Nu crede nimic! Caută singur/ă adevărul!

În urmă cu câteva luni un nume începea să fie tot mai des utilizat de către unele persoane cu o gândire nonconformistă – Calogero Grifasi. De origine italiană, Calogero organizează regresii hipnotice prin skype și postează mare parte dintre ele pe canalul său de youtube; vorbește fluent spaniolă și engleză, iar unele dintre aceste ședințe sunt făcute și în alte limbi cu translatori. Aproape 40 de videoclipuri sunt subtitrate în română și îi mulțumesc traducătorului sau echipei care se ocupă cu asta.

Faptul că planeta noastră este o rezervație pentru anumite entități, că aceștia ne folosesc precum baterii sau că oamenii sunt ținuți în iluzie, îl descopeream în urmă cu ceva ani. Confirmarea a venit din multe alte locuri, însă Calogero a reușit, zic eu, să dea ceața la o parte pentru a vedea o imagine mai clară.

Nu avem nevoie de ființe de lumină, de maeștrii iluminați, de mesia sau mântuitori pentru a ieși din iluzie, pentru a ne face un scop în viață, pentru a rupe conexiunile cu entitățile vampirice ce ne folosesc! Avem nevoie doar să conștientizam ce mare forță zace în noi! Pentru a vă putea face o idee clară, părerea mea este că trebuie să urmăriți cel puțin 5-6 sesiuni, dacă nu chiar pe toate.

Pentru cei care vor să exploreze subiectul îi invit sa vizioneze un interviu tradus in limba româna cu Calogero Grifasi :

 

Acesta este canalul oficial cu videoclipurile traduse în română-

 

• https://www.youtube.com/playlist?list=PLVa6C3f8uuzQwebDH0FgnpxyCHr-mfIj9

Este personalitatea codificată genetic?

Probabil una din cele mai importate cercetări genetice din ultimele sute de ani este cea care demonstrează că ne asemănăm părinților noștri mai mult decât am vrea să credem sau să admitem. Domeniul emergent al epigeneticii comportamentale (bazat în mare parte pe cercetarea realizată de biologul molecular Moshe Szyf și neurobiologul Michael Meaney referitor la factorii de mediu și psihologici ce afectează formarea și expresia ADN-ului) a scos la lumină câteva aspecte fascinante legat de baza genetică a personalității noastre. Se pare că personalitatea este în mare parte moștenită genetic de la părinți. Însă există și o veste bună: dacă nu îți place ce personalitate ai moștenit, poți să o schimbi cu una care ți se potrivește.

Revoluția epigenetică: este personalitatea genetică?

Dar pentru a putea face acest lucru, trebuie să înțelegi pe deplin ce înseamnă epigenetica. De la descoperirea ADN-ului de către biochimistul elvețian Friedrich Miescher în 1869, comunitatea științifică a crezut că ADN-ul este static, adică amprenta genetică de la naștere rămânea, în esență, aceeași pe durata întregii vieți, motiv pentru care s-a ajuns la ideea populară că este „planul (schița)” unei persoane. În afară de cazul în care erai otrăvit cu chimicale sau radiații, se credea că ADN-ul nu se schimbă.

Cu toate acestea, odată cu continuarea cercetărilor genomului uman, noile descoperiri au dat peste cap ceea ce comunitatea științifică credea că știe despre cum creștem și evoluăm, din celule mici în primele stadii ale dezvoltării fetale.

Cercetările dr. Aharon Razin au demonstrat cum factori externi pot influența expresia ADN-ului mult după ce ne-am născut și chiar pe durata întregii vieți. Acesta a descoperit că corpul atașează grupări de metil sau acetil ADN-ului nostru, ce schimbă structura sa fizică și funcția acestuia în corp, ca răspuns la un număr de factori biochimici. Grupurile de metil condensează spirala de ADN, iar grupurile de acetil o relaxează; combinația descoperită de cercetători produce efecte foarte reale și permanente până când alți factori biochimici influențează ADN-ul și mai mult, ceea ce se poate întâmpla oricând.

Mulți ani s-a crezut că acești factori biochimici sunt în mare parte fizici și, în general, în afara controlului nostru. Cu toate acestea, după o întâlnire întâmplătoare într-un bar din Spania la începutul anilor ’90, urmată de ani de colaborare în cercetarea epigenetică, Szyf și Meaney au descoperit în modul clasic științific – studiind șobolani – că ADN-ul este mult mai maleabil decât se preconiza la început. Atât de maleabil încât comportamentul și, mai specific, personalitatea în sine poate să-l schimbe, fapt ce a ridicat întrebarea „originea personalității este genetică?”

Cei doi au conceput un experiment simplu, dar sofisticat, cu două grupuri de șobolani – un grup crescut de mame atente, iubitoare, și un grup crescut de mame stresate, neatente, neglijente. Cercetătorii au descoperit că în grupul cu pui de șobolani crescuți de mame neglijente ADN-ul din regiunea creierului denumită hipocamp (care reglementează răspunsul la stres) are niveluri ridicate de metil. Metilarea strânge ADN-ul, devenind greu de citit și de replicat în celulă. Cu alte cuvinte, șobolanii crescuți de mame neatente se aflau practic la capătul răbdării. Din cauza strângerii ADN-ului, aceștia nu au putut să formeze atât de mulți receptori glucocorticoizi în hipocamp, ce reduc stresul. În grupul puilor de șobolani crescuți de mame iubitoare nu s-a produs metilarea ADN-ului în hipocamp, motiv pentru care receptorii glucocorticoizi s-au format cum trebuie. Așa cum era de așteptat, acești șobolani erau mult mai calmi, mai sociabili și mai iubitori.

Alte cercetări realizate pe șobolani de către neurologul Eric Nestler de la Școala de Medicină Icahn din New York au demonstrat că și experiențele avute mult după naștere, spre maturitate, pot să afecteze genele șobolanilor și ale puilor lor.

În unul din studii, acesta a pus șoareci masculi cu șoareci mai mari și agresivi timp de 10 zile. La finalul experimentului, șoarecii care au fost agresați au fost retrași din punct de vedere social. Pentru a testa dacă acest efect se poate transmite la următoarea generație, Nestler a luat un alt grup de șoareci agresați și i-a împerecheat cu femele, dar nu i-a lăsat să vină vreodată în contact cu puii. Cu toate că nu au avut niciun contact cu tații lor depresivi, puii au crescut cu o hipersensibilitate la stres. „Nu a fost un efect subtil; puii erau cu mult mai susceptibili să dezvolte semne de depresie”, spune acesta.

Aceste descoperiri subliniază clar că, în mare parte, personalitatea este moștenită genetic; poate fi observată la nivel genetic, iar acest lucru se poate întâmpla la generații consecutive.

După cum se spune, așchia nu sare departe de trunchi.

Genetica personalității: Conexiunea minte-trup

Unii ar spune că e prea îndrăzneț să pui pe seama oamenilor acest tip de moștenire genetică a personalității, însă cercetările și studiile realizate de către biologul Bruce Lipton, printre alții, au demonstrat clar că acest efect nu este unic șobolanilor și, de fapt, este prezent și la oameni într-o manieră mai sofisticată datorită complexității și puterii creierului cu care omul este înzestrat. Lipton a demonstrat că, în cazul oamenilor, factorii epigenetici sunt în mare parte determinați și influențați de ceea ce credem despre noi înșine și despre lumea ce ne înconjoară. Cercetările psiho-neurologice privind dezvoltarea creierului în timpul copilăriei arată că până la vârsta de 6 ani aproape toate credințele pe care le avem de-a lungul vieții de adult au fost formate, marea majoritate dintre acestea fiind învățate de la părinții noștri.

Cu toate acestea, cercetările lui Nestler privind trăsăturile de personalitate moștenite genetic nu s-au oprit aici. Acesta a descoperit, într-un alt studiu, că puii șoarecilor masculi care au fost agresați nu au dat întotdeauna dovadă de anomalii comportamentale, demonstrând că nu suntem mereu limitați la cărțile de joc ce ni se împart. Dacă întrebăm orice psiholog despre credințe, acesta va spune repede că se pot schimba, deși, în funcție de persoană, acest lucru e de multe ori mai ușor de zis decât de făcut.

Și când pare că oamenii de știință au descoperit totul, alte studii legat de mutația epigenetică dezvăluie perspective perturbatoare din natura complexă a interacțiunilor minte-trup, cum ar fi studiul recent publicat în prestigioasa revistă PLOS One, care sugerează că beneficiile asociate cu practica regulată de yoga, meditația și alte tehnici de relaxare influențează ADN-ul nostru foarte ușor.

Cercetătorii de la Institutul Benson-Henry pentru Medicina Minte/Trup din Spitalul General Massachusetts și din Centrul Medical Beth Israel Deaconess au antrenat 26 de participanți adulți (fără experiență anterioară) în diferite tehnici de relaxare precum meditația, mantra (repetarea sunetelor „sacre”) și mindfulness. Participanților li s-au făcut teste de sânge înainte și după 20 de minute de la practica auto dirijată. Analizând peste 22.000 de secvențe de gene diferite, cercetătorii au identificat și măsurat orice schimbare care a avut loc atât pe durata, cât și după practicarea variilor tehnici de relaxare.

Rezultatele nu au fost atât de surprinzătoare pentru cei care au practicat mindfulness sau meditație. Toți cei 26 de participanți au avut schimbări măsurabile în genele pe care cercetătorii le-au identificat ca fiind responsabile sau relaționate cu relaxarea, îmbătrânirea, metabolismul și chiar reacția insulinei. Aceste schimbări au indicat o reacție redusă la stres și au inițiat activitate în telomerul genelor de întreținere, ceea ce înseamnă că practica meditației, mantrei și mindfulness au inițiat schimbări în corp ce au dus la repararea ADN-ului.

În concluzie, chiar dacă ne moștenim personalitatea, putem totuși să ne-o schimbăm. Chiar dacă încă nu este clar până la ce nivel putem să ne controlăm ADN-ul prin factori biochimici și comportamentali, este foarte clar că până și ceva simplu precum un gând sau o credință are efecte ce ne influențează personalitatea și codul genetic.

Traducere de R.S. toate drepturile rezervate.

Sursa: http://www.consciouslifestylemag.com/is-personality-genetic-new-research/

Folosirea corectă a cuvântului

De-a lungul timpului au apărut multe, prea multe cărți și persoane care doreau sau doresc să ne învețe diferite moduri de a manipula, atât terțe persoane, cât și propriul subconștient, cu ajutorul cuvintelor, iar mai nou prin metalimbaj. Multe sunt prea complicate sau prea scumpe, altele sunt fără esență, nespunând nimic. Toate acestea se pot rezuma însă în câteva reguli simple legat de modul de vorbire. În ce scop? În scopul îmbunătățirii vieții fiecăruia dintre noi și pentru cei dornici un prim pas pentru atingerea succesului.

La o căutare rapidă găsim pe motorul de căutare următoarea informație: „DOOM-ul actual cuprinde 62.000 de cuvinte” (http://www.librarie.net/p/39891/DOOM-Dictionarul-Ortografic-Ortoepic-Morfologic-Limbii-Romane-editia-revizuita-adaugita). Comparativ cu alte limbi de circulație mondială pare săracă, dar suficient de bogată ca să facem greșeli, cele mai multe moștenite pe cale socială.

Să vedem cum poate fi definit cuvântul. Cuvântul este compus din doi factori principali: sunetul/vibrația care este scos pe gură, dar partea importantă e creatorul, sentimentul, ceea ce este în interiorul tău. De altfel, când vorbim de sentimente, avem obiceiul să arătăm spre plexul nostru solar, în același loc în care se află inima și plămânii. Putem spune că expirăm sentimente și vibrații, care creează acest univers și toată realitatea înconjurătoare. Așadar, centrați-vă pe/în ceea ce doriți, niciodată în/asupra a ceea ce nu doriți, expirați această creație matriceală în direcția a ceea ce doriți.

Cei mai mulți doresc să evite sărăcia sau bolile. Dar o fac corect? Este modul lor de vorbire de ajutor? Sunt două căi majore prin care realitatea fiecăruia este afectată, dacă nu chiar direct creată: 1) prin vorbire/cuvinte rostite des, subconștientul începe să preia cu nume de adevăr „mantrele” zilnice; 2) efectele produse în ceea ce numim Univers, dar care se definește pentru noi ca mediul prin care forțe inconștiente lucrează, determinându-ne prezentul și viitorul.

Cum ne exprimăm în mod obișnuit, fără să realizăm? Eu nu vreau să fiu sărac, eu nu vreau violență, noi nu vrem război, eu nu vreau să fiu bolnav, eu nu vreau să fiu gras. Universul nu înțelege unele cuvinte sau, altfel spus, creația se face doar afirmând (să nu fie întuneric versus să fie lumină). La fel ca pentru subconștient, negația e imposibil de implementat în acțiunile universale, „nu vreau” e abstract, nu conține materie. Ce a înțeles Universul este: eu vreau sărăcie, vreau violență, noi vrem război, vreau să fiu bolnav, vreau să fiu gras. Deci centrați-vă pe ceea ce vreți, pentru că altfel riscul de a atrage ceea ce nu doriți e mare. Ai grijă ce-ți dorești, pentru că se poate îndeplini.

Rătăcitul în deșert, însetat, care spune „mi-e sete”, o să moară; dar acel rătăcit care spune „am nevoie să beau”, va trăi.

A mai rămas să discutăm despre timp sau cum să folosim noțiunea timpului pentru îndeplinirea cuvintelor rostite. Universul înțelege timpul. Dacă tu spui „eu o să fiu bogat”, ai folosit un viitor incert. Eu o să fiu bogat într-un viitor care niciodată nu sosește, deoarece Universul înțelege că ai lansat o energie în vid care niciodată nu va genera roade /materie, că ai lansat aceasta energie înspre viitor. Universul știe că există doar prezentul, acel acum, iar dacă lansezi ceva spre viitor, niciodată nu o să te ajungă. Dacă spui „voi fi bogat”, nu funcționează, dar dacă spui „sunt bogat”, funcționează.

La început poate părea dificil modul de vorbire preponderent la prezent, utilizarea afirmațiilor și centrarea gândurilor către ceea ce dorim să avem, nu pe ceea ce ne lipsește sau ne înspăimântă (boli vs sănătate, etc), dar cu o autodisciplinare adecvată putem trece peste obișnuințele negației. E cu atât mai greu cu cât suntem bombardați zilnic cu lipsurile (lipsa timpului, lipsa locurilor de parcare, lipsa aurului, lipsa păcii, prezența războiului, prezența bolii/lipsa vindecării).

În încheiere, amintesc de una din campaniile din ultimii ani: Campania contra cancerului la sân.
Vreau campanie pentru sănătatea sânului.

Sursă: https://www.youtube.com/watch?v=dUrNenz0px0

Masonerie. Iluminism. Imigrație.

FRANCMASONERÍE s. f. Asociație de elite, non-profit, liber consimțită, universală, secretă, care aderă la o anumită explicație metafizică a lumii, de obicei cu caracter ezoteric și care are o orientare filantropică și activează pentru ameliorarea calității vieții atât pe plan material, cât și moral, ca și pentru progresul individual și social; masonerie. – Din fr. franc-maçonnerie.
Sursa: DEX ’09 (2009) |

https://dexonline.ro/definitie/francmasonerie

Francmasoneria (Masoneria), ca instituție, este un ordin inițiatic ai cărei membri sunt înfrățiți prin idealuri comune morale, spirituale și sociale, prin inițierea conformă unui ritual comun, prin jurământul depus pe una din cărțile sfinte ale marilor religii (Biblia, Coranul, Vechiul Testament, Vedele hinduse, Tripitaka budiste, sau alte scrieri considerate sacre) și, în majoritatea ramificațiilor, de credința într-o ființă supremă, Marele Arhitect al Universului. Organizațiile masonice, prezente în majoritatea țărilor, se regăsesc sub forma obedientelor automome, ele însele compuse din loji albastre, zise și ateliere, având câte 7-50 de frați masoni.

Definiție

Potrivit dicționarului enciclopedic „The New Encyclopedia Britannica”, francmasoneria este cea mai vastă societate secretă din lume, raspândindu-se mai cu seamă datorită întinderii în sec. al XIX-lea a Imperiului Britanic. Însă francmasoneria a funcționat în secret doar atunci și acolo unde a fost interzisă de lege. Ea nu este prin natura ei o asociație secretă (ci una discretă), deși prezintă asemănări cu Școlile de Mistere din Antichitate.

Însă, potrivit definiției date de masonii înșiși, masoneria este: „o asociație de oameni liberi și de bune moravuri care conlucrează pentru binele și progresul societății prin perfecționarea morală și intelectuală a membrilor săi.”

http://www.mlnar.ro/francmasoneria/despre-masonerie

De câțiva ani se observă o slăbire a influenței masonice pe toate planurile. Acest lucru poate să fie bucuria unora, acei oameni convinși că masonii sunt Diavolul materializat. Privind însă atent evoluția Planetară, vedem că s-a înrăutățit situația mondială, tensiuni artificiale sau reale, războaie, imigrație, corupție și evident război.

Masoneria, atât de blamată și de interzisă periodic, are cel puțin în doctrina sa valori înalte, umaniste. Că au ”lucrat” în direcția doctrinelor proprii, ca au mințit, că au profitat de Frăție pentru propriile interese… cert este că ne-au ajutat să scăpam de Evul Întunecat, au menținut un echilibru mondial fragil și din nou și-au urmarit și interesele proprii – nu putem nega.

Să presupunem că Masoneria a ajuns o clică de retardați metrosexuali sau o grupare de chelioși îmbuibați, care nu fac altceva decât să existe și să mai scoată câte un profit. Cine a preluat influențele politice și marile finanțe? De 20 de ani se simte o viermuială, o lipsă a constantei de după cel de-al doilea Război Mondial, mișcări care se puteau presupune ca fiind ale masonilor, dar care azi par doar ca mișcări de răstunare a puterii. Acum problema se pune astfel: Păpușarii dețin controlul și aprobă sau Păpușarii, a căror putere reală rezidă din anonimat, au fost identificați și omorâți? De aici trageți singuri concluzii.

Cine sunt Cei Noi? Au existat în paralel cu masonii și păpușarii? Care sunt Planurile lor?

Revenirea în forță a influenței religiilor în viața politică nu poate bucura decât ignoranții. Cine crede că doar islamul are latura sa distructivă uită de cruciade, uită de epurările hinduse sau de războaiele din toată istoria cunoscută care erau purtate cu zei în fruntea armatelor. Cine uită de sclavii care munceau pe domeniile bisericești, merită să ajungă rob. Dar  nu disperați, totul face parte din transformarea dorită de noii stăpâni, oricine sunt aceștia. Eu sper ca măcar stăpânii să fie umani/umanoizi cu origini pământene și nu din alte colțuri galactice, deși nu pot exclude posibilitatea.

Ce doresc eu acum este ca toată această harababură generată artificial să producă cât mai puține victime. Pentru că declararea în afara legii a religiei la modul general o sa vină oricum și probabil că se vor impune norme comune pentru cele două, dacă nu trei religii importante, norme fără de care nu vor mai avea dreptul să existe. Pentru atei și agnostici s-a pregătit oricum o întreagă doctrină despre universul cuantic, iar pentru misticii fără religie un bombardament de site-uri cu articole numai bune de scurtcircuitat și ultimii neuroni nevirusați. Alegeți drumul în haos, dacă poți! Dacă renunți să aștepti LIDERUL și începi să decizi tu singur fără frica de a lua decizii, un sport practicat de români cu succes, vei reuși să Trăiești. Acum doar exiști.

partea a doua – Imigrație. Manipulare. Schimbare.

partea a treia – Schimbare. Viziune. Dorință.

Bine ati venit la Apocalipsa Adevarului!

 

 

Operatiunea Snowden

Uniti Salvam Rosia Montana

Ce putem face sa ducem mesajul dincolo de pietele in care se protesteaza in conditiile in care presa nu acopera corect evenimentele din tara.