tehnologie nu duc la încetarea conflictului este nevoie de intervenţie armată. Sunt distruse principalele citadele ale beligeranţilor şi câteva cetăţi în care se adăpostesc ultimii rebeli (ex: Sodoma şi Gomora). Sunt sigilate bazele subterane ale celor trei centre principale. În urma ordinelor primite de la Alianţa Galactică, se iradiază populaţia terestră în scopul de a bloca memoria genetică. Se realizează astfel o uniformizare între elită şi mase, în aşa fel încât nimeni nu-şi mai aminteşte conflictul, nu-şi mai aminteşte de existenţa centrelor, nici informaţii ştiinţifice care să permită dominarea planetară. Poate acesta este momentul când creierul uman rămâne să lucreze la capacitatea de 10%. În aceste condiţii, fiinţa umană are o singură variantă: evoluţia în mod original. Sunt puşi paznici la vechile centre. Aceşti paznici sunt curăţaţi genetic de violenţă şi dorinţă de putere. Care era şi este scopul acestor paznici? Ei erau puşi să vegheze tehnologia existentă în vechile centre extraterestre. Aceşti paznici erau ajutaţi de populaţia inconştientă, dar programată genetic, din jurul centrelor. Cum spuneam, unul dintre centre se află în Munţii Carpaţi. Prin urmare, putem înţelege de ce populaţia acestui areal a fost de la naşterea ei sedentară-de sine stătătoare (în mod special cei din jurul munţilor). Putem înţelege îndârjirea cu care apărau ţinutul vechii Geto-Dacii – noi suntem avangarda paznicilor centrului. De asemeni, aceşti paznici aveu posibilităţi şi cunoştiinţe psihice şi tehnologice superioare. Erau într-un fel în locul elitei, dar fără dorinţa de dominare, fără a putea gusta din plăcerea de a avea putere şi fără a se implica în evoluţie decât în caz de pericol de autodistrugere sau atac extraterestru.

Din acest punct totul devine ciudat. După plecarea expediţiei de pacificare a Uniunii Intergalactice a început un război psihologic şi parapsihologic între centre, care, implicit a antrenat şi populaţia (masele) ce aparţineau zonei sau tiparului genetic. Cea mai plauzibilă explicaţie ar fi trezirea amintirilor despre războiul de dinaintea venirii expediţiei extraterestre. Această trezire a amintirilor e posibil să se fi întâmplat cu ocazia unei intervenţii străine (extra sau intraterstre).E posibil ca nişte ,,oaspeţi” din afara confederaţiei galactice să-şi fi creeat o naţiune (un popor) de zombi, din necesitate sau experiment neautorizat. Poate sadismul nu este un atribut exclusiv uman, prin urmare această populaţie zombizată a fost interpusă tuturor celorlalte, fiind condiţionată să creadă că este singura aleasă de zei, că reprezintă perfecţiunea umană şi că religia ce-a creat-o (sau i-a fost indusă) este unică. Bineînţeles, toate acestea sunt întâmplări înainte de istoria oficială. Singurele dovezi ce-au reuşit să străbată timpurile sunt cele din legende şi basme populare, în mod special ale populaţiilor din jurul centrelor.

Cele mai cunoscute legende sunt cele din Vechiul Testament (dar nu cele mai vechi). E bine să studiem puţin aceste legende pentru că provin din mai multe surse (sumeriene, egiptene, babiloniene, persane), chiar dacă sunt incomplete şi parţial denaturate (adaptate). Trebuie în primul rând să analizăm ieşirea din Egipt. Dovadă că este o legendă preluată de la una din populaţiile mai vechi cu care au intrat în contact triburile ebraice: nu se întâlneşte în istorie numele faraonului şi, în al doilea rând, asemenea catastrofe (pedepse divine) la amploarea descrisă în Vechiul Testament trebuiau obligatoriu găsite în cronicile egiptene care inventariau până şi evenimente cotidiene banale. Prin urmare, putem concluziona că, dacă este ceva real în toate acestea, evenimentele sunt mult mai vechi decât se spune. Aceasta poate însemna că o populaţie din trecut a fost manipulată în aşa fel încât să creadă că D-zeu este cel ce se ocupă de problemele ei.

După această mică divagaţie să analizăm cazul divinităţii care se deduce din legenda sus-citată. Omul la începuturile sale (poate chiar şi la momentul la care ne referim) nu cunoştea frica de divinitate. De ce? Pentru că nu se creease conceptul social de frică de divinitate şi divinitatea nu s-a manifestat (şi nu se manifestă) prin producerea fricii. Însă, dacă cineva ar dori să manipuleze o naţiune suficient de primitivă comparativ cu posibilităţile sale tehnice, ar inventa conceptul de frică de divinitate şi cu mijloace tehnice (ce nu necesită depăşirea finelui secolului al XIX-lea) ar putea demonstra plăcerea ,,divinităţii” de-a simţi frica grupului ţintă.
Să analizăm câteva aspecte ale celor 40 de ani de rătăcire prin deşert. Stâlpul de foc sau norul (ziua) pot fi explicate foarte uşor (la nivelul seolului al XIX-lea) de un balon, noaptea iluminat datorită necesităţii de-a încălzi gazul şi ziua ceaţă probabil datorită unei instalaţii bazate pe forţa aburului (un motor de exemplu, necesar corectării direcţiei de deplasare). Vocea ca de tunet, ce produce spaimă în rândul ,,credincioşilor” poate fi un banal difuzor (posibilităţi tehnice existau la finele secolului XIX, dar nu s-a gândit nimeni să-l realizeze): de asemeni, cunoscând traseul pe care-l va urma grupul, se putea folosi proprietatea anumitor spaţii de-a produce ecou. Sunt doar două exemple în care se vede uşurinţa cu care datorită tehnicii o populaţie sălbăticită poate fi manipulată. Nu vreau să continuu pentru a nu plictisi cititorul; mai multe ipoteze se găsesc în cărţile d-lui Cristian Negureanu, deşi concluzia este puţin diferită.
Întrebarea legitimă este: cine a produs o asemenea manipulare şi cine avea posibilităţi tehnice pentru aceasta? E forţat dacă presupunem că şi această intervenţie (manipulare) aparţine tot unei expediţii extraterestre. Ce s-a întâmplat cu Terra? Era un obiectiv turistic? Unii veneau (pentru weekend) şi alţii plecau (începea săptămâna de lucru)? Explicaţia trebuie să fie terestră. Cum spuneam ceva mai devreme, este posibil să se fi trezit amintiri despre războiul de dinaintea pacificării (şi iradierii) şi odată cu ele amintirea locurilor unde se pot găsi informaţii ştiinţifice rămase (ascunse?) de dinaintea războiului. De asemeni, e posibil ca vreunul din paznicii de la unul din centre (baze) să fi trădat poate tot în urma unor amintiri când ,,ai lui” doreau să domine lumea, chiar dacă el nu poate simţi aşa ceva. Sau poate un grup a găsit din greşeală documente cu conţinut ştiinţific şi psihologic (în mod special de manipulare semantică) şi a reuşit să le descifreze (cel puţin parţial). Poate chiar au descoperit centrul (baza) din zona lor şi cu ajutorul unuia sau a mai multor paznici chiar l-au ocupat (sau paznicii erau morţi?!). Această ipoteză are destulă susţinere, dacă ne gândim că în prezent elita actuală (descendenta celei vechi) şi-a săpat adevărate oraşe subterane poate chiar după modelul original. (Societăţi secrete şi puterea lor în sec .XX – M.W.Cooper) Se prea poate ca şi în trecut să fi încercat acelaşi lucru (construirea de baze-oraşe subterane). Afirmaţia de mai sus se bazează pe descoperirea interminabilelor tunele subterane (neexplorate decât parţial) din America de Sud.
Primul lucru urmărit de ocultă a fost creearea unei arme silenţioase care să nu alerteze celelalte centre, mai bine zis ceilalţi paznici, ce n-ar fi permis un război direct. Având cunoştinţe psihologice, au hotărât creearea religiei şi aceasta nu oricum, ci subordonată lor în orice condiţii de transformare. Conceptul de bază a fost frica de divinitate. Al doilea concept a fost numele zeilor. Aceste nume trebuiau să intre în tiparul semantic pe care-l vor lăsa moştenire generaţiilor vitoare. Trebuie spus din start că planul şi arma (religia) au fost gândite să dea roade peste mii de ani, dar şi imediat, în caz de necesitate. Planul iniţial a fost infestarea populaţiei globului cu religia creată pe baze semantice; în concluzie, una şi aceeaşi religie pentru toate popoarele. Ca să nu fie descoperită cacealmaua, au inventat pentru unul şi acelaşi zeu mai multe nume. Logic era ca începutul răspândirii să-l facă în paralel mai multor populaţii odată. Important este că cel mai puternic a prins la populaţiile nord-africane şi o parte a Asiei (în mod special zona Indiei).

Ştim din psihologie că omul poate fi manipulat şi datorită reflexelor, care pot fi induse chiar de manipulator. Aceste reflexe sunt de două feluri: ,,…reflexe inferioare (necondiţionate) şi superioare (condiţionate)…’’ . Pe baza acestor reflexe ,,puteţi fi manipulaţi în direcţii pozitive sau negative.” (idem). Pentru a înţelege mai bine grozăvia la care suntem expuşi prin crearea de reflexe, am să-mi permit să citez din aceeaşi lucrare a d-lui P.Coruţ un fragment mai lung: ,,Stimulii folosiţi pentru a vă condiţiona (a vă crea reflexe condiţionate) pot fi acustici (sunete, cuvinte), optici (lumină, întuneric etc.). Prin simpla lor apariţie în viaţa dumneavoastră, ei vă determină să acţionaţi în direcţia în care aţi fost învăţaţi de către cei care vi-i aplică.”
Probabil că reacţia de negare apare la cei care citesc cele de mai sus. Cum să fiu eu condiţionat? Eu sunt om liber. Ei bine, nu-i chiar aşa. Gândiţi-vă de câte ori, din cauza presiunii exercitate de societate, n-aţi cedat convingerile dumneavoastră în detrimentul majorităţii? Dar cea mai grea condiţionare este cea religioasă. ,,De exemplu, ştim cu toţii că la pronunţarea cuvântului diavol, un habotnic îşi va face cruce şi va scuipa în sân. La fel, un religios simte că-l apucă tulburarea sau enervarea atunci când persoane de soiul meu iau în derâdere zeii primitivi la care se închină. Simpla invocare a zeilor respectivi îi emoţionează, îi înfricoşează, îi tulbură de nu mai pot gândi raţional. Numele zeilor şi sfinţilor sunt cuvinte-stimuli de reflexe condiţionate.” .

Parcă încet-încet începem să înţelegem grozăvia armei (religia) inventată de acei rebeli din trecut. Iată cuvintele unui om ce a înţeles înaitea multor ,,capete luminate” adevărul: ,,Cea mai veche formă de spălare a creierului este religia.” .

Al doilea pericol era şi este legat de telepatie şi crearea unui câmp mental cu imagini religioase. Să explic. Telepatia a fost demonstrată de ruşi încă de dinainte de de cel de-al doilea război mondial şi este un fenomen ce-a avut o publicitate şi-o recunoaştere largă. Despre mentalul colectiv s-au spus puţine şi la fel de puţină publicitate i s-a făcut. Psihologia de vârf studiază şi pune în aplicare (experimental sau la ordin) o gamă largă a fenomenelor ce ţin de mentalul colectiv. Pentru a defini cât mai corect termenul de mental colectiv trebuie să vedem care este legătura dintre acesta şi telepatie. Iată o definiţie a telepatiei relativ uşor de înţeles şi care ne apropie tot mai mult de scopul urmărit de cei care au iniţiat acum multe mii de ani în urmă războiul invizibil: ,,Emisia telepatică seamănă cu o săgeată psiho-energetico-informativă, în care frecvenţa purtătoare este săgeata materială iar mesajul, cuvintele scrise pe ea. Creierul unui om transmite şi recepţionează milioane de asemenea ,,săgeţi” în fiecare zi, însă nu este conştient de acest proces. Omul crede că toate gândurile s-au născut din creierul său, că toate sentimentele au înflorit ori au explodat din sufletul său (din inconştient)” (Clanul învingătorilor – Pavel Coruţ).

Imaginaţi-vă ce fel de gânduri emite o masă de oameni adoratoare de zei. Gânduri de teamă, frică, ură faţă de necredincioşi şi, cel mai rău, comportamente social-familiale conforme cu ,,scrierile sfinte”. Ori, dacă noi oamenii facem schimb de gânduri non-stop, înseamnă că la un moment dat, dacă întâlnim acelaşi gând, tindem să-l acredităm ca adevărat. Înseamnă că ajunge să fie contaminat un nucleu de oameni, sau mai bine zis fanatizaţi, pentru a avea câteva idei dominante pe care să le radieze (emită) încontinuu, iar masele trebuie doar puţin informate (genul de reclamă prin propovăduitori sau profeţi) şi iată că la primul gând spre zeul propovăduit vor începe să primească gânduri (idei) ce vin să susţină ,,adevărul” profetului. Şi am ajuns în punctul în care putem încerca o definiţie a mentalului colectiv: ,,…emisiile telepatice ale creierelor omeneşti crează un câmp psiho-energetico-informaţional mondial (pentru umanitate) sau zonal (rasial ori naţional) denumit îndeobşte mental colectiv, inconştient colectiv (mondial, rasial, naţional).” (Clanul învingătorilor –P.Coruţ)

Nu uitaţi că toţi zeii sunt creaţia aceluiaşi centru. Asta înseamnă că dintr-un singur loc se poate controla religia mondială. Dar să vedem care a fost (şi este) metoda preferată de rebeli: s-au creat (artificial) zei care pentru profani (şi chiar pentru aşa-zişii iniţiaţi) sunt complet opuşi (duşmani).

Motivele acestui gen de a impune zei sunt:
– populaţiile se vor război în numele zeilor şi-şi vor slăbi potenţialul de apărare;
– pe timp de război, invenţiile şi orice ţine de gândire creatoare (evoluţie) nu-şi găseşte afirmare.
Interesant este că cel mai puternic atac a fost dat populaţiei europene (rasa albă). Religiile au fost introduse circular spre Europa şi au format câteva cercuri concentrice. Penetrarea s-a făcut de la cei mai sălbăticiţi (Africa, nordul Africii şi Orientul Apropiat) şi a continuat cu popoarele recunoscute ca navigatori şi comercianţi (ex: fenicienii, grecii).

Presupunând că centrul european (din munţii noştri) avea aceleaşi cunoştinţe de psihologie sau că cel puţin putea face o analiză ştiinţifică a mişcărilor sociale ce se întâmplau, se naşte întrebarea firească: cum putea să contraatace? Răul fiind făcut (necesitatea de a se închina unei forţe superioare fiind implementată deja în mentalul colectiv), singura modalitate care avea şanse de reuşită era impunerea unei religii proprii cu efecte pozitive şi de decondiţionare. Cel puţin în direcţia aceasta au acţionat. Au creat o religie mult mai simplă, mai uşor de asimilat şi care avea în centru omul. Acest detaliu (religie umanistă) este foarte important. Celelalte religii impuneau zei cu caracteristici animale, însăşi reprezentarea lor fiind ori exclusiv animală (bou, leu, leopard etc.) ori jumătate umană, jumătate animală. Probabil acesta a fost momentul apariţiei omului-zeu Zamolxe (Zalmoxis). Mai târziu, din considerente necunoscute (sau datorită degenerării religiei iniţiale) Zamolxe-omul a devenit gemenii divini Zamolxe şi mai apoi pătrimea divină-tatăl, mama, fiul şi fiica (de aici derivă crucea ca simbol sacru).

Pentru impunerea noii religii era nevoie de a intra în contact cu populaţiile condiţionate. Aceasta s-a realizat în mai multe etape şi s-a desfăşurat analog penetrării religiei rebelilor, adică în cercuri concentrice, plecând de la Munţii Carpaţi spre exterior. Mai mult ca sigur că un minim de contact exista între populaţia din jurul Carpaţilor şi vecini (cel puţin comercial). Prin filierele deja existente a început impunerea culturii (superioară celor din afara arcului Carpatic) şi religiei. Apoi au început migraţiile pelasgilor şi crearea Imperiului Pelasg. Populaţiile care acceptau supunerea (în faţa unei culturi superioare) au fost scutite de război. Care nu acceptau erau cucerite cu armele.
…………………………………………………………………………………………………………………………..
Au trecut aproape 2000 de ani de când Dacia a fost înfrântă în cel mai important război purtat de Imperiul Roman. S-au petrecut multe schimbări în Istoria Universală. Dar pentu noi cele mai importante evenimente sunt cele din arealul nostru şi cele ce au importanţă ca factori direcţi şi indirecţi ai evenimentelor ce ţin de schimbările de ,,aici”.
O trecere succintă prin istoria Traco-Daciei şi apoi a Daciei, adică aprox. 700 a.C. – 1600 d.C, arată un popor şi o mentalitate superioare majorităţii europenilor. Poate şi următorii 300 de ani pot fi consideraţi păstrători ai focului dacic. E greu de concluzionat. Întrebarea care devine greu de evitat când raportăm evenimentele trecute la cele prezente este următoarea: cum e posibil ca o naţiune atât de conştientă în trecut de valoare ei şi care nu a acceptat să fie îngenuncheată nici chiar când a fost învinsă în război, în prezent să cerşească sclavia, să-şi dorească un stăpân? Au dispărut în decursul a câtorva generaţii acele idei perpetuate genetic până acum aprox. 200 de ani?

Aceasta e problema pe care am încercat să o abordez, poate că într-un mod care pentru mulţi a părut un fel de fantezie. Pentru alţii poate adevărul suprem. Prin ceea ce am scris eu doresc doar să pun întrebările. Poate şi unele răspunsuri. Dacă ele sunt prea coerente este vina istoriei şi nu a mea.

-va urma-

Acesta este un fragment din cartea unui amic. Cu acordul său, mi-am permis să distribui in 2-3 episoade anumite aspecte ce mi-au atras aţentia. Deşi nu reprezintă punctul meu de vedere, pot spune că sunt de acord cu anumite afirmaţii .

Alte postari la tema:

“PROGRAMUL TERRA”

Daca exista, unde sunt ?

Extraterestrii in epoca moderna

Despre manipulare


image-manipulation-3

Mulţi oameni se îndoiesc că ar putea exista o conspiraţie pe o scară largă.Unii cer probe, dar atunci când li se aduc le neaga existenţa sau le consideră irelevante. Alţii rămân indiferenţi, spunând că au probleme mai importante de rezolvat.Toţi aceştia reacţionează exact aşa cum sunt programaţi, în timp ce neagă în continuare existenţa programării. Manipularea este una dintre armele de temut folosită de conspiratori pentru a-şi ascunde scopurile reale şi pentru a controla publicul larg. pentru a supravietui într-o societate concurenţială.
“Şocurile viitorului”cu stiri negativist /teroriste sunt descrise ca serii de evenimente care se produc atât de rapid, încât creierul omenesc nu poate asimila toate schimbările de situaţii. Ştiinţa a arătat că există limite clar demarcate ale numărului şi naturii schimbărilor cărora le poate face faţă mintea omenească. Astfel, după un şir continuu de şocuri, grupul vizat nu mai vrea să aleaga între variantele existente care i se par incerte. În urma confruntării cu prea multe posibilităţi ambigue, populaţia este astfel derutată şi demoralizată, cuprinsă de o violenţă necugetată, determinând astfel apariţia ucigaşilor în serie, a violatorilor şi a răpitorilor de copii, generându-se sentimente de frică, angoasă şi teroare. Ulterior, se instalează o stare de apatie generală, de inerţie şi de indiferenţă faţă de orice altă schimbare. Un asemenea grup devine uşor de controlat şi va urma docil ordinele, fără să se opună.
În consecinţă, utilizează două principii importante: prin repetiţia nesfârşită a aceloraşi sloganuri, imagini, sonorităţi ritmice obsedante, se creează o stare de oboseală mentală, care este propice supunerii la voinţa celui care a iniţiat acest proiect; al doilea principiu constă în faptul că majoritatea oamenilor sunt înclinaţi să creada în lucrurile pe care le-ar dori realizate, chiar dacă acestea nu au la bază nici o motivaţie reală, ci sunt doar de factură emoţionala. Ne aflăm astfel în faţa unei adevărate imposturi psihice, un adevărat viol psihic exercitat asupra individului şi a maselor de oameni. Atunci când un ziarist scrie un articol politic, când un om de stat semnează un decret, când un cetăţean depune un buletin de vot în urnă, când adversarii politici se ceartă şi se atacă reciproc, toate aceste acte, fără excepţie, nu sunt altceva decât reflexe condiţionate de diverse grade. E firesc ca, din când în când, să fie obligaţi să recurgă la manifestaţii zgomotoase, în care exploatează şi fac să se dezlăntuie forţele inerente mulţimilor.”
O altă premisă pe care se bazează unele tehnici de manipulare este aceea că numai o parte dintre oameni au capacitatea de a înţelege şi de a observa ceea ce se petrece, spre deosebire de majoritatea, care îsi formează doar opinii superficiale şi trecătoare; aşa stau lucrurile în privinţa tuturor problemelor societăţii. Reiese astfel că iraţionalitatea este predominantă la nivelul conştiinţei publice. Manipulatorii au profitat de această constatare pentru a submina şi distrage atenţia oamenilor de la perceperea stării reale de fapt. Cu cât devin mai complexe problemele societăţii industriale moderne, cu atât este mai uşor să se introducă diversiuni tot mai mari, astfel încât s-a ajuns în situaţia absurdă ca opiniile absolut nefundamentate ale maselor, create de nişte manipulatori abili, să dobâdească aparenţele unor realităţi ştiinţifice.
Prin intermediul publicităţii se urmăreşte influenţarea omului obisnuit – numit consumator, prin declanşarea unor reflexe condiţionate în sensul dat de cel care face publicitatea prin intermediul sugestiei. Publicitatea încearcă să creeze celui căruia i se adresează o nevoie prin utilizarea unor scheme de reflexe condiţionate abil ascunse. Sub masca unui caracter informativ, publicitatea urmăreste mai mult să “frapeze” decât să convingă, să sugestioneze mai mult decât să explice. Apoi apare obsesia şi nevoia stringentă de a avea acel lucru căruia i se face publicitate, chiar dacă cel manipulat nu este conştient de aceasta şi, mai ales, nu are nevoie de lucrul respectiv. Publicitatea, ca şi propaganda politică care se adresează maselor, speculeaza intens faptul că nivelul intelectual al maselor de oameni este destul de scăzut.
Influenţa propagandistică se realizează cu un succes evident folosind mass-media. Prin intermediul “actualităţilor” de la televiziune, al ziarelor, al revistelor pentru femei (foarte eficiente în a prezenta cât mai dramatic lucrurile), etc sunt aduse în casele şi minţile oamenilor stiri negativiste, dezarmante, ideile dorite de manipulatori. Iar atunci când trebuie să se promoveze un lucru pe care publicul n-a fost complet convins să-l accepte, cineva scrie un articol, abordând acel subiect din toate punctele de vedere şi dându-i o importanta deosebită. Apoi procesul este repetat până când rezistenţa publicului este învinsă pe toate planurile. Un ziarist trebuie să fie înainte de toate un “muzician al sufletelor”, el trebuie să cunoască perfect instrumentul la care cântă – claviatura pulsiunilor şi instinctelor umane, străfundurile şi sublimările lor.El trebuie să poata provoca deliberat în mase reflexele condiţionate, să le inhibe pe unele şi să dezinhibe altele, să creeze unele noi, să declanşeze noi acţiuni. Pentru a atinge aceste scopuri, el se foloseşte de presă. Printr-o informaţie mai mult sau mai puţin tendenţioasă se crează o stare emoţională, sunt atinse anumite corzi sensibile ce evocă reflexele condiţionate pe care ziaristul urmăreşte să le direcţioneze pentru a-şi atinge scopul.
Controlul social prin intermediul mass-media
O altă metodă de manipulare constă în a organiza talk-show-uri de televiziune live, în care un grup de experţi promovează produsul şi / sau ideea, sub pretextul “dezbaterilor”. Se recrutează participanţi pro şi contra, discutând în punct şi contrapunct şi exprimându-şi sprijinul sau opoziţia. Când totul se termină fără a se ajunge la nicio concluzie pentru că nici nu se dorea aceasta, subiectul promovat a fost imprimat în mintea telespectatorilor. Această practică, nouă la începutul anilor şaizeci, a devenit în prezent o metodă standard.Sondajele au de fapt rolul de a forma opinii. În afară de mass-media, o altă zonă importantă de intersecţie dintre experimentele programării mentale şi ceea ce devine politică publică este cea a “sondajelor de opinie”. Campaniile de sondare a opiniei publice au, de fapt, sarcina de a modela şi manipula opinia publică în modurile care le convin conspiratorilor. O mare parte din ceea ce citim în ziare sau vedem la televizor a fost mai întâi validat prin campanii de sondare a opiniei publice.
Această procedură se numeşte “făurirea opiniei publice”. Aceasta este perla “olimpienilor” căci, cu ajutorul miilor de specialişti în noile ştiinţe sociale aflaţi la discreţia lor şi ţinând strâns în mână toată mass-media şi în special agenţiile de ştiri, se pot crea NOI opinii publice despre aproape orice subiect, pentru a fi apoi diseminate prin lume în mai puţin de două săptămâni. Ideea simplă care stă la baza acestei metode de condiţionare socială este aceea de a afla cât de receptiv este publicul faţă de directivele politice trimise de Comitetul celor 300 (Comitetul celor 300 este SINGURA ierarhie de putere din lume care transcende toate guvernele şi indivizii, oricât de puternici şi de siguri pe sine s-ar crede aceştia. Ea acoperă finantele, domeniul apărării şi partidele politice de toate culorile şi orientările. Nu există nici o entitate pe care Comitetul să n-o poată depista şi controla, inclusiv religiile organizate ale lumii. Oamenii sunt numiţi “grupuri-ţintă ale populaţiei”, iar sondajele de opinie măsoară de fapt rezistenţă acestora faţă de ceea ce apare la ştiri – care reflectă directivele transmise de la nivelul cel mai înalt al guvernului invizibil.
Mai recent, am văzut cât de bine funcţioneaza procesul de condiţionare , când într-un mod similar americanii au fost condiţionaţi să perceapă Irakul ca pe o ameninţare şi pe Saddam Hussein ca pe un duşman personal al Statelor Unite. Aceasta s-a petrecut când George Bush (subordonat Comitetului celor 300) a primit ordin să atace Irakul. În două saptamâni, cu ajutorul mass media, nu numai Statele Unite, ci aproape întreaga opinie publică mondială s-a întors împotriva Irakului. La fel stau lucrurile acum cu asmuţirea lumii împotriva Iranului. Evenimentul catalizator a fost mereu unul de tip “şoc al viitorului/stiri teroriste”. Demolarea deliberată a celor două turnuri World Trade Center de către americani pentru a crea pretextul invadării Irakului este similară înscenării de la Pearl Harbor, care le-a oferit pretextul de a ataca Japonia. Vedem deci cum istoria se repetă, iar oamenii orbiţi prin manipulare si programare par să nu înveţe nimic din ea.
Ameninţarea cea mai gravă a manipulării se adresează libertăţii individuale şi colective a omenirii. Odată cu apariţia Guvernului Mondial Unic şi a Noii Ordini Mondiale, se vor pune în aplicare experimente cu rază lungă de acţiune, în scopul de a-i eradica omului din minte, trup şi suflet dorinţa de libertate.
sursa

Despre alimente nesanatoase si organisme modificate genetic


nutritie nesanatoasa

Omul modern este o fiinta bizara. Se distruge singur, lent, de parca viata nu ar conta pentru el. In lumea biologica nu exista nicio alta creatura cu aceleasi apucaturi autodistructive. Cu 500 de ani inainte de Hristos, anticii si-au dat seama ca „esti ceea ce mananci” si ca „alimentele pot fi medicamente”. Aceaste expresii sune atribuite in egala masura unor celebri medici ai antichitatii, precum Hipocrat si Galenius. Daca ar fi sa fie asa, omul modern nu este altceva decat un conglomerat de grasimi si zaharuri, lipsit de vitamine. Despre obiceiurile alimentare nesanatoase gasim zilnic o sumedenie de informatii, adesea contradictorii, astfel incat consumatorul de rand este de-a dreptul buimacit si nu mai stie ce si cum sa manance. Acest top al alimentelor nesanatoase tine cont de doi factori. Primul este frecventa consumarii, pentru ca o otrava introdusa sistematic in organism este foarte posibil sa functioneze. Al doilea este impactul imediat asupra sanatatii, pentru ca unele alimente chiar daca sunt consumate ocazional pot avea efecte deosebit de nocive.

1. Cartofii prajiti
Sunt pe departe cele mai daunatoare alimente, daca tinem cont de cei doi factori ai acestui top. Nelipsiti din alimentatia noastra cotidiana, cartofii sunt daunatori indiferent de forma sub care sunt serviti pentru ca contin glucide ce sunt metabolizate rapid in zaharuri simple. Acestea sunt usor absorbabile care si repede nivelul de insulina. Ba mai mult, atunci cand sunt prajiti la temperaturi inalte in grasimi de tip trans, are loc o serie de procese ale caror efecte sunt de-a dreptul devastatoare. Este stiut faptul ca alimentele prajite contin serii de acizi grasi de tip trans si multe substante cancerigene de tip acrilamide. Daca sunt prajiti in ulei din floarea soarleui, soia sau porumb apar grasimile polinesaturate. Acest tip de grasime produce o cantitate mare de radicali liberi, care duc la o imbatranire prematura, cancere sau obezitate.

2. Margarina
A devenit un aliment nelipsit in viata codidiana. Chiar daca nu este consumata direct, margarina are si ea un continuit sporit de acizi grasi trans. Acesta duce la cresterea colesterolului rau si scaderea celui bun. In tipul proceselor tehnologice, margarina este completata cu mai multe tipuri de coloranti si aromatizanti. In tipul devzoltarii productiei a devenit de-a dreptul otravitoare, datorita proceselor de hidrogenare si apoi de inter-esterificare. Margarina este o grasime sintetica care nu poate fi procesata de organism. Aceste grasimi se depun pe membrana celulelor sistemului imunitar. Margarina afecteaza in special inima, creierul si circulatia sangvina. Foarte multi dintre cei care e opun consumului de margarina sustin ca ar avea o structura moleculara asemanatoare plasticului. Chiar daca aceasta afirmatie este falsa, plasticul fiind o structura polimerica, iar margarina un amestec de grasimi si apa, totusi ea este nociva prin structura grasimilor continute.

3. Bauturile carbogazoase
Bauturile de tipul coca-cola au cel mai mare impact comercial din seria obiceiurilor alimentare moderne. Consumul de cola a devenit un obicei cotidian, cu cele mai nocive efecte. Un simplu pahar de suc contine aproximativ 10 lingurite de zahar, aproape 200 de calorii, si 60 mg cafeina. Asta fara a mai pune la socoteala si un numar mare de coloranti si aditivi. Consumul pe termen lung este insotit aproape intotdeauna de osteoporoza, obezitate, si afectiuni cardiovasculare. Cariile dentare sunt si ele puse adesea pe seama consumului de cola. Variantele dietetice sunt mult mai daunatoare, pentru ca au in compozitie indulcitori artificiali de tipul aspartamului. Cercetatorii care studiaza efectele aspartamului au aratat ca acesta declanseaza si agraveaza urmatoarele boli cronice: tumori pe creier, scleroza multipla, epilepsie, boala Parkinson, sindromul Alzheimer, retardare mintala, fibromialgie, diabet.

4. Mezelurile si carnea procesata
Carnea procesata (folosita in prepararea alimentelor de tip fast-food) si mezelurile contin cantitati mari de nitriti de sodiu. Nitritii de sodiu sunt cancerigeni, unul dintre principalele efecte este cancerul de colon. Ba mai mult, interactioneaza cu hemoglobina, fiind chiar otravitor daca este administrat copiilor sub sase luni. Din motiove inca neelucidate, nitritul de sodiu provoaca o dependenta, asemanatoare celei de droguri periculoase. Mezelurile sunt completate cu mai multe grasimi si sorici. Soriciul este foarte gustos, insa este o proteina cu valoare biologica scazuta. Aproape toate formele de carne procesata contin si MDM (mechanically deboned meat – carne dezosata mecanic). Aceasta este o pasta provenita din dezosarea carcaselor de pasare. MDM-ul perturba grav echilibrul calciului si fosforului in organism, intrucat contine fosfor in exces. Alti aditivi alimentari (derivatii acidului glutamic) prezenti in mezeluri si carne procesata determina returi, palpitatii, dureri de cap si de asemenea, hiperactivitate si probleme de atentie si concentrare la copii.

5. Pizza, shaorma si burger-ul
Acestea sunt alimente cu o incarcatura sporita de calorii, fiind adevarate bombe calorice. Zilele trecute, in drum spre Bucuresti m-am oprit la un MC Donalds si am comandat un Mc Tasty. Uitandu-ma pe cutie am fost socat sa vad ca doar burgerul meu continea nu mai putin de 850 kcal (jumatate din doza zilnica), portia de cartofi care-l insotea in meniu avea 470 kcal. De obicei, buregerii contin 280 de calorii si 13 grame de grasimi, echivalentul a 20% din necesarul zilnic pentru un organism sanatos. Sosul adugat la acestea contine grasimi nocive in proportie de 80%. Prin modul de preparare creste cantitatea de toxine, iar nivelul de sodiu este peste pragul de alarma. Intr-o pizza se pun cam 28 de grame de sunca cu 10 grame grasimi. In medie, o singura pizza ajunge pana la 500 de calorii, care pot fi arse cam in doua ore de mers pe jos. Acest tip de alimente devin si mai periculoase in urma procesului de preparare, prin aparitia grasimilor polinesaturate si prin efectele radicalilor liberi (imbatranire prematura, cancere, obezitate, diabet).

6. Painea alba
Suntem printre cei mai mari consumatori de paine alba, fara sa stim ca efectele acesteia asupra organismului sunt devastatoare. Acest tip de paine este realizata prin folosirea partii celei mai putin hranitoare a bobului de grau. La aceasta se adauga o serie de aditivi daunatori. In urma procesului de dubla rafinare a bobului de grau, valoarea nutritiva este injumatatita. In starea neprocesata, graul contine calciu, magneziu, fosfor, aproape toate vitaminele B, antioxidanti precum vitamina E, celuloza, fibre. Acestea dispar insa in urma procesului de rafinare. Painea alba nu este doar saracita, ea este chiar otravita prin aditivii folositi. Culoarea alba este mentinuta cu propilen glicol pentru mentinerea culorii albe, la care se adauga acidul diacetiltartaric si sulfatul de calciu, pentru ajuta la framantare. Painea alba este saracita de fibre, continand doar un sfert de gram de fibre in fiecare felie. In acelasi timp, o felie de paine integrala contine 2 grame, iar painea multicereale pana la 33,5 g.

7. Supele instant
Nu doar ca nu te hranesc deloc, ba chiar iti spala calciul din organism. Acesta contin in exces glutamatul de sodiu E621, care este una dintre cele mai cancerigene substante. Glutamatul de sodiu (o neurotoxina) provoaca migrene insuportabile care nu pot fi tratate cu medicamente. Se vinde producatorilor sub forma de cristale albe, fara gust, si se combina intotdeauna cu alti aditivi chimici care au aroma. Supele la plic sunt devastatoare pentru persoanele cu boli cardiovasculare, cele cu afectiuni ale ficatului, rinichilor sau diabetici.

8. Bomboanele
Prin contimutul mare de zahar, bombanele sunt adevarate bombe glicemice. Insa, aditivii sunt si mai periculosi. Unul dintre aditivii folositi cel mai des la fabricarea bomboanelor, carminul, E120, poate provoca alergii, rinite, astm, eruptii cutanate. Este un factor declansator pentru aparitia sindromului de hiperactivitate si deficienta de concentrare. Un alt aditiv, indigotina duce la aparitia starilor de voma si greata, poate provoca tumori cerebrale si hipertensiune.

9. Fructele de mare
Acestea nu au devenit un obicei alimentar romanesc. Insa, consumul fructelor de mare este in crestere spectaculoasa. Ce trebuie sa stiti este ca in afara de continutul crescut de acizi grasi de tip trans si de acrilamide, acestea mai au si un continut crescut de mercur. Apa de mare este incarcata cu mercur toxic iar fructele de mare cu carapace cum sunt stridiile si homarii pot fi contaminati cu paraziti si virusi rezistenti care pot supravietui si temperaturilor inalte. Aceste creaturi, numite si animale-gunoieri, consuma hrana care poate fi daunatoare pentru organismul nostru.

10. Guma de mestecat
Pare ca daca nu este inghitit, alimentul nu are efecte novice. Nimic mai fals, guma de mestecat poate provoca tulburari digestive grave. Aceste efecte se datoreaza sorbitolului, care mai poate fi gasit in siropurile pentru tuse, bomboanele mentolate fara zahar, mancarurile si bauturile dietetice si inghetata.

Organismele modificate genetic:
* o serie de produse insuficient testate incat sa prezinte garantii pentru consum, motiv pentru care multe tari din UE au apelat la principiul de precautie si au refuzat cultivarea si consumul pe teritoriile lor (Franta, Austria etc.)
* testele efectuate pe cobai (insuficiente si ele) au aratat posibile legaturi intre consumul de OMG si perturbari de functionare a ficatului, rinichilor si testiculelor, alergii etc.
* reprezinta un pericol pentru biodiversitate – o data cultivate in spatii deschise ele se pot raspandi si contamina si alte medii, in exteriorul culturii propriu-zise(seminte purtate de vant etc) iar efectele nu pot fi controlate. In plus, prin continua cautare de soiuri tot mai rezistente de plante se vor elimina toate acele soiuri mai slabe deci efectiv se va reduce biodiversitatea.
* creeaza dependenta de firma ce detine patentul asupra lor (Monsanto, Pioneer, Syngenta, Bayer) – semintele OMG nu pot fi pastrate ca semintele traditionale, ele trebuie cumparate anual de la firma producatoare, impreuna cu erbicidul la care sunt rezistente (care distruge orice planta mai putin respectivul OMG). Deci planta modificata genetic contine o cantitate uriasa de erbicid. E o gluma povestea ca OMG ne ajuta sa folosim mai putine erbicide si pesticide.
* nu sunt o solutie contra foametei! Foametea din lume nu poate fi eradicata decat printr-o distributie diferita a alimentelor, prin limitarea saraciei si incetarea exploatarii tarilor sarace.
* sporesc problemele economice si sociale din tarile sarace sau in curs de dezvoltare – de obicei acolo sunt marile plantatii (India, Argentina, Mexic etc.). Fermierii sunt fermecati de costurile asa-zis reduse si de productivitatea mare a semintelor modificate genetic (idei foarte raspandite si in Romania de altfel.

sursa

Alte postari la tema:

Hrana noastra cea de toate zilele

Codex Alimenarius

Pentru sanatatea dumneavostra consumati cel putin 2 litri de apa pe zi ! – FALS !!!

Codex Alimenarius


images

De peste 70 de ani, omul este otravit lent, fara ca autoritatile sa intreprinda mai nimic pentru a-l proteja. Iar atunci cand este nascocita cate o reglementare noua, aceasta are darul de a-i proteja pe marii investitori in sfera chimiei alimentare.
Codex Alimentarius a intrat in vigoare in Romania la 31 decembrie 2009 iar oamenii nu stiu ca este cel mai mare dezastru pentru sanatatea lor. Documentul stabileste standardele de siguranta alimentara, regulile si reglementarile in vigoare in peste 160 de tari, adica 97% din populatia lumii. Oficialii spun ca documentul are doar un rol consultativ, de corectare. Insa, daca ar fi sa fie astfel, de ce ar fi nevoie ca tarile din intreaga lume sa adopte legi si sa creeze organisme de aplicare? In Romania, perceptele Codexului au patruns prin Legea 215/2004, iar acum sunt in lucru noi prevederi legale de completare.

Denumirea Codex Alimentarius provine din limba latina si se traduce prin legea produselor alimentare sau codul produselor alimentare. Comisia de comert Codex Alimentarius este acum finantata si condusa de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS, ce apartine Natiunilor Unite, ONU) si FAO (Organizatia pentru Alimente si Agricultura a SUA). Codex Alimentarius nu este altceva decat o colectie de standarde alimentare adoptate la nivel international, care au ca scop declarat protectia sanatatii consumatorilor si asigurarea practicilor corecte in comertul alimentar. Cea ce este aratat publicului este ca acest document cuprinde standarde pentru toate alimentele, fie ele preparate, semipreparate sau crude si pentru distributia catre consumator, prevederi in ceea ce priveste igiena alimentara, aditivi alimentari, reziduuri de pesticide, factori de contaminare, etichetare si prezentare, metode de analiza si prelevare. Ceea ce publicul nu va afla este ca prin acest document se intentioneaza sa se puna in afara legii orice metoda alternativa in domeniul sanatatii cum ar fi terapiile naturiste, folosirea suplimentelor alimentare si a vitaminelor si tot ceea ce ar putea constitui mai mult sau mai putin un potential concurent pentru industria chimiei farmaceutice.Comisia Codex Alimentarius este un organism international, interguvernamental, creat sub egida Organizatiei Mondiale pentru Agricultura si Alimentatie (FAO) si a Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) in 1962. Fiecare tara membra are un Punct Codex Alimentarius National. In Romania, acest organism a fost infiintat prin Legea 215/27 mai 2004, care la articolul 51 precizeaza ca se infiinteaza Comitetul National Codex Alimentarius fara personalitate juridica, in coordonarea presedintelui Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA). In planul de activitate al ANSVSA se specifica faptul ca unul dintre obiectivele autoritatii este imbunatatirea contributiei Romaniei la activitatile Codex Alimentarius si participarea activa la Subcomitetele Codex Alimentarius si Comisia Codex Alimentarius si alte evenimente organizate la nivel Codex/FAO.Pe langa Romania, la Codex Alimentarius au mai aderat alte 165 de tari, ai caror reprezentanti se intalnesc alternativ fie la sediul FAO de la Roma, fie la sediul OMS de la Geneva. Obiectivele stabilite sunt promovarea unor cadre solide de reglementare a activitatilor, si anume un sistem solid national de control si sisteme de reglementare le­gislative pentru intregul lant alimentar.

Codex Alimentarius intentioneaza sa puna in afara legii orice metoda alternativa in domeniul sanatatii cum ar fi terapiile naturiste, folosirea suplimentelor alimentare si a vitaminelor si tot ceea ce ar putea constitui mai mult sau mai putin un potential concurent pentru industria chimiei farmaceutice. Starea de spirit care predomina in cazul mondializarii chimiei farmaceutice explica in mare parte desfiintarea sistematica a inovatorilor stiintifici independenti din ultimii 50 de ani. Aceasta industrie foloseste orice mijloc pentru a-si pastra locul pe piata in ceea ce priveste tratamentul cancerului, al SIDA, al maladiilor cardio-vasculare etc. De zeci de ani este posibila tratarea si vindecarea in majoritatea cazurilor a acestor maladii prin terapii naturiste alternative, dar sunt aplicate procedee de dezinformare in forta pentru a se ascunde publicului aceste adevaruri.

Scoaterea in afara legii a oricarei informatii referitoare la medicina alternativa va bloca eradicarea anumitor maladii, asigurand astfel profituri si mai mari acestei industrii mondiale care trateaza doar simptomele bolilor, fara a se ingriji de cauze. Adevaratul scop al industriei farmaceutice mondiale este de a castiga bani pe seama bolilor cronice, si nu de a se ocupa de prevenirea sau eradicarea acestor boli… Industria farmaceutica are un interes financiar direct in perpetuarea acestor maladii, pentru a-si asigura mentinerea si chiar cresterea pietei de medicamente. Pentru acest motiv medicamentele sunt facute pentru a alina simptomele si nu pentru a trata adevaratele cauze ale bolilor… Trusturile farmaceutice sunt responsabile de un genocid permanent si raspandit, ucigand in acest mod milioane de oameni…

Incepand cu iulie 2005, directivele Codex-ului Alimentarius enuntate de catre Directiva Europeana in ceea ce priveste suplimentele alimentare constau in:
1) Eliminarea oricarui supliment alimentar natural. Toate aceste suplimente vor fi inlocuite de 28 de produsi de sinteza farmaceutica (asadar toxici), care vor fi dozati si vor fi disponibili numai in farmacii, pe baza de prescriptie medicala. Clasificate ca toxine, vitaminele, mineralele si plantele medicinale vor fi pe piata numai in doze care NU au impact asupra nimanui. Magazinele noastre de produse naturiste si suplimente alimentare vor ramane pe raft numai cu 18 produse, atatea cate sunt pe lista Codex-ului. Tot ceea ce NU este pe lista, de exemplu coenzima Q10, glucosamine etc., vor fi ilegale si asta nu inseamna ca vor fi numai cu prescriptie, ci vor fi ilegale adica foloseste-le si te duci la inchisoare.
2) Medicina naturista cum ar fi acupunctura, fitoterapia etc, va fi progresiv interzisa.
3) Agricultura si alimentatia animalelor vor fi reglementate conform normelor fixate de trusturile chimiei farmaceutice, interzicand din principiu asa numita agricultura bio. Aceasta implica, de exemplu, ca fiecare vaca de lapte de pe planeta sa fie tratata cu hormonul de crestere bovin recombinat genetic produs de Monsanto. Mai mult, potrivit Codexului, orice animal de pe planeta folosit in scopuri de hrana trebuie tratat cu antibiotice si cu hormoni de crestere. Regulile Codexului permit ca produsele ce contin organisme modificate genetic (OMG) sa nu mai fie etichetate corespunzator. Mai mult, in 2001, 12 substante chimice despre care se stie ca sunt cauzatoare de cancer, au fost interzise in mod unanim de 176 de tari, inclusiv de SUA. Ei bine, Codex Alimentarius aduce inapoi 7 dintre aceste substante interzise, precum hexachlorobenzene, dieldrin, aldrin etc, care vor putea fi folosite la liber din nou.
4) Alimentatia umana certificata legal va trebui sa fie iradiata cu Cobalt. Sub regulile Codexului, aproape toate alimentele trebuie iradiate. Si nivelurile de radiatie vor fi mult mai mari decat cele permise anterior.

Printre alte aberatii, Codexul postuleaza utilizarea pe scara larga a organismelor modificate genetic. Efectele acestora asupra organismului nu sunt pe deplin intelese, insa cert este ca nu pot aduce nimic bun. Spre deosebire de experimentele din laboratoare, care prezinta o siguranta mai mare datorita faptului ca se desfasoara intr-un mediu inchis unde intreg procesul poate fi controlat, organismele modificate genetic (OMG), o data iesite in natura nu mai pot fi controlate. Cu alte cuvinte, din acel moment oamenii devin cobai.

Dincolo de impunerea utilizarii organismelor modificare genetic, Codex Alimentarius intervine si in utilizarea aditivilor alimentari. E-urile nu sunt nici pe departe combatute de Codex, ba mai mult se recomanda folosirea acestora. Cu toate ca omul de rand a invatat sa se fereasca singur de E-uri, autoritatile mai arunca din cand in cand praf in ochi, interzicand utilizarea unora, dar ignorand folosirea celor mai otravitoare dintre ele.Ministerul Sanatatii a elaborat recent o lista cuprinzand cateva zeci de E-uri care nu ar fi periculoase pentru sanatatea populatiei. Dar exista peste o mie de astfel de substante ce sunt introduse in alimente si bauturi, in special racoritoare. In vreme ce in state din UE, SUA, Canada si tari foste componente ale URSS multe dintre acestea au fost interzise, la noi sunt folosite fara nici o restrictie. Iar alimentele importate nici macar nu sunt controlate – pe etichetele acestora nemaifiind mentionat continutul de E-uri -, de vreme ce provin de la firme cu un renume international mai mare sau mai mic. O vreme, legislatia romaneasca a prevazut ca toate E-urile sa fie inscriptionata pe etichete. La aceasta decizie s-a revenit ulterior, in urma protestelor si presiunilor exercitate de producatorii si importatorii de astfel de produse. Moment in care s-a apelat la publicitatea, care induce in eroare cumparatorul. In loc de litera E urmata de un numar (indicativ prin care consumatorul poate afla despre ce aditiv alimentar este vorba si ce riscuri implica consumarea acestuia), pe etichete a inceput sa se mentioneze doar afanatori”, arome identic naturale”, conservanti” si alti asemenea termeni mincinosi.

Avem de a face cu o lupta intre doua conceptii antagoniste. Pe de o parte ideologia francmasonica a lui Rockefeller, in care unicul obiectiv este de a vinde fara scrupule, de a instaura hegemonia si o unica putere mondiala. A reface totul in molecule sintetice, a nega orice alta medicina, este ideea de progres sustinuta de catre toate trusturile farmaceutice. Aceasta politica nu are nimic democratic si vizeaza modelarea maselor dupa voia ei si in functie de propriile necesitati (fundatii, educatie, false norme stiintifice, propaganda, desfiintarea diferitelor forme de medicina naturista ancestrala). Elita francmasonica crede ca poate nega opinia populatiei, deoarece crede ca poate modela masele dupa vointa ei.

Pe de alta parte exista adevaratii biologi, medici autentici, adevarati terapeuti sau cercetatori, adesea violentati de aroganta cartelului chimiei farmaceutice. Acestia au stabilit conceptul de bio-individualitate fondat pe libertatea pacientului de a-si alege singur terapia. Acest concept trezeste in pacient spiritul de cercetare, ii ofera alternative in maniera de a se vindeca. Aceasta abordare se adapteaza mai degraba individualitatii specifice a fiecarui pacient, decat impunerea unui protocol terapeutic de masa neindividualizat. Maladia are o conotatie specifica in viata fiecarui individ; fara sa se tina cont de acest lucru, fiinta umana este adusa la rangul de masina fizico-chimica. Ori fiinta umana este mult mai mult decat asta…

Dincolo de toate aceste consideratii, ne aflam in fata a doua conceptii umane, pe de o parte a omului-robot, parte integranta a unui sistem, iar pe de alta parte a fiintei holistice, reflexie microcosmica a intregului univers.
Gandhi spunea despre occidentali: omul alb (un occidental) nu traieste, ci functioneaza.

sursa

Universul nu este constient de existenta ta! Relaxeaza-te !


images     exclusiv

Pentru multi romani religia nu mai e la moda, e invechita, imbracata in haine de epoca cu iz de feudalism amestecat, in mica masura, cu modernism. Preotii nu prea ajuta la schimbarea imaginii. Cu limbajul scos din vocabularele stravechi si cu aspectul dur, ce aminteste mai degraba de barbarii descrisi de latini in operele lor, decat de osteni ai Domnului ce impart fericire in jur, acesti „cavaleri ai luminii” par sa departeze oamenii de partea spirituala. Faptele insa, mai presus de aspect si de mesajul din ce in ce mai fantastic, imping multimile sa se reorienteze. Daca oamenii nu mai cred in povesti cu serpi vorbitori sau in Feti Frumosi coborati din cer, trebuie gasit ceva ce ii va indemna sa „creada”. Locul lasat gol de Biserica trebuie umplut, pentru ca omul este nesigur pe reusita sa, trebuie sa apeleze la „cineva” care sa ii faca treaba, sa il ajute cumva.

Ca de obicei, cand se intrevede posibilitatea manipularii unor mase de oameni, si cand castigul rezultat de pe urma lor este destul de motivant, solutii exista. Pentru orice si oricine. Credinta uneste ! Plecand de la sintagma asta, „baietii destepti” au gasit o noua forma de a manipula mintea umana si de a trage beneficii, de cele mai multe ori materiale, de pe urma unor creduli. Noile forme de manipulare nu difera prea mult de cele vechi, dar sunt imbracate in mesaje ce se pliaza cu gandirea moderna. Bineinteles ca nu mai trebuie sa te supui unor ritualuri feudale sau sa ai un program constant de a discuta cu Divinitatea, dar trebuie respectate si aici cateva reguli. La urma urmei, o turma lasata fara reguli se va indrepta catre haos…

Diferenta dintre religie, in care stim foarte bine care e pretul cerut pentru a fi mantuit, si spiritualiate nu pare a fi chiar asa mare. Vechile cuvinte arhaice ca „atins de duh sfant”, vor fi inlocuite cu unele ce rezoneaza mai bine in noul context, anume „iluminare”, „iluminat”, „trezit”, caci acesti oameni au atins Nirvana dupa cateva sedinte de terapie de grup.

Bietul Budda, a trebuit sa indure ani de zile…Daca ar fi cunoscut un iluminat si daca ar fi avut cateva monede de aur ar fi scutit ceva timp. Si pentru ca in traditia noastra nu trebuie sa contestam cum de altii au asa mult iar unii se lupta de pe-o zi pe alta, tocmai datorita invataturilor ce ne lumineaza si ne aduc aminte ca dupa aceasta viata fiecare isi va primii rasplata, noua paradigma trebuia sa se incadreze in acest model.

Explicatia e mai la indemana noastra si abia acum intelegem: -suntem aici sa experimentam. Ba unii chiar si-au ales viata mizerabila pe care o traiesc si nu trebuie ajutati, caci face parte din acelas plan Divin, din care face parte si cel ce ne asupreste. O sa dau cateva exemple pentru cei „neavizati”, cei ce nu au avut norocul sa ia la cunostinta noile tendinte spirituale :

– „nu exista bine sau rau, totul nu este decat experienta”,

-„toate se intampla asa cum ar trebui sa se intample”,

-„esti minunat/a asa cum esti, nu trebuie sa schimbi nimic”, etc.

Exemplele ar putea continua dar n-ar face decat sa ocupe prea mult spatiu.

Manipularea pe care o vedeam la religia standard s-a mutat intr-o forma mai cizelata si mai ascutita. Oamenii din spatele acestor curente au studiat elementele new age aparute in SUA in anii ’70 si le-au combinat cu elementele ortodoxe pentru a putea patrunde pe piata romaneasca. Banii curg din ce in ce mai mult caci in aceasta noua sfera nu intra orice biet muritor de rand ce si-a ales o soarta potrivnica. El trebuie sa-si invete lectia pentru care a venit aici pe Pamant, in timp ce altii, care au trecut de aceasta treapta, se vor contopi cu Nirvana dupa ce vor fecventa anumite cercuri si dupa ce vor da curs invitatiilor la work-shop-uri, platind bineinteles in avans.

Tin sa precizez ca este doar o parere personala… sper ca cei iluminati si treziti la realitate vor impartasi cu noi toti cunostintele ezoterice obtinute prin cai secrete in departatele locuri din Amazon sau pe varfurile muntilor din Tibet, gratis. Ceea ce n-o sa se intample niciodata.

Cel mai mare control al multimii s-a numit Crestinism. Omul a fost manipulat sa creada tot ceea ce i se spune fara vreo putere de a se opune, ba chiar au fost aprinse destule ruguri spre a demonstra asta. Mari diferente intre mesajul trimis acum o mie de ani si cel de astazi, cand toti par a spune „multumeste-te cu viata pe care o ai si nu te interesa de ce altul are si tu nu !”, nu prea vad.

Este posibil ca mintea mea sa vada peste tot manipulare si control… Insa cand tragi linie si analizezi concluziile, beneficiile spiritualitatii nu sunt de partea celor multi ci de partea celor care isi permit sa plateasca. In concluzie : –  nu aspira la mai mult !  – nu te revolta ! – nu te implica!  – nu pune prea multe intrebari ! – nu gandi ! …o facem noi pentru tine.

Solutii… pentru adormiti


ROAR     exclusiv

Internetul este plin de site-uri, bloguri sau articole ce „informeaza” mai mult sau mai putin despre un control din partea anumitor persoane asupra populatiei. Multi oameni se declara deschisi la asemenea afirmatii, altii le iau in ras, iar foarte putini studiaza fenomenul. Desi multitudinea de informatii abunda, foarte putine persoane cred ca este un complot in directia inglobirii totale a individului. De la premisa ca munca ne ocupa asa mult timp incat nu mai avem timp sa ne documentam, (sistem promovat de catre elite) pana la credinta ca alimentele, bauturile carbogazoase sau „naturale”, pana si apa, par sa fie instrumente cu care acesti oameni produc pagube in randul populatiei mai mult decat ne-am imagina.

Imaginea unor oameni in spatele guvernelor nu pare a fi chiar asa SF, deoarece stim oficial ca marile corporatii fac lobby pe langa anumite persoane aflate in anumite functii de conducere ale unor guverne, uneori ocupand functii importante chiar in interiorul companiilor. Insa ce nu constientizeaza multi, e faptul ca aceste persoane sunt mult mai inrudite decat pare la prima vedere si au o istorie mult mai indelungata decat se crede. De-a lungul timpului s-au rasculat alaturi de populatie impotriva unui sistem pentru a impune altul, au complotat impreuna cu conspiratorii impotriva unor clase politice pe care la randu-i o sustineu, au finantat raboaie asigurandu-si partea chiar daca o grupare sau alta castiga, au infiintat dogme si credinte printre care merita amintit comunismul, fascismul, capitalismul, toate fiind doar teste pentru adevaratul plan final: o singura natiune, cu o singura limba si un conducator (sau un consortiu format din nu mai mult de 10-12 persoane) care sa conduca fara opozitie.

Noi, oamenii de rand, le facem planul fara sa vrem. Exemplele sunt multe dar voi amintii doar cateva, pentru ca restul rezulta din acestea :

1. societatea de consum – Cati dintre voi nu aveti in casa produse pe care poate le-ati folosit doar o data si, daca va ganditi bine, nici nu stiti de ce le-ati cumparat ? Cati oameni nu cumpara un produs doar pentru ca cel vechi s-a demodat, desi cel nou indeplineste in proportie de peste 90% aceleasi functii ? Cate haine trebuie sa ne cumparam pentru a satisface minimul de confort ? Cat de scumpa trebuie sa fie masina pentru a ne hranii indeajus EGO-ul ? etc…

2. slavirea televizorului – Cati din oamenii de azi nu se uita la televizor? Cati dintre cei care privesc acest ecran minunat si colorat nu vin cu argumente intr-o disputa „am vazut eu la televizor” ? Cati din cei ce privesc seara de seara stirile isi pun vreodata intrebarea cat este manipulare si cat este adevar in cele prezentate ? Inca de la inventia radioului elitele au inteles importanta manipularii oamenilor pentru ca tot ce se spunea acolo era „oficial”, deci adevarat. Televiziunea a dus acest concept pe o scara mult mai inalta si l-a perfectionat pana la extreme.

3. filmele – Cati dintre voi sunteti constienti ca prin filme mesajul ajunge in subconstient ? Experimente din anii ’50-’60, date publicitatii recent, arata ca oamenii au fost manipulati sa consume anumite produse dupa ce au vizionat filme.Bineinteles ca in prezent mesajul este mult mai sublim si ajunge acolo unde trebuie, dar sunt si mesaje directe care isi ating tinta. In ultimul timp alaturi de filme se pot adauga si filmele de desene animate pentru copii. S-a descoperit ca prin filme omul isi imagineaza un posibil scenariu ce poate devenii real si tot acolo se gasesc si solutiile. Diferenta e ca in realitate solutiile difera mult.

4. ziarele si emisiunile de duzina – Stiati ca cel mai accesat ziar din Romania este un tabloid ? Lucrurile stau la fel in cazul emisiunilor urmarite la TV. Suntem oripilati de ceea ce se intampla in jurul nostru in timp ce urmarim cu interes afirmatiile de doi lei ale lui …escu despre …xulescu. Nu facem nimic, ba dimpotriva bagam bani in buzunarele celor care comercializeaza asemenea gunoaie. Daca va linistestecu ceva, va spun ca si in tarile mult mai dezvoltate tendinta e la fel. Cartile au inceput sa fie pe cale de disparitie pentru ca avem telefoane ce ne tin la curent cu toate despartirile si impacarile din lumea mondena.Uitandu-te oripilat la o emisiune de doi lei si constientizand acest lucru, nu te face mai bun decat acela ce nu constientizeaza. Pentru el e normal dar pentru tine…

5. alimentatia – Societatea actuala se bazeaza pe produse prefabricate, in mare parte artificiale.Cati dintre oameni realizeaza ce manaca atunci cand cumpara produse tip fast-food ? Cati dintre noi citim etichetele de pe produsele cumparate din supermarketuri, (si oare cati intelegem terminologia creata exact pentru a ne debusola) produse care sunt prefabricate tocmai pentru a avea un termen de valabilitate mai lung.Pana si fructele si legumele par sa fie mai ieftine venind din cealalta parte a lumii decat cele autohtone.Cineva vrea cu tot inadinsul sa consumam anumite produse in detrimentul atora.De multe ori discutand cu oamenii pe tema acestui subiect raspunsul ce pare a fi pe buzele tuturor este „si ce putem face? „

6. partea spirituala – Putini oameni trec prin filtrul gandirii ceea ce li se spune de catre o autoritate in materie de religie .Inca din copilarie copiii sunt invatati nu sa gandeasca singuri, ci cum vor parintii, iar chestiunea religioasa pare in cele mai multe familii foarte serioasa. Plecand de la religiile de baza, ajungand pana la cele modernisme de tip new-age, aceste institutii se joaca cu mintea noastra, iar la o analiza mai aprofundata asupra fenomenului vedem ca scopul este intotdeauna acelas, puterea asupra individului. Folosind manipularea ca pe un mod de actiune, scopul devine atins dupa ce gloata a primit mesajul si a rezonat cu acesta.Un scop secundar al acestor forme de manipulare este banul.Daca toata lumea te asculta de ce sa nu tragi si ponoase de pe urma acestor creduli ?!

7. banii – Cred ca asta trebuia sa fie primul exemplu dar am preferat sa enumar altele tocmai pentru a ajunge aici. In societatea moderna a avea un statut social mai bun decat al vecinului pare sa fie scopul in viata.Bineinteles, nu vorbesc aici de oamenii care cauta sa munceasca de pe o zi pe alta pentru a supravituii, ci de aceia pentru care traiul necesar a fost de mult acoperit.Se pare ca niciodata nu e de ajuns, egoul nostru trebuie hranit iar functia mult visata nu va intarzia sa apara.Trecem peste principii morale, nu avem timp de educatia copiilor, nu ne intereseaza ce se intampla in jurul nostru decat daca se intersecteaza cu cariera noastra.Cei aflati in umbra au folosit acest model in perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial in SUA sub sigla „visul american” si se pare ca le-a reusit de minune.Putini oameni sunt cei care se gandesc serios ca sunt manipulati cu ajutorul dorintei lor de a acumula cat mai mult.

…sunt atat de putine exemple enumerate… dar daca am fi constienti de ele, credeti-ma ca foarte multe lucruri s-ar schimba in viata noastra. Am incepe sa vedem lumea diferit iar ei ne vor percepe diferit. Daca vrei schimbarea celorlalti trebuie sa incepi cu tine, spune o vorba inteleapta.

Ne-am invatat sa primim solutii pentru orice; am fost invatati sa facem ceea ce fac semenii in jurul nostru pentru a nu iesii din tipar; asteptam atat de multe lucruri sa se intample de la sine; vrem sa traim ca „afara” dar ne comportam ca niste huligani; vrem sa ne spuna altii tot pentru ca suntem prea lenesi sa cautam, sau nu avem timp. Tocmai de asta controlul asupra noastra e atat de mare pentru ca cerem tot, cersim… sa ma ajute si pe mine cineva ! Oare cum s-a ajuns aici ? Daca suntem constienti de ceea ce se intampla in jur, nu avem nevoie decat de taria de a spune NU.

Alte postari similare :

Cand ne-am pierdut puterea ?

Sfaturi practice pentru a rezista manipulărilor

Vrei schimbare ? Fii schimbarea !!!

Grupul Bilderberg


Imagine

Totul pentru popor, dar fara popor !
– “Lumea este guvernata de personaje foarte diferite de cele pe care si le închipuie cei ce nu cunosc ce se întâmpla în culise”. (Benjamin Disraeli, primul-ministru al Imperiului Britanic în 1868, 1874-1880)

Varianta oficiala afirma ca istoria Clubului Bilderberg începe dupa cel de-al doilea razboi mondial. Prima reuniune oficiala a avut loc în luna mai 1954, în localitatea olandeza Oosterbeek. Atunci s-a împrumutat numele Hotelului Bilderberg, al carui proprietar era Printul Bernhard, tatal actualei Regine Beatrix a Olandei.Desigur suntem convinsi ca un astfel de grup a existat si mai devreme in istoria omenirii dar oficializarea sa a venit in secolul trecut.Grupul Bilderberg este considerat de majoritatea expertilor in politici oculte, drept cel mai inalt for de conducere al „Marilor Preoti ai Capitalismului „. In acest club exclusivist pana la absolut, nu ar avea acces oricine, chiar daca persoana in cauza este foarte influenta sau potenta in plan financiar sau politic.

Grupul Bilderberg este structurat pe trei niveluri :
-Cercul exterior care este foarte extins; peste 80% din participantii la reuniuni fac parte din cercul exterior si nu cunosc decât o parte din strategiile si scopurile reale ale organizatiei
-Comitetul director, este mult mai restrâns. Acest nivel este alcatuit din aproximativ 35 de membri, exclusiv europeni si americani. Acestia cunosc în proportie de 90% obiectivele si strategia grupului. Membrii americani ai acestui nivel sunt de asemenea si membri în CRE – Consiliul pentru Relatii Externe
-Comitetul Consultativ Bilderberg, nucleul gruparii. Este alcatuit din 12 membri, singurii care cunosc în totalitate strategiile si scopurile reale ale organizatiei.

Exista o caracteristica importanta a celor alesi sa fie prezenti la intalinirile grupului.Cu totii fac parte din cele mai bogate familii ale lumii, au studiat in aceleasi universitati in scopul formarii unei optici identice referitoare la lumea inconjuratoare.Multi dintre ei sunt proprietarii celor mai complexe si prospere afaceri din intreaga lume, altii isi exercita influenta cu ajutorul functiilor de conducere in cadrul celor mai influente guverne de pe glob.Cea mai puternica arma a Grupului, asa numita Comisie Trilaterala, este o forma superioara de conducere inter-statala pe langa care O.N.U. si N.A.T.O. par niste simple O.N.G.-uri care militeaza pentru protectia frunzelor moarte din parcuri… Comisia Trilaterala, dupa cum sugereaza si denumirea sa, este un for superior de conducere care concentreaza in el intreaga putere politica, militara, economica si administrativa a Europei Occidentale, Statelor Unite ale Americii si Japoniei.

-„Vom avea un Guvern Mondial, fie ca ne place, fie ca nu ne place. Singura întrebare este daca acest Guvern Mondial va fi adoptat prin cucerire sau prin accept.” James Paul Warburg în discurs în fata Senatului SUA (7 februarie 1950)

Grupul Bilderberg intentioneaza ca in urmatorii ani sa dizolve treptat suveranitatea Statelor Unite, Canadei si Marii Britanii pentru a crea o structura supra-nationala, denumita Uniunea Nord-Americana, similara cumva Uniunii Europene.De aici si pana la controlul absolut in mod oficial nu mai e decat un pas simbolic.Reprezentantii grupului actioneaza exact ca in perioada feudala , adica conditia omului de rand nu este nici pe departe luata in seama decat intr-o forma de inselaciune care a pus stapanire pe noi toti – libertatea democratica.

Oamenii cred in continuare ( marea lor majoritate ) ca votul si dorintele lor sunt luate ca atare dar acest grup demonstreaza ca omul de rand este un sclav modern al aceleasi familii din trecut.

Presa a anuntat ca intalnirea din acest an a membrilor Bilderberg se va desfasura in localitatea Chantilly, statul american Virginia, intre 22-24 iunie. Destul de ciudat, pentru ca grupul nu s-a intalnit niciodata de doua ori la rand in SUA cu atat mai putin in aceiasi localitate.Ce se va discuta la cea de-a 61-a intrunire va ramane, ca de fiecare data, un nou mister pentru urechile celor multi…Ca de obicei, reuniunea se va desfasura sub protectia unui numar impresionant de forte de ordine, atat politisti locali, cat si agenti de paza de la companii private, in uniforma si sub acoperire.

Ce este Teoria Conspiratiei ?


Global-Elite

O teorie a conspirației este o ipoteză neverificată, avansată de un individ sau un grup de indivizi, cu scopul de a comunica o informație drept veridică, demascând o conspirație care ar ascunde acest presupus adevăr. Teoriile conspirației s-au născut pentru a suplini lipsa informațiilor și explicațiilor publice. Cuvântul „teorie” poate fi folosit în mod abuziv, majoritatea teoriilor conspirative fiind mai degrabă ipoteze.

În sens mai larg, este ideea că importante evenimente politice, sociale sau economice sunt produsul unor planuri secrete, care nu sunt cunoscute publicului larg. Termenul teoria conspiraţiei este folosit pentru a indica un gen narativ în care sunt incluse o gamă largă de argumente pentru a demonstra existenţa marilor conspiraţii. Termenul este des uzitat în cultura modernă pentru a identifica acţiuni secrete militare, bancare sau politice care urmăresc să fure puterea, banii şi libertatea oamenilor. Teoriile conspiraţiei se bazează pe conceptul că puternice forţe ascunse pun în aplicare comploturi elaborate.

Noţiunea de teorie a conspiraţiei apare prima oară în dicţionarul limbii engleze Oxford în 1909. Începând cu anii 60 şi implicarea Americii în războiul din Vietnam, termenul a căpătat o semnificaţie peiorativă, implicând o tendinţă paranoică de a vedea influenţe malefice ale diferitelor grupuri şi agenţii acoperite în desfăşurarea evenimentelor. Termenul a inceput să fie folosit pentru a respinge automat orice afirmaţie catalogând-o ridicola paranoică, nefondată şi iraţională.

O teorie a conspirației poate deveni oficial adevărată dacă conspiratorii au pierdut puterea politică și/sau financiară, de exemplu Incendierea Reichstag-ului sau Incidentul Gleiwitz și poate rămâne neadevărată dacă conspiratorii încă sunt la conducere, vezi invadarea Irakului ca urmare a unor presupuse arme chimice. Există și posibilitatea ca o nouă putere politico-financiară să promoveze unele vechi teorii conspirative ca fiind adevărate (și să fabrice dovezi) deși ele nu sunt adevărate. O teorie a conspiraţiei dovedită, cum ar fi implicarea lui Nixon în afaceara Wattergate nu mai este o teorie a conspiraţiei, ci este jurnalism de investigaţie sau o analiză istorică.

Criticii sociali şi antropologii contemporani susţin poziţia că lucrurile în care credem noi ( religie,artă, stiinta, etc. ) sunt concepte prin care puterea este proiectată asupra oamenilor, şi că individul modern este dominat  în secret, fără a fi conştient de către forţe externe care-i dau interpretarea oficială a evenimentelor.

Teorii ale conspirației manipulatoare

Teoriile conspirației manipulatoare sunt create și răspândite de serviciile secrete ale unei țări pentru atingerea unor scopuri politice. Acest tip de teorii ale conspirației sunt cel mai ușor de deconspirat după ce regimul politic (de obicei unul de tip totalitar) dispare, arhivele acestuia devenind izvor istoric.

Teorii ale conspirației de conjunctură

Acestea apar de regulă în mod spontan, pe fondul existenței în mass-media în acel moment a unei anumite teme, exprimată sub forma unei teorii a conspirației: OZN-urile și civilizațiile extraterestre, misiunea Apollo pe Lună etc.

Teorii ale conspirației evenimențiale

Marile evenimente petrecute pe neașteptate și cu deznodământ dramatic care au implicat personaje cu popularitate mondială sau au determinat mutații politice semnificative, au generat întotdeauna teorii ale conspirației: asasinarea președintelui J.F. Kennedy, moartea prințesei Diana, Revoluția Română din 1989, atentatele din 11 septembrie .

%d blogeri au apreciat asta: