Monopolul informatiei underground?

Fiecare dintre noi are momentele sale de meditație, voluntară sau nu. Unii numesc reverie aceste stări. Ei bine, într-unul dintre aceste momente analizam existența unor saituri apărute nu de foarte mult timp, de genul aktual, activnews, fluierul, info nu-știu-cum, etc. Faptul că au titluri senzaționaliste și știri de impact emoțional extrem nu mă miră, până la urma asta e presa ultimului deceniu. Mă mira că sunt cotidiene online, nu un amarât de blog deconspiraționist care nu scrie mai mult de o aberație/zi. Ăștia sunt oră de oră prezenți, trăiesc lipiți de tastatură. În concluzie, trăiesc plătiți de ceea ce scriu.

Nu vreau să încep o luptă de pe un blog sărac, făcut din pasiune sau uneori din scârbă, cu acești noi giganți finanțați de Cineva. Totuși, cinstea pe care o mai am îmi cere să trag o rachetă de semnalizare. De aproximativ un an de când i-am observat, au avut la evenimente majore naționale și internționale știri care nu aveau alt scop decât de a agita cititorul, de a-i imprima o stare de surescitare numai bună de imprimat concepte false. Cine e curios, să caute, că e plin internetul de preluări, inclusiv presa zisă serioasă.

Și acum cârcotașii o să sară la carotida mea. Cum îmi permit să afirm așa ceva, când și eu scriu aberații (pentru marea majoritate a populației)? E simplu: eu afirm că sunt păreri personale, convingeri temporare și/sau variante deductibile, la fel de posibile ca cele oficiale. Eu nu afirm ADEVĂRUL, eu expun IPOTEZE și PĂRERI proprii. Cine vrea, privește din toate unghiurile prismei, cine nu, privește doar latura oferită de canalele oficiale. Și nu mă supăr, nu devin agresiv cu opoziția.

Pot înțelege că deruta la care suntem supuși aduce cu sine nevoia de stabilitate, iar cea mai simplă și mai uzitată de-a lungul timpului a fost naționalismul extrem, dar la fel de ușor a fost deturnarea unor scopuri frumoase în genocid și xenofobie. E frumos să vorbim de tradiții și cultură populară, e frumos să vedem cât ne asemănăm sau ne deosebim față de alte etnii sau popoare, dar să nu ajungem să urâm popoare sau etnii doar pentru că așa ne inspiră anumite publicații. Istoria ne învață, istoria nu e pentru a reînvia uri sau războaie, e pentru a evita repetarea acelorași greșeli. Până și terorismul arab e ceva ce a mai fost, de pe vremea cruciadelor. Și asta e dovadă că nu am învățat nimic de 1000 de ani.

Închei urându-vă: Forța fie cu voi! Forța de a discerne manipularea emoțională de învățăturile istoriei.

Uniunea Europeana cu Rusia ca lider

În lumea conspirațiilor subiectele abordate nu sunt privite în culorile negru sau alb, există întotdeuna posibile abordări ale griului. Ipotezele pleacă de la zvonuri, știri privite din alte unghiuri decât cele ’’oficiale’’, de la circumstanțe neadecvate evenimentelor, cu alte cuvinte din firimituri lăsate în urmă de manipulatori.

Să luăm ca exemplu întrebarea: cine conduce lumea? Deja e tipic să se raspundă că evreii conduc sau cele două organizații surori, Masoneria și Illuminati. În media și chiar în comunitatea conspiraționiștilor se spune că americanii conduc lumea, că sforile trase de Păpușari pornesc din SUA. Dar toate acestea sunt prea evidente, prea acceptate de canalele de informații oficiale care parcă asta doresc, să credem în veridicitatea lor. Oricând vorbim de conspirații la televizor, parcă deja ceva nu mai e cum trebuie să fie. Sau așa trebuie să fie, noi să privim cu convingere în direcția greșită.

Înainte de a propune o ipoteză legată de Păpușari avem nevoie de câteva clarificări. Cum definim adevărații conducători ai lumii? În mod vizibil sunt oamenii politici, cei aflați efemer sau dictatorial la putere în statele lumii. Tot în mod oficial, în spatele politicienilor există forțe economice cu interese comerciale, dar care prin lobby și donații fac posibil accesul înspre structurile politice unor oameni care evident le vor apăra interesele economice.

Neoficial se presupune că oamenii care s-au implicat cu banii în campanii si alte activități aferente politicului, dețin in facto puterea. Dar ăștia sunt bogații momentului, concerne create de un secol cel mult, ori noi când vorbim de un grup ocult care deține puterea de secole sau chiar milenii nu putem arăta spre aceștia.

Imaginați-vă că mâine sistemul monetar internațional dispare. Concernele și marile grupuri bancare dispar instantaneu, valoarea lor este exact aceeași cu valoarea hârtiei sau a digitului electronic. Cine e mai presus de bani?

Probabil că cel mai puternic s-a simțit influența forțelor oculte pe parcursul secolului XX. Crearea Federal Reserve Bank la finele lui 1913, crearea statului bolșevic, revoluția chineză, războaiele mondiale, războiul rece, crearea Uniunii Europene. Acestea sunt marile evenimente, punctele majore, dar pe lângă există o întreagă mișcare browniană care leagă evenimentele între ele și de potențialii păpușari. Schema aplicată a fost destul de simplă, dar evident că a necesitat un plan și o organizare care poate merge cu secole în urmă. Nu o să definesc păpușarii decât păpușari sau ei. Pentru că așa sunt, le simțim influența, simțim efectele planurilor puse în aplicare, dar ei nu sunt vizibili. Poate că la final o să urce pe scenă să facă o plecăciune publicului aplaudaci.

Schema aplicată în secolul XX

După reușita întemeierii Statelor Federale Americane, ei aveau nevoie de polarități diferite, de centre de putere opuse și totuși convergente. Așa că au finanțat revoluția rusă si mai apoi revoluția chineză. Deși la prima vedere pare fără sens, să ne gândim la cele două războaie. Dușmani, aliați, apoi dușmani, din nou aliați și apoi dușmani.

În paralel apare fascismul, un derivat al comunismului prin varianta social muncitorească. Toate create ca experiment, pentru a vedea până unde se poate întinde dimensiunea socială totalitară, până unde face poc. Și să nu uităm îmbogățiții de pe urma războiului. Îmbogățiții de pe urma confiscărilor. Funcționarii ONU și Interpol cu origini naziste. Toate adunate ne demonstreză că nu a existat un conflict ideologic sau ideatic, ne arată ca păpușarii au ținut toate sforile și le-au manevrat cum au dorit.

De granițe nu mai vorbim. Au fost trasate în așa fel ca să nu lase o națiune mică sau mijlocie liniștită. Peste tot există revendicări teritoriale, cel mai proaspăt conflict e regiunea Ucraina, care e urmare directă a împărțirilor ruso-americane, apoi ale dominației sovietelor asupra Balcanilor și a Uralilor.

Presupuneri fără dovezi

Să presupunem ca păpușarii au nevoie de sediu/sedii care prezintă siguranță și stabilitate în timp. Au nevoie de o țară sau mai multe unde există potențial de foc, adică armată și tehnologie de vârf plus bomba atomică.

După ce un secol întreg s-a vehiculat conspirația evreilor americani, e greu să venim cu altă variantă sau cu noi dovezi. Dar să presupunem că una din tările unde s-au simțit bine este vechiul URSS și actuala Rusia. O țară în care controlul era și este deținut de un număr redus de oameni, deci ieftin și eficient de manipulat sau chiar ușor de propulsat proprii oameni. Rusia și Anglia erau singurele țări cu care Hitler accepta și chiar a făcut cu rușii tratat de neagresiune. Dacă rușii nu provocau războiul, nu era nici un pericol din partea naziștilor. Dar asta devine un element care evidențiază sforile altfel invizibile. Prin agresiunea suferită, Rusia primește dreptul tacit de la restul puterilor de a administra (a se citi ocupa) jumătate din Europa. Ciudățenia apare în momentul așa-numitului Război rece. De ce din aliați au devenit dușmani? Pe de alta parte presupușii trădători americani care au vândut secretele producerii bombei atomice declarau că au primit ordin să predea planurile.

Dar care este Planul păpușarilor? Marele fin se regăsește în dorința de control asupra pământenilor. De reținut acest amănunt. Foarte mulți conspiraționiști cred că elitele, adică păpușarii, au dorința ascunsă de a reduce populația, dar prin reducerea populației își reduc controlul. Trebuie să gândim din prisma unui egocentric și/sau narcisist cu accese psihopatologice: are nevoie de adulație, are nevoie sa simtă sub talpa lui cum zdrobește un număr însemnat de oameni, are nevoie ca o masă cât mai mare de suflete să depindă de decizia lui luată prin mișcarea degetului mic de la mâna stângă. Ei sunt zeii moderni, stau în umbră, dar au nevoie să-și demonstreze atotputernicia.

Divizarea statelor și la scurt timp integrarea lor într-o structură comunitară, acordarea independenței unor state care au fost parte integrantă a unei uniuni, forțate e drept, dar care nu mai pot funcționa individual din motive economico-industriale, dezordine, extremism și corupție în state care, tradițional, sunt suverane sau imperialiste. Totul duce spre o nouă reorganizare. Există însă câteva state, printre care se află și Rusia, care au rămas neatinse. Noi acolo plasăm centrele de comandă ale păpușarilor.

Ipoteză                                

Următorul pas e cooptarea în Comunitatea Europeană a Rusiei. Însă înainte de asta trebuie făcută puntea. Asta e legătura dintre evenimentele din Ucraina și marea brambureală. Pe lângă clasica cedare a suveranității, impunerea unor lideri marionetă, preluarea pieței, etc., apare și tensiunea internațională care ocupă televizoarele și nu se văd legi de încătușare a drepturilor civile și constituționale pe teritoriul statelor occidentale. Iar când intriga ucraineană devine plictisitoare, se sinucide un copilot cu tot cu pasageri. Că doar nu trebuie să privim spre legea călușului din Spania.

Revenind la planul integrării Rusiei în U.E., ce putem vedea: un viitor stat cu drepturi speciale, un lider în Parlamentul European. Actualul Satana, Putin, o să se retragă și poporul rus o să aleagă (așa o să presupună el, poporul) democratic. Iar dacă Putin pierde, înseamnă că nu au fost fraudate alegerile. Înseamnă doar că a câștigat omul cu sforile direct controlate de păpușari.

Un viitor în care avem Uniunea Euro-Asiatică nu sună rău, în teorie. În practică, suveranitatea statală, individualitatea națională și cel mai important economia națională o să devină istorie. Istorie predată ilicit, căci în manuale o să fie scrisă istoria oficială.

Iar dincolo de Ocean, în marea democrație americană, se va instaura încet dar sigur, monopolul chinezesc. O să apară primii primari de origine chineză, apoi un guvernator chinez. Iar când anchetatori independenți vor face public numele și numărul companiilor cu capital chinezesc va fi prea târziu.

PSIHOPATOLOGÍE s.f. Ramură a medicinei care studiază tulburările activității psihice. [Gen. -iei. / < fr. psychopathologie, cf. gr. psyche – suflet, pathos – boală, logos – știință].
Sursa: DN (1986) |

Revoltă electorală ?!

Am ieșit zilele trecute până afară să îmi iau un pachet de țigări și în intersecție am găsit un băiat cu glugă care tocmai vopsea niște obscenități peste un cort electoral. Băiat curios fiind, îl întreb ce face acolo. Rânjește la mine și îmi zice:

”Sunt doar un cetățean simplu, care s-a săturat de politicieni și nu vrea să le vadă meclele la el pe stradă. După ce că își bat joc de banii noștri, și-au făcut și postere cu ei. Să ne oblige să-i vedem cum rânjesc. Veseli. Le stric pe toate pe care le prind. Indiferent de partid. Tot sistemul ăsta în care ei se prefac că e democrație, că părerea noastră contează, în timp ce mituiesc analfabeți cu o sticlă de ulei să-i voteze și deturnează fonduri spre primăriile locale, ca să numere niște băieți cum trebuie voturile, e un circ jenant. Nu ai cum să îl schimbi, da’ măcar poți să le pui bețe în roate. Să îi deranjezi puțin.”

Și nu e ilegal? îl întreb eu.

”Normal că e ilegal. Penal chiar. Ți se pare că poți să te bați cu ei legal? Păi ei fac legile, bă. Le fac să se protejeze de noi. Ca să faci treburile legal îți trebuie o masă mare de oameni conștienți. Știi ce s-a întâmplat ultimele dăți când s-a adunat o masă mare de oameni conștienți? Au chemat minerii. Și votanții lor care se bucură la o sticlă de ulei i-au aplaudat.”

Pai mare chestie. Strici niște afișe. O să pună altele, tot din banii noștri. Că doar de la buget au luat bani de campanie, nu din buzunarul lor, zic eu.

”Care banii noștri, bă? Ești prost? O dată ce au ieșit din buzunarul tău prin taxe și impozite, deja banii tăi au fost furați. Ce, crezi că dacă nu o să îi dea pe afișe, o să-i cheltuiască pe ceva util? Măcar îi fac să depună un efort în plus.”

Și ce crezi tu că rezolvi, un om răzvrătit care strică afișe? îl întreb.

”Și ce rezolvi tu, un om răzvrătit care nu strică afișe? Ia dracu un cuțit, un spray cu vopsea și treci la treabă. Nu suntem mulți, dar suntem mai mulți decât ei. Dacă am ieși toți să facem asta, cât e campania, s-ar sesiza. Ar fi un semnal, că chit că nu putem schimba rahatul ăsta, măcar îl vedem. Ar ști și alți oameni că nu sunt singuri. Că mai sunt și oameni nervoși și sătui de faptul că nu pot face nimic productiv în legătură cu asta. Sigur. Nu rezolvă nimic să le desenezi un penis pe față. Dar te simți bine. Ți-a furat banul să-și pună fața pe stâlp, dar măcar i-ai stricat-o. Până la urmă e din banii tăi. Dacă ei nu pot face ceva util ție din banii tăi, de ce să îi lași să facă ceva util lor?

Sunt super serios. Dacă ai niște sânge în instalație, ieși afară și strică afișe. O să te simți bine. O să îi incurci și dacă o să fim destui, o să fie chiar vizibil. Mult mai vizibil decât ce faci acum, adică să discuți supărat despre politică cu prietenii tăi care sunt de acord cu tine. Suntem peste tot. Suntem mulți. Fă ceva. Ceva la fel de inutil ca votul, pentru binele țării, dar ceva mai distractiv. Și deranjant pentru dușmanii de pe afișe.

Ia un spray și ieși afară. Curăță-ți strada de fețele lor mârșave. Și dacă ai ghinionul să te salte pentru chestia asta, stai liniștit. Ești doar un cetățean simplu, care s-a săturat de fețele lor. E un sentiment comun tuturor românilor. Dacă intri la belele pentru asta, o țară întreagă o să țină cu tine. Nu mai fi un cârnat care se plânge pe internet. Ieși afară și opune-te. Simte bucuria de a desena peniși pe fețele lor. Suntem mulți. Avem mai mult spray decât au ei fețe.”

M-a uimit ce mi-a zis omul ăla cu glugă. Acum nu pot fi de acord cu el. Nu aș putea să vă instig la așa ceva, pentru că e ilegal.  Așa că în caz că decideți să faceți niște ură și anarhie pe afișele oamenilor pe care îi disprețuim cu toții, să știți că eu nu sunt de acord. În nici un caz să faceți așa ceva…

Articol editat preluat de aici – http://www.piticigratis.com/2014/10/niste-revolta-electorala/

Războiul împotriva terorismului s-a transformat în războiul contra Rusiei ?!

Războiul, economic sau armat, împotriva Rusiei este acum cea mai discutată alternativă în Occident. Este deocamdată sugestie şi posibilitate. Se poate transforma în realitate în funcţie de deciziile luate de toate părţile implicate în conflictul ucrainean: Moscova, Washington, Kiev, Bruxelles.Nu vreau să discut aici toate aspectele şi teoria acestui conflict. Propun în schimb analiza profundelor sale rădăcini ideologice. Aşadar, cum s-a ajuns aici ?

Esenţa democraţiei

În  Occidentul modern, există o ideologie dominantă – liberalismul. Are multe tipuri, versiuni şi forme, multe neclarităţi, dar esenţa sa e întotdeauna aceeaşi. Liberalismul conţine în structura sa fundamentală subtilă următoarele principii:

– individul este măsura tuturor lucrurilor;

– lumea se îndreaptă către un viitor mai bun, trecutul e întotdeauna mai rău decât prezentul;

– dezvoltarea tehnică şi performanţa efectivă sunt considerate drept maniera cea mai importantă de a judeca natura societăţii;

– societăţileeuro-americane sunt acceptate ca standarde de măsurare pentru restul umanităţii;

– economia liberă de piaţă este unica formă a sistemului economic – toate celelalte tipuri trebuie reformate sau distruse;

–  o singură lume, globalismul; fiinţele umane fiind în esenţă aceleaşi cu o singură distincţie – una individuală – lumea trebuie integrată pe o bază individuală, cosmopolitismul – cetăţenie a lumii;

Acesta e centrul valorilor liberalismului, manifestarea uneia din cele trei tendinţe generate în Iluminism, alături de comunism şi de fascism care propun interpretări alternative ale spiritului extrem al Modernismului. In secolul XX, liberalismul şi-a înfrânt rivalii şi a devenit, după 1991, singura ideologie dominantă la scară globală.  Singura libertate de alegere în regatul liberalismului global a fost între liberalismul de dreapta, liberalismul de stânga sau liberalismul radical, incluzând liberalismul de extremă dreapta, liberalismul de extremă stânga şi liberalismul ultra-radical.  Deci liberalismul a fost instalat ca sistem operaţional în societăţile occidentale şi în toate celelalte societăţi care se găsesc în zona de influenţă a Occidentului.

Geopolitic, liberalismul a fost înscris în modelul central al SUA, în care anglo-saxonii sunt nucleul etic, iar membrii parteneriatului euro-atlantic, NATO, reprezintă nucleul strategic al sistemului de securitate. Securitatea globală a fost echivalată cu securitatea Occidentului şi, în ultimă instanţă, cu securitatea Americii. Aşadar, liberalismul nu e doar putere ideologică, ci de asemenea politică, militară şi strategică. NATO este liberal la bază. Apără societăţi liberale, luptă pentru liberalism.

Deci duşmanii societăţii deschise, actuala societate occidentală de după 1991 şi normă globală pentru tot restul lumii e considerată a fi precis acest model liberal al societăţii deschise, sunt concreţi. Inamicii principali sunt comunismul şi fascismul, ambele apărute din aceeaşi filosofie a Iluminismului. Aşadar, sensul luptei liberalismului în faţa alternativei Moderne existente (fascism sau comunism) este destul de evident.

Democraţia pretinde că eliberează societatea de fascism şi comunism, de cele două versiuni majore moderne ale totalitarismului. Lupta democraţiei în procesul de lichidare a societăţilor non-liberale este destul de clară: dobândeşte acest sens din însăşi existenţa ideologiilor care, în mod explicit, refuză să accepte individul drept cea mai înaltă valoare. Este destul de clar împotriva cui se îndreaptă această luptă. Eliberare de ceva anume este stabilită ca o ţintă. Dar faptul că libertatea este în mod esenţial o categorie negativă – nu e clar perceput aici. Inamicul e aici şi este concret.

In 1991, când URSS ca ultim oponent al liberalismului occidental a căzut, unii occidentalişti au proclamat sfârşitul istoriei.  Destul de logic: nu mai exista nici un duşman explicit al societăţii deschise – astfel nu mai exista istoria petrecută în timpul Modernismului, mai exact bătălia dintre cele trei ideologii politice (liberalism, comunism şi fascism) pentru moştenirea Iluminismului. Din punct de vedere strategic, acesta a fost momentul unipolar. Această perioadă 1991 – 2014 cu punctul central în atacul lui Bin Laden împotriva  WTC – a fost cu adevărat perioada de dominaţie globală a democraţiei. Axiomele liberalismului au fost acceptate de principalii actori geopolitici – inclusiv de China (în economie) şi Rusia (în ideologie, economie, sistem politic). Excepţiile reale şi explicite au fost puţine (Iranul, Coreea de Nord).

După victoria din 1991, liberalismul a trecut la faza sa implozivă. După ce a învins şi comunismul, şi fascismul, a rămas singur. Fără nici un duşman cu care să lupte. Si acesta a fost momentul de început al luptei sale lăuntrice, curăţătorul liberal al societăţilor liberale încercând să lichideze ultimele elemente non-liberale rămase – sexismul, incorectitudinea politică, inegalitatea dintre sexe şi rămăşiţele dimensiunii non-individuale a instituţiilor precum Statul, Biserica şi aşa mai departe. Aşadar, liberalismul are nevoie de un inamic de care să se elibereze. Altminteri, îşi pierde conţinutul, nihilismul său implicit devine prea relevant. Triumful absolut al liberalismului este moartea sa.

Nevoia de duşman a Occidentului

Liberalismul a câştigat la scară globală. Acesta este un fapt din 1991. Si a început totodată să implozeze. A ajuns la punctul terminus şi a început să se lichideze pe sine. Migraţia de masă, ciocnirea culturilor şi a civilizaţiilor, criza financiară, terorismul virtual, ascensiunea conflictelor etnice sunt mărcile apropierii haosului.  Aşadar, acest haos pune în pericol Ordinea. Orice fel de ordine, incluzând însăşi ordinea liberală. Cu cât liberalismul este mai de succes, cu atât e mai aproape de finalul său. Ca şi finalul lumii actuale.

Islamul radical (al-Qaeda) a fost un candidat serios la rolul de duşman al occidentului, dar unui astfel de inamic îi lipseşte statura. A fost folosit, dar la o scară locală. A justificat intervenţiile din Afganistan, ocuparea Irakului, ajutorul dat răsturnării lui Kaddafi, începerii războiului civil din Siria.   Dar a fost prea slab şi primitiv ideologic pentru a reprezenta confruntarea adevărată de care liberalii aveau nevoie.

Dar în agenda globală a liberalismului (SUA, NATO) este nevoie de un alt actor, de o altă Rusie care ar justifica Ordinea în tabăra liberalilor, ajutând la mobilizarea Occidentului  în afara problemelor sale interne, amânând întrucâtva inevitabila erupţie a nihilismului lăuntric şi salvând astfel liberalismul de la logicul apropiat sfârşit. De aceea ei au nevoie disperată de Putin, Rusia, război.  Este singura soluţie pentru a opri haosul Occidentului şi pentru a salva rămăşiţele Ordinii.

Rusia – inamici geopolitic tradiţional al anglo-saxonilor – este cu mult mai serioasă, ca duşman. Se potriveşte bine oricăror solicitări – istoria şi amintirea războiului rece sunt încă vii în memorie. Ura faţă de Rusia este lucrul cel mai uşor de provocat cu mijloace relativ restrânse. Aşadar cred că acest război cu Rusia este posibil. Este necesar ideologic, ca ultimă tentativă de a întârzia implozia finală a liberalismului occidental. Un pas înapoi.

Sensul acestui „război” cu Rusia este efort final de a salva liberalismul de la implozie. Dat fiind acest lucru, liberalii au nevoie să definească Rusia lui Putin, din punct de vedere ideologic – identificându-l, în mod evident, cu inamicul societăţii deschise.

Dar în vocabularul ideologiilor moderne, există doar trei variante principale. Liberalismul, comunismul şi fascismul (nazismul). E destul de clar că liberalismul e reprezentat de toţi, mai puţin de Rusia (SUA, NATO, Euromaidanul, junta de la Kiev).  Aşadar, mai rămân comunismul şi fascismul. Aşadar Putin e sovietic, KGB-ist, comunist. Această imagine va fi vândută către cel mai prost tip de public occidental. Nazismul şi fascismul sunt prea departe de Putin şi de Rusia modernă, dar naţionalismul rus şi imperialismul rus vor fi evocate în construirea imaginii Marelui Rău. Deci Putin e naţionalist, fascist şi imperialist.  Aceasta va avea efect asupra altor occidentali.

 Alexandru Dughin

Un nou pas catre NWO

Rusia și SUA și-au dat mâna pentru o reîmpărțire a teritoriilor. Oamenii s-au împărțit în tabere. Unii se întreabă de ce nu a făcut NATO nimic, alții îl urăsc pe Putin și pe ruși în timp ce alte persoane țin partea Rusiei.  Cei aflați în spatele scenarului au mai făcut un pas către Nouă Ordine Mondială. În primul rând au reușit să imprime în mințile multor oameni un personaj negativ – Putin. În acelas timp, fără să vrei, vei vedea o scăpare în cealaltă tabără – SUA. Dacă vei face greșeală asta vei cădea în capcană… asta e și scopul.

Adevărul este însă ascuns pentru că așa a fost dintotdeauna. Planurile lor merg mai departe. Oamenii se dezbină pentru că nu înțeleg un lucru – în spatele scenei nu există dușmani sau personaje pozitive. Ei fac ceea ce vor și vor continuă să facă tocmai pentru că ne lăsăm manipulați.

 Sistemul se prăbușește iar noi nu vedem asta din cauza micilor dispute ce ne țin ocupați. Se impune Agendă la scară planetară iar „Democrația” promisă va fi calvarul ce nu vi-l imaginați, tirania ascunsă și subjugarea la scară planetară.

Kit-ul de supravietuire

Un kit de supravietuire contine cateva item-uri absolut necesare si are scopul de a te tine in viata timp de 24-72 de ore, daca te ratacesti sau te ranesti, in conditii ce iti pun in pericol viata (lipsa adapostului, focului sau a apei).O conditie esentiala este sa ai mereu asupra ta kit-ul de supravietuire – ceva de dimensiuni cat mai mici, prins de curea. De asemenea, componentele sale nu trebuie sa fie folosite decat daca chiar ai nevoie de ele, iar componentele trebuie sa fie inspectate periodic si schimbate daca este cazul (in principiu, la momentul expirarii termenului de valabilitate).

Kitul de supravietuire, este unul dintre cele mai discutate si disputate subiecte in ceea ce priveste pregatirea personala pentru situatii dificile, de urgenta.Kitul de supravietuire are ca scop, asigurarea unui minim de confort si posibilitati, celui aflat in nevoie la un moment dat … Exista literalmente « o gramada » de versiuni de kituri, insa toate, au in componenta lor cateva elemente esentiale, pe care m-am gandit ca ar fi bine sa le trec in revista, cu informatii suplimentare pe acolo pe unde este cazul.Trebuie precizat ca un kit de supravietuire poate fi de foarte multe feluri, din punctul de vedere al utilizatorului . Kiturile pot si foarte specializate ( pentru anume zone/climate – vezi kiturile militare de supravietuire ale armatei SUA ) sau kituri de uz general, menite sa acopere cat mai multe din potentialele situatii in care un om s-ar putea afla odata. ( aici s-ar putea mentiona « S.A.S. combat survival tin » )

Indiferent de destinatia lor, majoritatea kiturilor cuprind o serie de elemente esentiale omului pentru supravietuire …. ( ne vom referi aici la kiturile menite supravietuirii in natura – nu in medii specifice- si nu vom discuta aici capacitatile de supravietuire aflate la polul extrem al minimului posibil, ci kiturile care sunt intentionate a « usura » putin viata celui pus in situatie sa supravietuiasca … )In general, toate kiturile se afla intr-un recipient/ incinta pentru a le proteja si tine ferite pana la utilizare. Exista kituri care au capac care se inchide etans insa exista si kituri care nu se pot resigila ( modele vechi de kituri militare ambalate in pungi groase vidate sau kiturile de tip « conserva » care odata deschise nu se mai pot inchide, etc )

Cand incepem sa alcatuim un kit de supravietuire, in general incepem cu alegerea unui recipient … Acesta trebuie « calculat » astfel incat sa poata contine toate obiectele pe care dorim sa le avem in kit fara prea multe spatii « moarte »…Acestea fiind spuse, incepem sa alegem recipientul dupa criteriile cele mai importante – rezistenta la umezeala si rezistenta. Ca optiuni avem cutii de tabla de diverse dimensiuni si forme. Cutiile metalice prezinta avantajul ca ele insele, pot constitui o «unealta » din kit : un recipient in care aditional se poate fierbe apa/pregati mancare, un recipient in care putem strange « mancare salbatica » sau o unealta cu care putem sapa ( in pamant ) sau degaja ( zapada ). Aceste cutii pot fi din aluminiu, tabla ( cutiile de cafea, ceai, mirodenii, etc ) sau cutii de plastic ( polipropilena) cu capac etans ( prevazut cu garnitura cauciucata ) de tipul celor folosite la pastrarea alimentelor. Cutiile de plastic prezinta avantajul ca se inchid mult mai bine decat cele de tabla si peretii lor sunt elastici ( deci uzura si eventualele socuri le suporta mult mai bine ) . De asemeni, avand peretii translucizi sau clari, posesorul poate avea o evidenta mult mai clara a continutului fara sa deschida cutia.

Un aspect esential al capacului trebuie sa fie etanseitatea ! Este obligatoriu. Daca exista dubii, e foarte bine sa fie eliminate cu niste banda adeziva aplicata in 2 straturi. ( banda care se poate folosi ulterior la “resigilarea “ kitului) mai ales in cazul cutiilor de tabla care, in general nu se inchid foarte bine.Odata ales recipientul, ( conform prioritatilor si preferintelor ) sa enumeram cele mai importante elemente pe care trebuie sa le contina un kit – ( ma opresc doar la cele care, conform « doctrinelor » converg si se regasesc in toate genurile de kit de supravietuire) :

Focul
Caldura este esentiala in climate temperate sau reci si in kit trebuie sa fie cel putin 2 metode sigure de facut focul. Se poate folosi o bricheta BIC ( foarte rezistente- chiar dupa ce s-a terminat gazul pot produce scantei ), un amnar ( swedis-steel ) si chibrite impermeabilizate ( de preferinta cu ceara) ambalate intr-o mica punguta de plastic care se inchide (zip-bag). Evident, se poate folosi si metoda acoperirii maciuliei cu lac de unghii ( oja) insa aceasta metoda nu e deloc « prietenoasa » pentru scaparatoare, uzand-o foarte repede. La chibritele impermeabilizate cu ceara, inainte de folosire, se indeparteaza cu unghia/cutitul surplusul de ceara, ca sa se poata aprinde, si pentru a nu deteriora scaparatoarea. Amorsa ( materialul pe care se transfera scanteia pentru a aprinde focul) este foarte important si este bine de avut in cantitati suficiente. O amorsa buna poate consta in ghemotoace de vata data cu vaselina si pastrate intr-un ambalaj etans. ( ambalajul poate fi o punguta de plastic, o cutiuta de film foto sau chiar un tub de marker – trebuie folosita imaginatia ) De asemeni, alaturi de multe alte materiale, o amorsa comoda de purtat intr-un kit sunt tampoanele igienice inmuiate in ceara topita. Se mai poat folosi de asemeni : sfoara din fibre naturale trecuta prin ceara, fasii de hartie cerata, mici cornete de hartie umplute cu confetti peste care se toarna ceara, fibre vegetale, scame, resturi de materiale textile, etc. O combinatie care comprima atat « scanteia » cat si « amorsa » o constituie chibritele modificate, in sensul prelungirii timpului lor de ardere … In mod empiric, improvizat, se pot realiza prin infasurarea ( imediat langa maciulie) pe chibrit, a unei mici bucati de vata sau sfoara de bumbac si scufundarea lor in parafina …Timpul de ardere va creste direct proportional cu cantitatea de bumbac si de ceara folosita.

Adapostul
Expunerea la elemente ( factori naturali – ploaie/ vant/ ninsoare/ caldura excesiva) poate ucide, asa ca se impune o protectie adecvata. Articolele care pot fi incluse intr-un kit de supravietuire sunt limitate, in schimb, combinate cu cunostintele de baza ale constructiei unui adapost din materiale naturale, te pot ajuta sa supravietuiesti. O folie de supravietuire impaturita foarte strans si asezata in kit poate constitui un element foarte valoros. Bineinteles, se pot folosi saci mari de plastic sau folii de polietilena . Ele se pot aseza peste scheletul adapostului si pot ajuta in mod eficient impotriva vantului, ploii sau zapezii pastrand caldura. Un modest poncho de plastic e foarte folositor deoarece el poate fi purtat pe corp fiind util in deplasare. De asemeni sunt utile chiar si pelerinele de ploaie/ poncho-urile asa zise “ de unica folosinta” care sunt foarte suntiri si se strang intr-un volum foarte mic.Ca indicatie generala, pentru amplasamentul adapostului este bine sa se caute un loc propice, ferit de pericole si usor de adaptat. Trebuie exploatat la maxim potentialul terenului ( de exemplu se poate folosi un bolovan mare, un copac rupt sau scos din radacina, o adancitura naturala, etc ) Adapostul trebuie construit intr-o zona ferita de vant puternic ( atunci cand e posibil), sau asezat in unghi fata de directia in care bate, la distanta suficienta fata de o sursa de apa ( din cauza insectelor sau a animalelor salbatice care pot veni sa se adape ).

Doua aspecte importante, pe care, in general, practica a dovedit ca sunt frecvent neglijate sunt : izolatia fata de sol si marimea adapostului . Izolatia fata de sol este foarte importanta si este bine sa se realizeze cu cat mai multe materiale posibil ( materiale naturale, haine suplimentare, folii, ziare, scoarta de pom ) pentru a crea o bariera intre corp si solul rece . Marimea ( volumul) adapostului este strans legata de cat de repede se va incalzi si cat de bine va pastra acea caldura degajata de corp ( sau de alte surse de incalzire).La sfarsitul expunerii, voi da cate un exemplu de continut al unui kit de supravietuire si al unui kit de prim ajutor.

Unelte
In kit, este imperios necesara o unealta de taiat. Aceasta poate fi un mic cutit cu lama fixa ( care este de preferat in toate cazurile, cand este posibil ) , un mic cutit de buzunar, solid, cu lama pliabila sau un mini multitool. Un obiect care poate ingloba executia mai multor sarcini este, de exemplu, unul din modelele de briceag « Victorinox ». Caracteristicile necesare uneltei trebuie sa fie soliditatea, fiabilitatea si comoditatea. Un cutit mic “ de gat “ de buna calitate ar putea fi sufficient, alaturi de alte cateva lame de ras pastrate in ambalajul de hartie, folosite la treburi delicate ( jupuit animale mici, incizii, etc )

– Sfoara trebuie atat cat se poate duce in kit . Este deosebit de utila dar articolul acesta este unul de informare generala, deci prea scurt pentru a enumera toate utilitatile ei. Alaturi de vata ( ca exemplu ) se poate folosi pentru a umple spatiile goale din cutia kitului pentru a se elimina zgomotele cauzate de miscarea obiectelor.
– Banda adeziva este utila la reparat echipament si la diverse imbinari. Poate fi infasurata pe un scurt capat de creion. O optiune buna ar fi banda aluminata sau cea cu retea din fire de nylon…
– Sarma ( de alama sau cupru) este foarte buna, rezistenta, si constituie cel mai bun material pentru construit capcane cu lat.
– O sula si cateva ace de cusut de diverse marimi, atasate la un mic kit de cusut pot fi foarte valoroase in repararea echipamentului. Cateva ace de siguranta si niste nasturi pot completa foarte bine acest segment. Toate acestea se pot fixa pe o bucatica de material ( eventual cerat 😉 ) Nu este o idee rea ca un ac sa fie gata pregatit cu o bucata de ata .

Apa si Mancare
Mancarea nu este chiar atat de importanta deoarece corpul uman poate rezista fara ea un timp apreciabil ( si asta inseamna ZILE ) Majoritatea expertilor in supravietuire amintesc de termenul de 3 saptamani insa : o persoana cu o dieta normala, regulata, dupa 7-8 zile de infometare va experimenta o slabire a organismului si o scadere a abilitatilor fizice. Intr-o situatie de supravietuire asta poate insemna o agravare a unei situatii deja potential periculoase. Lipsa hranei, in conditiile speciale cerute de o situatie de supravietuire, poate avea efectele mult exacerbate ( pe fondul oboselii, stress-ului, etc) motiv pentru care in mod normal, REALIST se recomanda atentie marita asupra mentinerii corpului in stare de functionare.Elementul nutritiv din kit poate fi asigurat de mici gustari dulci, bomboane si batoane proteice/energizante, sare, zahar, condimente.

Apa
Este deosebit de importanta deoarece, lipsa ei te poate dobora intr-o perioada mult mai scurta ( aproximativ 3 zile, in functie de conditii ) Calitatea apei baute trebuie asigurata prin purificare. Aceasta se realizeaza prin fierbere ( cel putin 5 minute . Dupa fierbere este bine ca apa sa fie « vanturata » dintr-un vas intr-altul pentru a se reoxigena, pentru a se evita gustul salciu ). De asemeni, se pot folosi pastile de purificare a apei, evident, respectandu-se dozajul inscris pe ambalajul lor . O metoda improvizata de container pentru apa poate fi un prezervativ introdus intr-o soseta ( soseta nu se poate intinde decat in mod limitat si ofera rezistenta prezervativului ) De asemeni, se mai pot folosi pungi de plastic ( atat pentru strans cat si pentru carat apa) .

Primul Ajutor
Cea mai buna solutie ar fi ca elementele din kitul de prim ajutor sa fie asezate separat intr-un kit medical alaturi de kitul de supravietuire, dar daca aceasta optiune nu este posibila, oricum trebuie acoperite cele 3 stadii de tratare ale unei rani : curatatea/sterilizarea ranii (infectiile pot aparea in pana la 8 ore la o rana neprotejata), pansarea ( realizata cu ajutorul unor bandaje sterile care sa protejeze rana) si tratamentul ulterior (deci si mai multe bandaje care trebuie schimbate si eventual substante aditionale) Pe scurt, in kitul de supravietuire trebuie sa se gaseasca un dezinfectant, tampoane/bandaje/plasturi sterili, antibiotice, medicamente impotriva durerii si evident, unde este cazul, medicamentele unui tratament prescris de medic.

Semnalizare
Un fluier puternic ar fi cea mai la indemana optiune. De asemeni, in functie de situatie, se poate folosi o oglinda de semnalizare ( pastrata in kit invelita in hartie pentru a se evita zgarierea) , o bucata de camera de cauciuc arsa sau o lanterna. Acestea ar fi cele mai importante elemente pe care ar trebui sa le contina un kit de supravietuire- pentru o perioada cuprinsa intre 24 si 72 de ore. Evident, acest kit se poate adapta si modifica in functie de cerinte, situatii si mai ales de zona unde urmeaza sa se faca deplasarea …. Este de preferat ca elementele din kit sa aiba valente multiple ( sa poata indeplini cerinte multiple).Kitul este bine de pastrat in niste dimensiuni acceptabile ( de la caz la caz ) deoarece daca este incomod si prea mare, in final se va renunta la el si nu va fi acolo cand situatia de urgenta, periculoasa, l-ar cere. Recipientul in care se afla kitul de supravietuire se recomanda sa se afle intr-o gentuta speciala, care sa poata fi atasata la curea, alaturi de kitul de prim ajutor. In situatia in care se pierde bagajul principal, kitul va ramane asupra persoanei.

Exemplu orientativ cu continutul unui posibil kit de supravietuire:
– cutit mic cu lama fixa si teaca

– lanterna mica cu led

– mini multi-tool

– fierastrau cablu de buna calitate ( probabil varianta cu 9 fire )

– oglinda de semnalizare

– busola de tip buton de de buna calitate

– amnar, bricheta mica, chibrituri impermeabilizate si amorse

– lumanare mica

– sarma

– sfoara

– banda adeziva pe un mic creion ascutit la ambele capete

– lame de ras

– mic kit de cusut

– bani in bancnote mici

– mic kit de pescuit ( guta, ace, plumbi, agrafe si momeala )

– folie de aluminiu groasa( marime A4)

– cateva pansamente « inel » pentru bataturi si plasturi de diverse dimensiuni

– servetele antiseptice

– pastile de purificare a apei

– baton pentru buze tip « strugurel » ( care poate fi folosit si la protectia lamei de otel carbon – daca e cazul)

Kitul de prim ajutor, este bine de ambalat intr-o gentuta/portofel de buna calitate, cel putin rezistenta la apa . Trebuie avuta grija la termenele de expirare, la calitatea si integritatea ambalajelor produselor care trebuie sa fie sterile.

Exemplu de kit de prim ajutor de baza :
– servetele antiseptice

– gel alcoolizat ( pentru curatat mainile si altele)

– crema/solutie/gel antiseptic

– crema sau gel cu antibiotic

– plasturi rezistenti la apa, mai multe marimi

– tampoane sterile

– rola de bandaj ( macar de tip « tifon »)

– o bandana

– o penseta buna si o lupa

– o seringa sterila (10 ml)

– foarfeca scurta

– ace de siguranta

– analgezice

– antiinflamatoare

– anti diareice

– sare

Alte precizari utile : In timpul unei calatorii, o parte din obiectele descrise aici pot fi purtate ( separat de cele din kit )in zone comode . De exemplu, pe o bucata de siret, la gat, se pot purta obiecte care se folosesc uzual sau a caror necesitate imediata impune accesul imediat ( bricheta mica, fluier, lanterna cu led ) . Pe breteaua rucsacului se poate fixa un pansament tampon, sau niste plasturi. Cativa conectori de plastic pentru fire electrice ( « soricei ») pot sta prinsi cu un elastic de o carabina pe exteriorul rucsacului sau in zona inferioara a bretelei.

Simpla posesie a kitului, nu asigura automat supravietuirea … cea mai importanta parte posibila a « kitului » este mintea, impreuna cu abilitatile si cunostintele acumulate si aplicate in timp. Capacitatea de adaptare, de luare a deciziei optime, de evaluare corecta a unei situatii poate de multe ori sa te fereasca de traversarea unei situatii potential periculoase …. unei situatii care sa-ti puna viata in pericol … situatia de a fi nevoie « sa supravietuiesti ». Nu uita : Supravietuirea incepe cu “ Prevenirea “ !

Sursa – Bushcraft

Cititi si :

Tehnici de supravietiure in orice situatie

Cum sa te pensionezi la 30 de ani

Mr. Money Mustache este americanul care susține că a reușit ca, din salariile ”normale” pe care le-au câștigat el și soția sa, să pună bani de-o parte și să-i folosească astfel încât, odată pensionați, să poată trăi fără a mai fi nevoiți să muncească. Blogul său, urmărit de sute de mii de fani, oferă sfaturi și ponturi despre cum se pot economisi bani și cum se poate schimba stilul de viață, astfel încât oamenii să se poată bucura mult mai devreme de beneficiile unei vieți libere, fără corvoada zilnică a mersului la serviciu.

”Sfatul meu? Aproape toate prostioarele pe care le știm deja: Viața voastră actuală, de clasă mijlocie, este un Vulcan Explodat de Risipă și, învățând să recunoașteți adevărul acestei afirmații, veți reuși să vă înjumătățiți cheltuielile și să păstrațo banii rămași,” spune Mr Money Mustache, care a fost consilier financiar pentru diverse ziare și reviste. După părerea lui, punctul de pornire este concentrarea pe fericire, nu pe acumulare, iar din această schimbare de perspectivă se poate genera un stil de viață mai simplu, mai aproape de natură, totodată împotriva curentului consumist.

”Vi se pare că lucrurile astea sună prea vag și filosofic? Bine. Iată cum să vă înjumătățiți costurile vieții de zi cu zi. Începeți prin a renunța la cardurile de împrumut, dacă aveți așa ceva. Locuiți aproape de birou. Mutați-vă în alt oraș, dacă aveți spirit de aventură. Nu împrumutați bani pentru mașini și nu cumpărați mașini costisitoare. Mergeți pe bicicletă de fiecare dată când aveți ocazia. Anulați-vă abonamentul TV. Nu mai dați bani pe legume și fructe – cultivați-le. Dați-le copiilor voștri șansa de a fi tari, fără să-i cocoloșiți. Vindeți-vă telefoanele scumpe. Învățați să ironizați acumularea de bunuri. Practicați optimismul,” spune fostul consilier financiar, care locuiește alături de soția și de fiul său, în vârstă de șapte ani.

Deși probabil aceste sugestii vă sună greu de pus în practică, americanul care și-a luat numele de blogger din istoria de modă veche a Wall Streetului spune că nimic din ceea ce a realizat nu este peste puterile unui om de rând, la care adăugăm o bună autoorganizare. ”Probabil m-am născut cu o mare dorință de eficientizare – dorința de a obține cea mai mare satisfacție din orice situație, fără să irosesc resurse. (…) Mi-am luat diploma de inginer fără să mă îngrop în datorii pentru studii, muncind din greu și  refuzând să dețin o mașină, și am făcut tot posibilul să avansez în carieră, mutându-mă din Canada în SUA, pentru a avea un salariu mai mare și costuri de viață mai mici.” Alături de soția sa, s-a mutat într-o casă pe care au renovat-o împreună, cu cât mai puțini bani, și-au păstrat mașinile vechi, folosind bicicleta, gătind mâncare acasă și reușind astfel să economisească o mare parte din bani. Surplusul l-au investit pe parcurs, beneficiind treptat de acțiunile cumpărate și de banii obținuți din închirierea unei case. După calculele lui Mr Money Mustache, dacă începi de la 20 de ani să economisești 50% din venituri, la 37 de ani poți ieși liniștit la pensie, iar dacă poți economisi prin eforturi 75%, atunci durata vieții ca angajat se poate reduce la doar șapte ani.

Cazul americanului nu este însă singular, un alt exemplu apărut recent în presă fiind cel al jurnalistului britanic Ed Hawkins, care s-a pesionat la 33 de ani, alegând să locuiască în sudul Franței. Intenția lui însă nu este aceea de a rămâne definitiv pensionar, ci să lanseze așa-numita ”pensie inversată”, respectiv să se bucure de viață în tinerețe, urmând să revină pe câmpul muncii după 50 de ani și că lucreze până la 75, dacă starea de sănătate îi va permite. Dacă e să-l credem pe cuvânt, Ed Hawkins a muncit ca jurnalist încă de la terminarea facultății, a economisit din greu, iar banii i-a investit în imobiliare. Și-a închiriat apartamentul din Londra, ia cu banii rezultați a ales să trăiească auster în Franța, unde consumă legume pe care le crește singur și vin produs în zonă.

Poate că, deși mulți ne dorim să facem această schimbare, bucurându-ne de pensie în plină tinerețe și rezervându-ne viitorul pentru muncă, puțini vor fi cei care vor pune în practică aceste sfaturi și vor fi dispuși să renunțe la un stil de viață generos. Așteptăm însă cu interes povestea primului cititor care, începând de mâine sau chiar de azi, va începe să-și pună bani de-o parte pentru a deveni un pensionar tânăr și fericit.

Think outside the box !

Despre omul modern …

Omul modern e indemnat sa isi petreaca timpul singur, in fata fricilor lui. In cele 5% cat vine in contact cu alti oameni, adica face schimb de energie, de obicei o face doar pentru a fugi ingrozit inapoi in sine, pentru a isi mai pune 100 de intrebari despre “a fost bine ce am facut?/ oare ce fac acum? ” sau alte analize prelungite ale momentului care tocmai a trecut. Omul modern trebuie sa aiba mereu langa el un calculator, un telefon sau un televizor cu care sa sa se tina ocupat. Omul modern e mai mereu ocupat. Unori foarte ocupat, extrem de ocupat, foarte rar “liber”. Are “timp liber” si “timp ocupat”. In general, nu are timp. Nu vrea sa piarda timpul. Foarte mult din viata lui se construieste pe divizarea, programarea si planificarea acestui “timp”. Cand e deprimat, isi cumpara ceva frumos sa se linisteasca.

Omul modern e cam mereu deprimat, autist si singur. Ca sa uite asta, isi indreapta privirea catre lucruri frumoase, luminoase, flori, animale de casa, peisaje cu munti sau calatorii de cateva saptamani intr-o tara exotica. Sau in alte cazuri- alcool, sex interzis, droguri, junk sau experiente mistice. Sau in alte cazuri, se dedica trup si suflet unor cauze: sa faca bani sau sa schimbe lumea. Omul modern cand nu e deprimat, e harnic. Isi pune deadline-uri, isi da termene, promite lucruri pe care nu le poate indeplini si apoi, cu o ravna maxima, se pedepseste ca nu si-a respectat promisiunile, si intra din nou in depresie. Cand apare vreun pericol, e “panica”. Cand nu e panica, si dispare pericolul, simte o bucurie si o recunostiinta imensa pentru ca nu s-a intamplat (inca) nimic rau. Omul modern este invatat sa reactioneze emotional la cifre. Inca de mic, se bucura daca vede “10” si il apuca durerea de stomac daca vede “4”. Asa incepe totul, lent si cu picatura. Dupa ce in clasa intai invata sa faca legatura intre cifra 4 si emotia negativa, va fi mult mai usor peste ani sa reactioneze emotional pozitiv cand vede un zero in plus la salariu.

Omul modern “gandeste mare”, thinks big, nu se lasa. Niciodata nu se lasa. Uneori, viseaza sa iasa din schema. Omul modern isi mai rupe din cand in cand capul, cu o bere sau cu o friptura in post, sau cu un joint cand se lasase de cinci luni, sau cu o noapte nebuna in club, 5 pastile si un sex in grup, ca sa iasa din schema. Dupa aceea, reintra in schema.
Omul modern e programat sa isi faca rau, sa consume lucruri toxice, sau sa se hraneasca cu proiectii toxice, sa iubeasca “persoana gresita”, sa isi doreasca ce nu poate avea. Ca si filmele, media, clipurile si plasmele care il inconjoara, omul modern e 95% proiectie: proiecteaza sentimente, proiecteaza planuri, proiecteaza frici, anticipeaza, calculeaza, unelteste, gandeste, analizeaza, fantazeaza. Uneori, una din proiectii este ca undeva candva va pleca la tara si va lasa “toate astea” deoparte, si va uita, si se va uita la grauri si la campul intins sau va creste un rasad de rosii.

Omul modern e mereu inconjurat de ecrane, filme, plasme, imagini, branduri. Constructii facute de ceilalti oameni pentru a ii ocupa creierul. Omul modern trebuie sa se trezeasca la o anumita ora, altfel se va simti vinovat toata ziua. Omul modern e programat sa creada ca “e vina lui”. Omul modern trebuie sa fie poker face. Chiar daca e cacat de frica pe dinauntru, mort de mahmureala sau pur si simplu plictist de moarte, trebuie s-o joace tare, “sa nu arate”. Sa isi puna tocuri daca merge la intalnire, sa se dea cu fard daca are o vanataie. Sa isi puna camasa aia si sa zambeasca. Omul modern “e ok”.

Omul modern e incurajat sa nu vorbeasca cu strainii, sa tina totul sub pres, sa nu dea din casa. Si mai ales, mai ales si mai presus de toate, omul modern “nu e atent”. “Scuze, n-am fost atent, spune el. Poti sa mai zici o data?” sau “Eram cu mintea in alta parte” sau “n-am observat” sau “da, da, da”, sperand sa nu se observe ca el nu mai asculta demult. Mereu in jurul lui apar chestii care ii distrag atentia si ii fragmenteaza firul gandurilor- o notificare pe Facebook, un mesaj pe telefon, ceva nou de facut de care ai uitat, un clip care iti place, o melodie care iti aduce aminte de ceva, un link, un task, un reminder, un mail de dat, o reclama pe strada.

Omul modern e incurajat sa joace mai multe roluri- la office sa fie eu cel de la office, acasa eu cel de acasa, in pat- “nebun sau inocent”, dupa cum ne arata filmele cu lumina portocaliu-pasionala. Desi cel mai puternic schimb de energie e sexul, omul modern a fost invatat fie sa ii fie rusine de el, fie sa il mecanizeze mimetic ca sa fie “perfect ca in filme”.

Omului modern ii e rusine cu corpul lui. Asta e unul din motivele pentru care se uraste, dar asta e ura adanca, poate cea mai intima, despre care aproape niciodata nu vorbeste. De obicei se preface ca nu are nici o problema cu asta desi evita cat poate sa se uite dezbracat in oglinda. Ii e rusine cu celulita aia care nu se mai da jos oricat ai freca la ea cu 1000 de crème, de cosurile alea care nu mai trec, de burta aia care a crescut parca peste noapte, de parul ala care i-a acoperit umerii. “Trebuie sa facem ceva” isi spune de fiecare data cand se uita in oglinda, stiind in acelasi moment ca se va dezamagi cu prima ocazie.

Omul modern e programat sa se dezamageasca.

Omul modern isi imparte timpul si crede cu religiozitate in ceas. De la 2 la 4 fac asta, apoi de la 4 la 8 asta. Omul modern alearga sa umple multe casute, eficient, asa cum si le-a stabilit, si apoi cade mandru dupa ce le-a bifat pe toate. Daca a bifat casutele e bine, Daca nu le-a bifat, e panica. Cand lucrurile nu mai sunt facute asa cum erau programate in casute, omul modern reactioneaza nevrotic, fie extrem zen, fie extrem nervos. Are mari probleme in a se readapta. Omul modern isi face foldere. Genti. Imparte lucrurile. Face ordine. Aseaza lucrurile la loc. Isi aranjeaza avutia. Isi muta dintr-un loc in altul mobila in casa. Isi programeaza “cafeaua aia” cu “prietenii”. Timp egal bani. Timp egal bani… doua abstractii. Timp egal bani. Banii sunt ceva abstract, niste cifre sau niste hartii care iti indica “o posibilitate”. Timpul la fel, un fel de a proiecta si controla realitatea intr-o schema perfecta ca sa iti aduca ce vrei tu.

Omul modern face multe… dar nu traieste, ci respira !

sursa

Teorii despre reîncarnare

Aparuta de timpuriu în unele doctrine religioase orientale, reîncarnarea a fascinat si continua sa fascineze mintea multor liberi cugetatori. Daca reîncarnarea este un principiu, o lege, o noima a vietii în Univers si daca este valabila pentru toate vietuitoarele, se întelege ca lantul revenirilor trebuie sa depaseasca simpla reproducere ciclica a speciilor prin si din ele însele. Peste toate trebuie sa existe un fond de spirite care revin în materia vie conform unor legi ce ramân excluse unei speculatii rationale.

Reincarnarea in diverse curente de gandire

Grecii

La baza acesteia se afla unele comunitati practicante ale religiei inspirate de Orfeu (orfismul), aparute in Grecia incepând cu secolul 6 î.C. Este vorba despre un sistem de credinta care asocia nemurirea sufletului cu ciclurile de reincarnari. Dupa ciclul nasterilor si roata destinului, existenta trupeasca e considerata ca o pedeapsa. Exilat in corp, sufletul trebuie sa scape de tristul destin al reincarnarilor si nu poate sa o faca decât prin asceza (adica prin abstinenta de la consumul de carne). Numerosi filozofi au fost marcati de aceste credinte, dar indiferent de forma pe care o ia doctrina lor, scopul ramâne acela de eliberare a sufletului. Incarnarea sufletului apare ca o pedeapsa pe care sufletul si-a atras-o prin propriile sale greseli; prin urmare reincarnarea functioneaza in acelasi timp ca o fatalitate de care trebuie sa te eliberezi si ca o sansa de eliberare. In orice caz, pentru ca aceasta eliberare sa intervina, e necesara o initiere religioasa sau o constientizare filozofica.

Hinduismul

Ideea de reincarnare se exprima cel mai pregnant in hinduism, cu toate ca si aici ea a trecut printr-o serie de reinterpretari. Cele mai vechi texte (Rigveda) nu pomenesc nimic despre aceasta idee. Abia in Upanisad, vechea teorie a platii a fuzionat cu ideea de reincarnare. Ca urmare, se pot observa unele influente reciproce intre religia originara, revolutia adusa de Upanisad, Baghadavad Gita si evlavia populara. In Upanisad, identificarea salutara a Sinelui (atman) cu Absolutul (brahman) nu poate avea loc decât daca Sinele o rupe cu ciclul infernal al existentei (samsara), adica cu sirul de reincarnari succesive. Salvarea inseamna oprirea revenirilor pe pamânt si nicidecum inmultirea numarului de reincarnari, cum pretind adeptii occidentali ai unui hinduism deformat. Nu e vorba aici de o noua nastere; omul se naste o singura data, dar nu moare cu adevarat: din reincarnare in reincarnare, el nu-si schimba decât trupul, pâna ce ajunge la adevarata libertate, in Nirvana. Principiul care dirijeaza calatoria dintr-un corp in altul este dorinta sau legea karmei. Scopul spiritualitatii hinduse este acela de eliberare de aceasta legatura karmica, pentru a se putea uni cu brahman. Prin Bakhti (curent de devotiune) se insista asupra harului divin ca unic mod de salvare. Omul nu este agentul propriei eliberari din ciclul reincarnarilor. Hinduismul culmineaza printr-o mistica a eliberarii, dar nu si prin explicarea raului si mortii prin reincarnare. Este aici o mare diferenta fata de ezoterismul occidental care se considera ca derivând din hinduism. Pentru Albert Schweitzer, aceasta mistica este legata de o negare a lumii, de o conceptie pesimista a existentei, foarte apropiata de cea greaca privind trupul inchisoare; aceasta idee este contemporana cu predominanta ideii de reincarnare, ea este de asemenea legata de o viziune pesimista a materiei si istoriei. Ideea de reincarnare este centrata total asupra omului si faptelor sale.

Buddhismul

Ca si hinduismul, crede in existenta unei relatii strânse intre reincarnare si legea karmei. Sunt totusi numeroase diferente fata de hinduism: Privind conceptia eliberarii omul se poate elibera singur de lume si de suferinta. Terapia se bazeaza pe critica iluziilor legate de dorinta si pe renuntare; ea propune un demers mai putin mistic, cat psihologic. Accentul nu este pus pe fuziunea cu brahman, ci pe detasarea care conduce la Nirvana, inteles ca o privatiune de orice dorinta, ca un calm desavârsit. Non-permanenta sufletului; continuitatea subiectului uman nu este decât iluzie si aparenta. Nu se are in vedere nemurirea sufletului. Sufletul este un flux, o curgere, o transformare neîncetata. Doar curgerea vietii pare sa asigure continuitatea reincarnarilor. Nirvana: in budismul clasic este definit intr-o maniera negativa. El nu este de fapt nimic, nu este un loc, el exprima starea de eliberare, de non-dorinta. Dar anumite secte il vad ca pe locul de beatitudine, de fericire deplina atinsa la sfârsitul procesului de eliberare de catre individul care a trecut printr-o serie de reincarnari.

Iudaismul

Ideea vietii eterne i-a fost straina si iudaismului, pe indelungi perioade din istoria sa. Abia cand rabinii au venit in contact cu filosofia greaca, in epoca din jurul nasterii lui Hristos, unii dintre ei au inceput sa vorbeasca despre nemurire. Pe acest fundal filosofico-religios a aparut, in cele din urma, crestinismul. El sustine existenta unui suflet nemuritor, dar care nu poate fi despartit de trup. Dupa invierea lui Iisus, mormantul a ramas gol. Astfel, crestinii din primele veacuri sperau ca, in ziua judecatii de apoi, si corpurile lor se vor ridica din tarana. Dimpotriva, teologia moderna vede reinvierea mai curand ca pe un proces care incepe deja din existenta pamanteasca, pentru a se desavarsi in moarte.

Crestinism

În lumea crestina reîncarnarea n-a constituit o problema vreme de peste o jumatate de mileniu. Dar în anul 533, când a avut loc celebrul Conciliu (al 5-lea) de la Constantinopol, principiul reîncarnarii a fost reconsiderat. O afirmatie din acel moment are caracterul unei anateme, care si-a pastrat puterea pâna azi în lumea crestina: Cine afirma preexistenta sufletului si restauratia monstruoasa care rezulta de aici este blestemat! Vom observa imediat uriasa contradictie ce se desprinde din afirmarea principiului reîncarnarii si blestemul care însoteste aceasta misterioasa lege. Pe de o parte reîncarnarea a fost considerata ca o necesitate a evolutiei continue a fiintei umane si, totodata, ca un act justitiar de natura karmatica, iar pe de alta, acelasi principiu este considerat o „restauratie monstruoasa” Controlul reîncarnarii Sa se fi modificat, în secolul al VI-lea al erei noastre, o conceptie care a calatorit sute si mii de ani pâna la Conciliul de la Constantinopol?
Interzicerea acestui principiu apartine cu precadere unei hotarâri împaratesti. Se stie ca împaratul Justinian, din motive azi pierdute în sensul lor profund, a influentat cu severitate Conciliul de la Constantinopol, din anul 533. Motivul acestui act drastic a fost, probabil, unul prin excelenta crestin.
În secolele care au urmat, credinta reîncarnarii a fost înabusita în lumea crestina. S-a afirmat ca amnezia reîncarnatilor ar fi o risipa irationala de obsesii si iluzii. Iar daca presupunem ca amnezia reîncarnatiilor ar putea fi o forma de protectie pentru reîncarnat, atunci motivatia este de asemenea inconsistenta. Un alt motiv de suspiciune fata de principiul reîncarnarii s-a formulat cu ajutorul statisticii demografice. De ce numai o parte din oameni se reîncarneaza, ce anume îi face pe acei oameni proprii principiului reîncarnarii, iar pe ceilalti improprii? Sau, de ce anumite structuri psihice inferioare, încarnate în animale (dupa unele doctrine) trebuie sa atinga un nivel de evolutie ulterioara pornind chiar de la aceasta conditie? Este oare nevoie de dobândirea constiintei de om prin peregrinarea într-un animal? Aceste consideratii au încurcat si mai mult dezbaterile seculare despre reîncarnare. Cu toate acestea, numerosi carturari, filozofi si chiar cercuri crestine au fost si sunt si azi adepti ai principiului reîncarnarii. Giordano Bruno a fost ars pe rug de inchizitie si din cauza credintei sale în reîncarnare. Balzac, Flaubert, Goethe, Hugo, Schopenhauer, Tolstoi, Voltaire, Wagner, Whitman si multi altii au fost convinsi ca principiul reîncarnarii este firesc în lumea naturii si a spiritualitatii universale…

Alte curente de gandire:

Gnosticismul: este o ipoteza iudeo-crestina alcatuita din mai multe curente crestine aparute in cursul celui de al doilea secol dupa Cristos. Printre altele, aceasta ipoteza atribuie lui Cristos teoria dupa care Ioan Botezatorul ar fi fost Ilie reincarnat.
Cabala ebraica: exista din vremea celui de al doilea secol dupa Cristos, dar propasirea ei s-a facut intre sec. 13-16. Este o teosofie in forma ebraica. Cabalistii nu sunt toti de acord asupra ideii de reincarnare. Sunt multe adaptari succesive, care dau impresia de a te gasi in fata unei compilari doctrinare, in care reincarnarea isi joaca rolul in functie de problemele care se ivesc in constiinta populara.
Filozofii moderni: Ideea de reincarnare a atras mult o serie de filozofi moderni. Pentru Lessing (1729-1781), aceasta constituie o ipoteza, pentru Arthur Schopenhauer (1786-1860), ea este un element important al unei filozofii extrem de pesimiste (care ar putea fi prezentata ca o filozofie a plictiselii).
Spiritismul: Reincarnarea se regaseste in curentul spiritist al lui Allan Kardec (1804-1869). Influenta sa a fost foarte mare in sec.19 si se mai pastreaza inca reminiscente importante in Brazilia si Filipine.
Antropozofia: Rudolf Steiner (1861-1929), fondatorul antropozofiei a trecut prin initierea Rozcrucienilor. Se observa la el, ca in toate teoriile moderne ale reincarnarii, o deplasare de accente si chiar o rasturnare completa a sensului reincarnarii. Pentru hindus, scopul era de a fi eliberat de fatalitatea reincarnarilor. Pentru Rudolf Steiner, reincarnarea nu mai este o lege ingrozitoare a existentei, de care ar trebui sa se elibereze, ci devine un instrument pozitiv, indispensabil dezvoltarii spiritualitatii si a libertatii. Nasterea intr-un corp este ceva minunat in sensul biblic al creatiei omului dupa chipul lui Dumnezeu. Ceea ce alieneaza omul, nu este trupul sau, ci atitudinea in fata vietii. Suferinta legata de karma destinului provine dintr-o nepotrivire a sufletului fata de posibilitatile pe care i le ofera viata actuala. Sufletul trebuie sa fie eliberat de aceasta nepotrivire, dar nu de corp. Aceasta conceptie este legata de evolutionismul si ideea de progres a lui Steiner. Pentru Rudolf Steiner, Cristos constituie impulsul central si hotarîtor al istoriei mondiale.

Dilemele Reîncarnarii

Cum sa ne convingem ca mortii îi urmeaza renasterea? Doctrinele despre renastere au la baza principiul reîncarnarii. Suntem de acord, într-adevar, ca o data stins din viata, corpul material nu mai poate fi organizat; el îsi pierde constiinta, functiile si se transforma într-o masa de miliarde de atomi. Ideea mai noua este ca aceste miliarde de atomi sunt operationali, chiar daca ei nu mai apartin unei constiinte a corpului fizic. S-a convenit, prin traditie si prin participarea unor initiati, ca beneficiem de fapt de trei corpuri care ne includ destinul. Corpul astral, corpul eteric si corpul mental. Pentru un anumit timp, toate cele trei corpuri ramân unite.

În acest rastimp constiinta rememoreaza existenta din urma în toate detaliile ei. Este o perioada a tuturor amintirilor, dar rulate diferit de modul în care le percepem în viata în corpul fizic. Este vorba de amintiri care par sa ni se restituie „de la sine” prin calitatea lor spirituala, morala, caracteriala. Daca am transmis unei fiinte iubire în timpul vietii, acest sentiment ni se va restitui înmiit! Bilantul se face spontan, în functie de calitatea vietii traite. Nu putem evita acest bilant si nu putem trisa. Nu putem fi absolviti de acea memorie a vietii. Daca am urât în viata, indiferent pe cine si cum, împotriva noastra se va întoarce ura aceea din timpul vietii; numai ca o vom retrai, ca si iubirea, înmiit! La fel se întâmpla si cu raul produs asupra cuiva si cu toate actele sau faptele negative…
Exista o ipoteza moderna în legatura cu aceasta regula a rasplatirii dupa moarte cu propriile noastre fapte si gânduri – ipoteza se refera la identificarea în acest aspect a iadului. Altfel spus, iadul este prezent în noi însine si îl vom îndura în eternitate precum l-am construit într-o viata. Deci problema constiintei este una ce depaseste cadrul filozofiei ezoterice sau al doctrinelor spirituale; este problema calitatii noastre spirituale în raport cu o dimensiune sacra si cosmica ce ne refuza altfel decât purificati…

Eul nostru care este atât de corect, de riguros, de fidel adevarului încât nimic din ce am fost cândva nu se pierde si nu se ascunde. De unde si remarca populara bine cunoscuta: „De-as mai trai o data, as sti ce trebuie sa fac”. Necesitatea retrairii pentru tot felul de corectii în urma unei experiente în corpul fizic pare sa fie de natura ancestrala; este, parca, o enzima care sugereaza existenta purificarii ca fapt posibil si necesar. Eul este acela care se regaseste în complexul vietii spirituale, eul evolueaza un rastimp, pâna când apare momentul cosmic potrivit ca sa reintre în circuitul vietii în alt corp material. Reîncarnarea eului este si ea de mai multe feluri, prin dorinta, prin mandat ceresc si, exista si aceasta varianta, reîntruparea drept pedeapsa!

Subconstientul pastreaza din trecutul nostru evenimente, întâmplari si fapte, care însa ne ramân neidentificate de-a lungul vietii tocmai pentru ca desfasurarea concreta a existentei actuale nu ne permite o dispersare libera în trecut, ci doar prin anumite practici si tehnici oculte. Nu este posibil sa ne amintim vietile anterioare ca pe niste cronici lizibile formulate de un martor, de asemenea, nevazut. Iar daca printr-o minune am receptiona coerent si corect propria noastra autobiografie din alte vieti, cu siguranta ca nu i-am putea supravietui acestui eveniment. Amnezia totala sau partiala este forma de protectie de care beneficiem în viata concreta fata de vietile anterioare.

Sunt citate cazuri când prin regresie hipnotica au fost plasate persoane dornice de un asemenea experiment, în vietile lor anterioare. Rezultatele comunicate sunt adeseori pline de dramatism. S-au retinut situatii când oameni la locul lor în actuala viata, s-au vizualizat ca ucigasi, hoti, raufacatori în alte vieti. Traumele produse de astfel de experiente se pare ca nu au mai putut fi tratate cu nimic. S-a impus apoi solutia ca persoanele care vor sa participe la astfel de experiente sa fie pregatite dinainte pentru a le suporta. Dar întâlnirea cu o „alta realitate legata de aceeasi identitate” nu a putut fi temperata sub aspect moral si de constiinta. S-a inoculat teoria ca n-ar avea nici o importanta ce s-a întâmplat în alta viata, important este ce face acum, în viata aceasta. Dar nici aceasta sugestie nu a putut fi retinuta drept un calmant spiritual. De aceea în Occident s-a impus afirmatia ca toate problemele, mici sau mari, trebuie sa le rezolvi tu însuti, singur, si sa nu devii dependent de altcineva. Aceasta abordare este total diferita de doctrina orientala, care cere în experiente legate de reîncarnare prezenta unui maestru spiritual coordonator si conducator…

Consecinta: moartea nu este, de fapt, extinctie, ci o trecere catre urmatoarea etapa de evolutie, care poate fi mai placuta sau mai neplacuta, in functie de faptele, intentiile si gandurile individului…

Articol editat aparut prima data in Revista Magazin si Adanima.

Despre furtunile solare

O erupție solară este o explozie uriașă în atmosfera Soarelui, care poate elibera o cantitate uriasa de energie. Erupțiile solare afectează toate straturile atmosferei solare (fotosfera, coroana și cromosfera), încălzind plasma cu zeci de milioane de grade Kelvin și accelerând electronii, protonii și ioni grei aproape de viteza luminii. O furtună solară poate provoca fenomenul de ejecţie coronală a masei – un nor încărcat cu particule emanate de soare, care traversează spaţiul cu viteze supersonice. Eliberările explozive de energie în timpul furtunilor solare aruncă în spaţiu nori de particule atomice, care provoacă radiaţii de microunde şi unde radio.
Petele solare isi maresc numarul in perioadele active ale Soarelui. Frecventa exploziilor solare variaza de la mai multe pe zi, cand soarele este deosebit de activ, la mai putin de una pe saptamana in timpul perioadelor de liniste. Perioadele de activitate solara au loc la intervale ciclice de 11 ani. Razele X si radiatiile UV emise de exploziile solare pot provoca furtuni de radiatii de lunga durata in ionosfera Pamantului (partea superioara a atmosferei planetei). Acestea dau nastere la interferente electrice pe Pamant, afectand ecranele TV si calculatoarele si determinand fluctuatii de tensiune în retelele si aparatele electrice pana la blocarea lor. Astronautii si navele spatiale sunt puternic afectate din cauza cresterii riscului de radiatii.

Furtunile solare sunt clasificate oarecum asemănător cu scara Richter pentru cutremure, astfel: clasa C: slabe – nu afectează deloc activitatea de pe Pământ. clasa M: medii, de 10 ori mai puternice decât cele din clasa C, pot cauza bruiaje radio la poli (unde câmpul magnetic terestru intâlnește suprafața Pământului) sau afecta activitatea astronauților de pe orbită. clasa X: puterice, de 10 ori mai puternice decât cele din clasa M și pot cauza pene de curent în unele regiuni, bruiaje radio severe, defecțiuni ale sateliților sau chiar doze de radiații mai ridicate decât cele normal pentru pasagerii avioanelor care trec prin apropierea polilor magnetici.
Începând cu 8 ianuarie 2008 Soarele a intrat în cel de-al 24-lea ciclu solar. Președintele NOAA Space Weather Prediction Center, Douglas Biesecker spune că: „Dacă predicția noastră este corectă, Ciclul Solar 24 va avea un număr maxim de 90 de pete solare, cel mai mic ciclu solar ca număr de pete din 1928, când Ciclul solar 16 a avut 78 de pete solare. Este tentant să descriem un astfel de ciclu ca fiind «slab» sau «ușor», dar acest lucru ar putea lăsa o impresie greșită. Chiar și un ciclu sub medie este capabil să producă condiții meteorologice spațiale severe. Marea furtună geomagnetică din 1859, de exemplu, a apărut în timpul unui ciclu solar de aproximativ aceeași mărime cu ciclul prezis pentru 2013”.

În perioada 1-2 septembrie 1859 a avut loc cea mai mare furtună geomagnetică înregistrată vreodată. Aurorele boreale au fost văzute în întreaga lume, mai ales deasupra regiunii Caraibe, de asemenea observații demne de remarcat au fost aurorele de deasupra Munților Stâncoși, care au fost atât de strălucitoare încât lumina lor a trezit căutătorii de aur , care s-au apucat să-și pregătească micul dejun pentru că au crezut că era dimineață. Sistemele de telegraf din toată Europa și America de Nord s-au prăbușit. Pilonii telegrafului aruncau scântei, iar hârtia folosită în telegrafiere a luat foc. Unele sisteme de telegraf păreau să continue să trimită și să primească mesaje în ciuda faptului că erau deconectate de la sursele lor de alimentare.Din 28 august 1859 până pe 2 septembrie numeroase pete solare și explozii solare au fost observate pe Soare. Chiar înainte de prânzul zilei de 1 septembrie, astronomul britanic Richard Carrington a observat cea mai mare erupție, care a dus la o ejecție coronală de masă uriașă (CME), care a venit direct spre Pământ, ajungând pe planeta noastră în 18 ore, având deci o viteză de 1.600.000 de kilometri pe oră. Acest lucru este remarcabil, deoarece o astfel de călătorie în mod normal durează de la trei până la patru zile. S-a mișcat așa de repede, pentru că o altă ejecție masivă CME anterioară i-a netezit drumul.

– 13 mai 1921 are loc o puternică furtună solară, care a afectat sistemele de telecomunicaţii, de trafic şi electrice din Statele Unite şi din Europa. Mini-furtunile solare din anii 1956, 1972, 1989 și 2003 au dus la creșterea semnificativă a nivelului radiațiilor atmosferice.
– Pe 13 martie 1989, o furtună magnetică provocată de un flux de particule solare încărcate cu sarcină electrică au provocat o pană a reţelei Hydro-Québec, privând de electricitate peste 6 milioane de canadieni vreme de nouă ore.
– In ianuarie 1994, satelitul canadian de telecomunicatii Anik E2, in valoare de 290 milioane de dolari, a fost distrus de o furtuna solara, fiind necesare sase luni si 50-70 milioane de dolari pentru a-l face operational.
– În 2003, o furtună magnetică a cauzat distrugerea transformatoarelor din Africa de Sud, privând de electricitate o mare parte din populaţia acestei ţări. Şi America de Nord a fost afectată serios de acea furtună.
– O eruptie solara produsa in 2005 a determinat cea mai mare concentratie de protoni masurata vreodata in atmosfera Pamantului si a ajuns pe Terra in numai 15 minute, atingand o viteza de o treime din viteza luminii.

Richard Fisher, director al diviziei de heliofizică de la NASA, a dezvăluit că planeta Pământ va fi lovită de radiații magnetice provenite din exploziile solare care vor avea loc în 2013. NASA a avertizat că dacă nu sunt luate măsuri de precauţie, furtuna magnetică ar putea avea „consecinţe catastrofale” la nivel global. Exploziile solare vor afecta telecomunicaţiile, electronicele, sistemul bancar şi transportul aerian. Pământul va fi lovit de radiaţii magnetice care vor atinge un nivel fără precedent, a declarat pentru o publicaţie britanică doctorul Richard Fisher, director al diviziei de heliofizică din cadrul NASA. El a explicat că radiaţiile provin din exploziile solare din jurul anului 2013.

Reţelele naţionale electrice s-ar putea supraîncălzi, transportul aerian va fi perturbat iar dispozitivele şi aparatura electronică, dispozitivele de navigare şi sateliţii majori s-ar putea opri din funcţionare după ce activitatea solară va ajunge la capacitatea maximă. Într-un nou avertisment, NASA a declarat că super-furtuna va lovi ca un „fulger” şi ar putea avea consecinţe catastrofale la nivel global pentru sănătate, serviciile de urgenţă şi de securitate naţionale, dacă nu sunt luate măsuri de precauţie. Datorită dependenţei societăţii de dispozitivele electronice, care sunt sensibile la energie magnetică, furtuna ar putea provoca pagube de sute de miliarde de dolari şi va avea efecte „potenţial devastatoare” pentru guvernele lumii. Aceasta va perturba dispozitive de comunicare, cum ar fi sateliţi şi navigarea auto, transportul aerian, sistemul bancar, calculatoarele noastre, tot ceea ce este electronic. Furtuna va provoca probleme majore în întreaga lume. Zone mari vor rămâne fără alimentare cu energie electrică, iar refacerea infrastructurii va reprezenta un obiectiv greu de realizat, întrucât acest lucru cere timp”, a adăugat Richard Fisher.” NASA a transmis avertismentele în cadrul unei conferinţe legate de „starea vremii din spaţiu” desfăşurată la Washington DC, la care au participat oameni de ştiinţă, cercetători şi oficiali guvernamentali.

La fiecare 22 de ani ciclul energetic magnetic al Soarelui atinge cote maxime, în timp ce numărul de pete solare atinge punctul maxim la fiecare 11 ani. Suprapunerea acestor două evenimente în 2013 va duce la producerea unui nivel uriaş de radiaţii. Richard Fisher a declarat că ar putea fi luate măsuri de precauţie, inclusiv crearea de sisteme de backup pentru spitale şi reţelele electrice. Dacă şti că un pericol vine şi ai suficient timp să pregătesti şi să iei măsuri de precauţie, atunci poţi evita dezastrul. NASA utilizează zeci de sateliţi pentru a studia ameninţarea furtunii solare. Guvernul american a declarat că este conştient de ameninţare şi a început să elaboreze planuri de urgenţă pentru a reduce la minim efectele furtunii.

În Marea Britanie, Registrul Naţional de Risc, înfiinţat în 2008 pentru a identifica posibilele pericole de pe teritoriul ţării, are de asemenea planuri privind măsurile care ar trebui luate în cazul unei întreruperi complete a livrărilor de energie electrică. Imaginaţi-vă o lume fără energie electrică chiar si pentru doar o saptamana… imaginaţi-vă New York City, fara electricitate, sau Los Angeles, sau Sao Paulo. În termen de 72 de ore, cele mai multe oraşe din întreaga lume vor fi haos total, complet cu jafuri, crime violente, incendii şi fugari. Şi dacă crezi că poţi pleca departe de haos, cred că din nou te inseli: explozia solara va prăji toate automobile care se bazează pe aprindere electronica, ceea ce înseamnă, probabil, 98% dintre vehiculele de astăzi vor reprezenta instantaneu resturi de metal.

Deocamdata metodele de predictie privind eventualele furtuni solare sunt destul de modeste. Din nefericire, o astfel de superfurtună nu poate fi anticipată cu mai mult de 30 de minute înainte de a se produce. Astronomii se ghideaza in acest moment dupa anumite proprietati ale petelor solare si ale regiunilor active de pe Soare pentru a le prevedea. Regiunile magnetice complexe de pe suprafata Soarelui numite “pete delta” produc cele mai mari furtuni solare de obicei, de aceea prin simpla studiere a schemei de clasificare a petelor solare se pot semnaliza viitoare furtuni solare de amploare. Un episod poate fi prevazut cu 24 – 48 de ore inainte.

http://www.foxnews.com/science/2013/01/14/perfect-solar-storm-sun-activity-to-peak-in-2013/

http://www.bbc.co.uk/news/science-environment-17295337

Crizata Europa

    

In urma cu patru ani, senatul Statelor Unite ale Americii a aprobat legea sigurantei alimentare. Aceasta prevede ca toate persoanele juridice si fizice, furnizoare de servicii alimentare, sau cele care produc pentru consum propriu, sa foloseasca seminte, ingrasaminte sau furaje doar de la firmele autorizate prin prezenta lege. Printre acestea se afla si gigantul Monsanto care a pus monopol pe distribuirea produselor enumerate mai sus. Toate asa-zisele alimente fabricate de Monsanto provoacă boli grave, dintre care unele chiar necunoscute până acum. Prin aplicarea acestei legi a devenit imposibil accesul la o alimentaţie cât de cât sănătoasă şi naturală.
Sub pretextul sigurantei producerii, depozitarii, distributiei si desfacerii alimentelor, Uniunea Europeana a elaborat reglementari foarte stricte. Dar aceste legi nu se refera doar la comertul cu alimente, ci vor trebuii aplicate in egala masura tuturor produselor alimentare si tuturor etapelor de productie, procesare si distributie a unui aliment, a hranei pentru animale, a unui animal destinat productiei de alimente sau a unei substante ce va fi incorporata intr-un aliment sau in hrana pentru animale, si nu doar categoriilor de produse alimentare care necesita temperatura controlata. Astfel, UE a infiintat un corp legislativ cu privire la siguranta alimentară – Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentară.
In prezent se lucreaza la aceleasi masuri de control ca si in cazul SUA, dar pentru ca in Europa sunt mentalitati si state diferite, elitele apeleaza la vechiul si deja la moda procedeu: problema – reactie – solutie. Sub pretextul unei monitorizari si standardizari pentru siguranta alimentara orice fermier dar si cei ce vor dorii producerea hranei pentru consum propriu vor trebuii sa foloseasca doar seminte aprobate de catre autoritati. Deja in SUA agentiile de control instituite prin această lege pot intra oricand, în orice casa, fiind deja folosită expresia de politie alimentară (food police). In plus, aceste seminte sintetice, modificate genetic, vor trebui cumparate in fiecare an, deoarece recolta rezultata este sterila.
O astfel de lege sfideaza orice reguli de activitate intr-o piată economica libera si prezinta dovezi evidente de instaurare la nivel de tară a unei dictaturi si a unui control din partea unui grup de interese. Fermierul, gradinarul, dar şi orice om obisnuit vor fi obligati sa consume sau sa foloseasca numai produse artificiale fabricate de aceste corporatii malefice – asa cum se intampla deja in SUA. Ceea ce se intampla acum in Europa este „problema” de care elita avea nevoie. Pentru ca poporul american nu s-a opus, de ce s-ar opune europenii. La urma urmei, „rebelii” lumii au fost pusi cu botul pe labe foarte elegant de catre corporatiile americane, asa ca europenii, ceva mai conservatori, supusi cum au fost de secole, nu vor schita nimic impotriva noilor legi.
De ceva timp problemele pleaca din Romania. Fie carne de cal, porc, vita, pui, curcan, ba chiar si legumele impreuna cu fructele din tara noastra au intrat in colimatorul Europei. De ce oare ? Poate pentru ca in Romania se mai cresc animale fara sa fie hranite cu tot felul de substante daunatoare ? Pentru ca noi romanii mancam mai sanatos decat restul Europei ? (oare ?) Sau si pentru ca se doreste distrugerea acestei tari ? … de parca ar mai avea ce distruge !!! ar spune unii. Da, mai sunt multe de distrus. Dar miza cea mare nu e Romania, ci Uniunea Europeana.
Dar aceste mici crize care vor continua au un alt impact asupra noastra – cresterea preturilor. In Marea Britanie in urma scandalului privind carnea de cal, cerinta pentru carnea de vita s-a marit, oferta fiind mica, preturile au crescut in mod gradual. Oamenii „au inteles ” asta, la urma urmei este economie de baza, o inveti in liceu … In acest fel s-au rezolvat cerintele mai multor corporatii care stiind de la inceput cum va evolua piata au „pariat” si au castigat. Romania insa pierde din toate punctele de vedere. Instituţia financiara japoneza Nomura a creat un indice al vulnerabilitatii la scumpirea alimentelor. România s-a aflat pe locul 12 din 80 de tari analizate. Nu numai că Romania este considerata de Nomura cea mai vulnerabila tara europeana în fata unor asemenea socuri, dar stam mai prost si decat tari precum Kenya, India, Tunisia, Libia si Vietnam.
Raportul oferit de agentia ONU avertizeaza ca anul acesta se va simti o creștere în preturile alimentelor. Si ne tot avertiza de vreo sase luni. Iata ca unii oameni se tin de cuvant si ne dau exact ce au promis.