Este personalitatea codificată genetic?


Probabil una din cele mai importate cercetări genetice din ultimele sute de ani este cea care demonstrează că ne asemănăm părinților noștri mai mult decât am vrea să credem sau să admitem. Domeniul emergent al epigeneticii comportamentale (bazat în mare parte pe cercetarea realizată de biologul molecular Moshe Szyf și neurobiologul Michael Meaney referitor la factorii de mediu și psihologici ce afectează formarea și expresia ADN-ului) a scos la lumină câteva aspecte fascinante legat de baza genetică a personalității noastre. Se pare că personalitatea este în mare parte moștenită genetic de la părinți. Însă există și o veste bună: dacă nu îți place ce personalitate ai moștenit, poți să o schimbi cu una care ți se potrivește.

Revoluția epigenetică: este personalitatea genetică?

Dar pentru a putea face acest lucru, trebuie să înțelegi pe deplin ce înseamnă epigenetica. De la descoperirea ADN-ului de către biochimistul elvețian Friedrich Miescher în 1869, comunitatea științifică a crezut că ADN-ul este static, adică amprenta genetică de la naștere rămânea, în esență, aceeași pe durata întregii vieți, motiv pentru care s-a ajuns la ideea populară că este „planul (schița)” unei persoane. În afară de cazul în care erai otrăvit cu chimicale sau radiații, se credea că ADN-ul nu se schimbă.

Cu toate acestea, odată cu continuarea cercetărilor genomului uman, noile descoperiri au dat peste cap ceea ce comunitatea științifică credea că știe despre cum creștem și evoluăm, din celule mici în primele stadii ale dezvoltării fetale.

Cercetările dr. Aharon Razin au demonstrat cum factori externi pot influența expresia ADN-ului mult după ce ne-am născut și chiar pe durata întregii vieți. Acesta a descoperit că corpul atașează grupări de metil sau acetil ADN-ului nostru, ce schimbă structura sa fizică și funcția acestuia în corp, ca răspuns la un număr de factori biochimici. Grupurile de metil condensează spirala de ADN, iar grupurile de acetil o relaxează; combinația descoperită de cercetători produce efecte foarte reale și permanente până când alți factori biochimici influențează ADN-ul și mai mult, ceea ce se poate întâmpla oricând.

Mulți ani s-a crezut că acești factori biochimici sunt în mare parte fizici și, în general, în afara controlului nostru. Cu toate acestea, după o întâlnire întâmplătoare într-un bar din Spania la începutul anilor ’90, urmată de ani de colaborare în cercetarea epigenetică, Szyf și Meaney au descoperit în modul clasic științific – studiind șobolani – că ADN-ul este mult mai maleabil decât se preconiza la început. Atât de maleabil încât comportamentul și, mai specific, personalitatea în sine poate să-l schimbe, fapt ce a ridicat întrebarea „originea personalității este genetică?”

Cei doi au conceput un experiment simplu, dar sofisticat, cu două grupuri de șobolani – un grup crescut de mame atente, iubitoare, și un grup crescut de mame stresate, neatente, neglijente. Cercetătorii au descoperit că în grupul cu pui de șobolani crescuți de mame neglijente ADN-ul din regiunea creierului denumită hipocamp (care reglementează răspunsul la stres) are niveluri ridicate de metil. Metilarea strânge ADN-ul, devenind greu de citit și de replicat în celulă. Cu alte cuvinte, șobolanii crescuți de mame neatente se aflau practic la capătul răbdării. Din cauza strângerii ADN-ului, aceștia nu au putut să formeze atât de mulți receptori glucocorticoizi în hipocamp, ce reduc stresul. În grupul puilor de șobolani crescuți de mame iubitoare nu s-a produs metilarea ADN-ului în hipocamp, motiv pentru care receptorii glucocorticoizi s-au format cum trebuie. Așa cum era de așteptat, acești șobolani erau mult mai calmi, mai sociabili și mai iubitori.

Alte cercetări realizate pe șobolani de către neurologul Eric Nestler de la Școala de Medicină Icahn din New York au demonstrat că și experiențele avute mult după naștere, spre maturitate, pot să afecteze genele șobolanilor și ale puilor lor.

În unul din studii, acesta a pus șoareci masculi cu șoareci mai mari și agresivi timp de 10 zile. La finalul experimentului, șoarecii care au fost agresați au fost retrași din punct de vedere social. Pentru a testa dacă acest efect se poate transmite la următoarea generație, Nestler a luat un alt grup de șoareci agresați și i-a împerecheat cu femele, dar nu i-a lăsat să vină vreodată în contact cu puii. Cu toate că nu au avut niciun contact cu tații lor depresivi, puii au crescut cu o hipersensibilitate la stres. „Nu a fost un efect subtil; puii erau cu mult mai susceptibili să dezvolte semne de depresie”, spune acesta.

Aceste descoperiri subliniază clar că, în mare parte, personalitatea este moștenită genetic; poate fi observată la nivel genetic, iar acest lucru se poate întâmpla la generații consecutive.

După cum se spune, așchia nu sare departe de trunchi.

Genetica personalității: Conexiunea minte-trup

Unii ar spune că e prea îndrăzneț să pui pe seama oamenilor acest tip de moștenire genetică a personalității, însă cercetările și studiile realizate de către biologul Bruce Lipton, printre alții, au demonstrat clar că acest efect nu este unic șobolanilor și, de fapt, este prezent și la oameni într-o manieră mai sofisticată datorită complexității și puterii creierului cu care omul este înzestrat. Lipton a demonstrat că, în cazul oamenilor, factorii epigenetici sunt în mare parte determinați și influențați de ceea ce credem despre noi înșine și despre lumea ce ne înconjoară. Cercetările psiho-neurologice privind dezvoltarea creierului în timpul copilăriei arată că până la vârsta de 6 ani aproape toate credințele pe care le avem de-a lungul vieții de adult au fost formate, marea majoritate dintre acestea fiind învățate de la părinții noștri.

Cu toate acestea, cercetările lui Nestler privind trăsăturile de personalitate moștenite genetic nu s-au oprit aici. Acesta a descoperit, într-un alt studiu, că puii șoarecilor masculi care au fost agresați nu au dat întotdeauna dovadă de anomalii comportamentale, demonstrând că nu suntem mereu limitați la cărțile de joc ce ni se împart. Dacă întrebăm orice psiholog despre credințe, acesta va spune repede că se pot schimba, deși, în funcție de persoană, acest lucru e de multe ori mai ușor de zis decât de făcut.

Și când pare că oamenii de știință au descoperit totul, alte studii legat de mutația epigenetică dezvăluie perspective perturbatoare din natura complexă a interacțiunilor minte-trup, cum ar fi studiul recent publicat în prestigioasa revistă PLOS One, care sugerează că beneficiile asociate cu practica regulată de yoga, meditația și alte tehnici de relaxare influențează ADN-ul nostru foarte ușor.

Cercetătorii de la Institutul Benson-Henry pentru Medicina Minte/Trup din Spitalul General Massachusetts și din Centrul Medical Beth Israel Deaconess au antrenat 26 de participanți adulți (fără experiență anterioară) în diferite tehnici de relaxare precum meditația, mantra (repetarea sunetelor „sacre”) și mindfulness. Participanților li s-au făcut teste de sânge înainte și după 20 de minute de la practica auto dirijată. Analizând peste 22.000 de secvențe de gene diferite, cercetătorii au identificat și măsurat orice schimbare care a avut loc atât pe durata, cât și după practicarea variilor tehnici de relaxare.

Rezultatele nu au fost atât de surprinzătoare pentru cei care au practicat mindfulness sau meditație. Toți cei 26 de participanți au avut schimbări măsurabile în genele pe care cercetătorii le-au identificat ca fiind responsabile sau relaționate cu relaxarea, îmbătrânirea, metabolismul și chiar reacția insulinei. Aceste schimbări au indicat o reacție redusă la stres și au inițiat activitate în telomerul genelor de întreținere, ceea ce înseamnă că practica meditației, mantrei și mindfulness au inițiat schimbări în corp ce au dus la repararea ADN-ului.

În concluzie, chiar dacă ne moștenim personalitatea, putem totuși să ne-o schimbăm. Chiar dacă încă nu este clar până la ce nivel putem să ne controlăm ADN-ul prin factori biochimici și comportamentali, este foarte clar că până și ceva simplu precum un gând sau o credință are efecte ce ne influențează personalitatea și codul genetic.

Traducere de R.S. toate drepturile rezervate.

Sursa: http://www.consciouslifestylemag.com/is-personality-genetic-new-research/

Anunțuri

Folosirea corectă a cuvântului


De-a lungul timpului au apărut multe, prea multe cărți și persoane care doreau sau doresc să ne învețe diferite moduri de a manipula, atât terțe persoane, cât și propriul subconștient, cu ajutorul cuvintelor, iar mai nou prin metalimbaj. Multe sunt prea complicate sau prea scumpe, altele sunt fără esență, nespunând nimic. Toate acestea se pot rezuma însă în câteva reguli simple legat de modul de vorbire. În ce scop? În scopul îmbunătățirii vieții fiecăruia dintre noi și pentru cei dornici un prim pas pentru atingerea succesului.

La o căutare rapidă găsim pe motorul de căutare următoarea informație: „DOOM-ul actual cuprinde 62.000 de cuvinte” (http://www.librarie.net/p/39891/DOOM-Dictionarul-Ortografic-Ortoepic-Morfologic-Limbii-Romane-editia-revizuita-adaugita). Comparativ cu alte limbi de circulație mondială pare săracă, dar suficient de bogată ca să facem greșeli, cele mai multe moștenite pe cale socială.

Să vedem cum poate fi definit cuvântul. Cuvântul este compus din doi factori principali: sunetul/vibrația care este scos pe gură, dar partea importantă e creatorul, sentimentul, ceea ce este în interiorul tău. De altfel, când vorbim de sentimente, avem obiceiul să arătăm spre plexul nostru solar, în același loc în care se află inima și plămânii. Putem spune că expirăm sentimente și vibrații, care creează acest univers și toată realitatea înconjurătoare. Așadar, centrați-vă pe/în ceea ce doriți, niciodată în/asupra a ceea ce nu doriți, expirați această creație matriceală în direcția a ceea ce doriți.

Cei mai mulți doresc să evite sărăcia sau bolile. Dar o fac corect? Este modul lor de vorbire de ajutor? Sunt două căi majore prin care realitatea fiecăruia este afectată, dacă nu chiar direct creată: 1) prin vorbire/cuvinte rostite des, subconștientul începe să preia cu nume de adevăr „mantrele” zilnice; 2) efectele produse în ceea ce numim Univers, dar care se definește pentru noi ca mediul prin care forțe inconștiente lucrează, determinându-ne prezentul și viitorul.

Cum ne exprimăm în mod obișnuit, fără să realizăm? Eu nu vreau să fiu sărac, eu nu vreau violență, noi nu vrem război, eu nu vreau să fiu bolnav, eu nu vreau să fiu gras. Universul nu înțelege unele cuvinte sau, altfel spus, creația se face doar afirmând (să nu fie întuneric versus să fie lumină). La fel ca pentru subconștient, negația e imposibil de implementat în acțiunile universale, „nu vreau” e abstract, nu conține materie. Ce a înțeles Universul este: eu vreau sărăcie, vreau violență, noi vrem război, vreau să fiu bolnav, vreau să fiu gras. Deci centrați-vă pe ceea ce vreți, pentru că altfel riscul de a atrage ceea ce nu doriți e mare. Ai grijă ce-ți dorești, pentru că se poate îndeplini.

Rătăcitul în deșert, însetat, care spune „mi-e sete”, o să moară; dar acel rătăcit care spune „am nevoie să beau”, va trăi.

A mai rămas să discutăm despre timp sau cum să folosim noțiunea timpului pentru îndeplinirea cuvintelor rostite. Universul înțelege timpul. Dacă tu spui „eu o să fiu bogat”, ai folosit un viitor incert. Eu o să fiu bogat într-un viitor care niciodată nu sosește, deoarece Universul înțelege că ai lansat o energie în vid care niciodată nu va genera roade /materie, că ai lansat aceasta energie înspre viitor. Universul știe că există doar prezentul, acel acum, iar dacă lansezi ceva spre viitor, niciodată nu o să te ajungă. Dacă spui „voi fi bogat”, nu funcționează, dar dacă spui „sunt bogat”, funcționează.

La început poate părea dificil modul de vorbire preponderent la prezent, utilizarea afirmațiilor și centrarea gândurilor către ceea ce dorim să avem, nu pe ceea ce ne lipsește sau ne înspăimântă (boli vs sănătate, etc), dar cu o autodisciplinare adecvată putem trece peste obișnuințele negației. E cu atât mai greu cu cât suntem bombardați zilnic cu lipsurile (lipsa timpului, lipsa locurilor de parcare, lipsa aurului, lipsa păcii, prezența războiului, prezența bolii/lipsa vindecării).

În încheiere, amintesc de una din campaniile din ultimii ani: Campania contra cancerului la sân.
Vreau campanie pentru sănătatea sânului.

Sursă: https://www.youtube.com/watch?v=dUrNenz0px0

Apa – resursa naturală pentru care se vor da lupte


1. In acest moment, pe Terra, peste 1,6 miliarde de oameni traiesc in zone care sint supuse unei acute lipse de apa.

2. Cantitatile de apa folosite in ultimii 100 de ani au crescut de peste patru ori si consumul continua sa creasca vertiginos.

3. Un studiu recent, a evidentiat faptul ca 35% din cultura de porumb la nivel mondial este pusa sub semnul intrebarii datorita lipsei resurslelor de apa.

4. In fiecare 15 secunde, un copil moare din motive legate de lipsa apei sau calitatea ei.

5. Pina in 2025, se preconizeaza ca peste 65% din populatia globului sa traiasca sub un stress accentuat generat de lipsa de apa, asta in timp ce capitalistii promoveaza exploatarea salbatica a resurselor de apa sub orice forma si in orice cantitate, pentru a-si umple buzunarele.

6. Importul de alimente de catre chinezi, implica suprafete din ce in ce mai mari peste tot in lume, acolo unde se are in vedere un export de alimente pentru China. Acest lucru necesita resurse suplimentare de apa. 

7. Pentru a realiza dinamica cosumului, trebuie spus ca, in acest moment, China importa apa mai mult decit importa SUA petrol, ceea ce cu siguranta nu stiati. Asta pentru a vedea cit de strategica este apa si cum cei ce coduc Romania isi pot bate joc de intreaga populatie a tarii.

8. Aproximativ 80% dintre riurile mari din China, au devenit atit de poluate, incit ele nu pot furniza apa, nici chiar pentru statiile de tratare.

9. Marile Lacuri din nordul SUA, de la granita cu Canada, detin aproximativ 21% din rezerva planetara de apa proaspata, iar guvernul american permite in acest moment ca aceasta apa sa fie vinduta Chinei, in cantitati inimaginabile pentru romani.

10. Din analizele specialistilor, India va termina resursele de apa, in jurul anului 2050, ceea ce va duce la mutatii demografice devastatoare.

11. Peste 75% din apa de suprafata din India este puternic contaminata de gunoaie aruncate de cetateni sau de reziduri animale, ceea ce arata magnitudinea fenomenului.

12. Venind in zona Orientului Mijlociu, trebuie spus ca riul Jordan, este numai 2% din volumul sau istoric de apa, ceea ce face ca zona Golfului sa aiba mari probleme cu apa.

Arabia Saudita a renuntat in totalitate sa mai cultive griu, datorita lipsei apei si va fi dependenta in proportie de 100% de importul de griu, incepind din 2016.

13. Peste 60 de milioane de persoane se stabilesc in fiecare an in marile orase ale lumii, majoritatea lor traind in conditii de pronuntata saracie, fara posibilitatea unei igene corespunzatoare datorita instalatiilor sanitare, de cele mai multe ori inexistente, dar extrem de necesare.

14. In ultimii ani, pe linga multe alte dezastre  naturale, SUA a avut parte de seceta pronuntata, mai ales in agricultura Californiei, care este principalul  furnizor de fructe si legume al Americi. In acest moment ei au nevoie de investitii uriase pentru a dezvolta un sistem de irigatii in Valea San Joaquin, care dapasesc 6 miliarde de dolari , ceea ce este greu de crezut ca se va intimpla curind, tinind cont de situatia economica a Americii si Californiei. Importul de apa din Canada, este pe „tapet” si au inceput sa se faca comparatii de eficienta intre conducta de gas venita de la canadieni sau o eventuala conducta de apa.

Ei au avantajul ca la nord au Canada, tara cu cel mai mare numar de lacuri din lume, practic 60% din lacurile la nivel mondial, dar investitiile vor fi enorme si pretul alimentelor va creste in urma acestei lipse acute de apa.

In acest moment, in SUA se inregistreaza cele mai mari preturi la alimente, raportate la venituri, din toate timpurile, cum ar fi carnea de vita, carnea de porc, carnea de pui, peste si oua.

15. In unele zone din Delta californiana, apa a scazut cu peste 30 de centimetrii pe an.

16. Riul Colorado, din SUA, care cu mai mult timp in urma se scurgea in Ocean si oferea o cantitatea impresionanta de apa pentru agricultura zonei, a secat in asa fel, incit a disparut pe anumite suprafete si nu mai curge in ocean.

17. Dupa cum ne informeaza National Geografic, un volum echivalent cu 65% din apa Lacului Erie, a fost permanent pierduta din pinza freatica de la Ogallala, incepind din 1940, iar in acest moment aceasta pinza freatica pierde 2,5 tone de apa pe minut…

18. Peste 40% din toate riurile din SUA si 46% din lacurile americane, au devenit atit de poluate, incit ele nu mai pot sub nici o forma fi folosite pentru activitati economice sau consum uman…

19. Datorita costului extrem de ridicat al proceselor de desalinizarea a apei si folosirii ineficiente a energiei, problemele legate de apa se adincesc chiar in zonele apropiate de oceane. In aceste cazuri, vedem cit de multe avantaje au adus „inventiile si inovatiile ” americane si in ce “domenii”, mai ales in cel militar, unde sacalii industriei militare au agonisit averi si au creat haos pe planeta, raminind ca apa sa fie mai putin interesanta in cadrul investitiilor lor…

20. In Oceanul Pacific se inregistreaza o cantitate de deseuri de plastic de peste 100 de milioane de tone, iar acest lucru va duce la perturbatii enorme in preturile practicate de lanturile de magazine alimentare, acest ocean alimentind din ce in ce mai putini oameni, care vor trebui sa isi schimbe obiceiurile si dieta alimentara…

21. Pretul apei potabile va creste enorm si multi investitori isi indreapta atentia catre resursele de apa, dar dupa cum vedeti, acest capitalism, dupa ce se discuta de noi tehnologii, de noi exploatari, de investitii in distributia apei in teritoriu, dupa toate acestea, vedem o crestere incredibila  a pretului la apa. In America a devenit o problema pe care in general Media nu o accentueaza, dar bugetele de familie incep sa fie din ce in ce mai subtiri.

surse: – http://www.fao.org/news/story/en/item/130033/icode/ ; http://www.businessinsider.com/facts-about-the-water-crisis-2012-6#global-water-use-has-quadrupled-in-the-past-century-this-trend-is-not-abating-1 ; http://themostimportantnews.com/archives/one-third-of-global-corn-crop-faces-water-stress-study-shows ; http://www.sovereignman.com/trends/fubar-chinese-food-imports-now-require-more-land-mass-than-the-entire-state-of-california-14581/ ; http://www.sovereignman.com/trends/fubar-ii-china-must-import-more-water-than-the-us-imports-oil-14590/ ; http://www.businessinsider.com/facts-about-the-water-crisis-2012-6#india-will-run-out-of-water-by-2050-9 ; http://www.reuters.com/article/2011/09/07/us-saudi-water-idUSTRE78642F20110907 ;  http://droughtmonitor.unl.edu/ ; http://themostimportantnews.com/archives/price-index-for-meats-poultry-fish-eggs-rockets-to-all-time-high ; http://newswatch.nationalgeographic.com/2012/02/07/texas-water-district-acts-to-slow-depletion-of-the-ogallala-aquifer/ ; http://newwest.net/topic/article/new_west_new_dust_bowl/C35/L35/ ; http://www.slate.com/articles/technology/future_tense/2014/06/desalination_vs_purification_why_californians_will_soon_drink_their_own.html …

Marihuana combate cancerul


Sosesc noi confirmari: Noi studii atesta eficacitatea canabidiolului si a THC-ului. Acesta opreste celulele canceroase impiedicand proliferarea acestora si nu are efectele devastante ale chimioterapiei 

In urma noilor studii ce ii confirma eficacitatea, creste in randul cercetatorilor convingerea urmatorului fapt: canabidiolul (Cbd) prezent in marijuana incetineste cresterea celulelor tumorale si inhiba formarea celulelor ce hranesc tumorile, contribuind astfel la combaterea cancerului si a metastazelor. Deja cunoscute capacitatile acestor substante de a dimunua durerea, greata si alte efecte legate de boala si chimioterapie.

Dupa cum prezinta revista Newsweek, deja din 2007 un studiu al Centrului Medical California Pacific arata cum canabidiolul ucide celulele tumorale la pacientii cu cancer de san, distrugand tumorile maligne si „dezactivand” gena ID-1, o proteina ce joaca un rol cheie in raspandirea raului la celelalte celule. Aceasta gena, la persoanele sanatoase, este activa doar pe perioada dezvoltarii embrionale. Dar la pacientii cu cancer la san sau multe alte tumori maligne in stadiu avansat, s-a observat ca aceasta gena este activa si provoaca metastazele, favorizand trecerea bolii la celulele sanatoase. „Exista zeci de tumori agresive ce activeaza aceasta gena”, au explicat cercetatorii, insa canabidiolul reuseste sa o opreasca, prezentandu-se deci ca un potential leac fara precedent: opreste raul precum chimioterapia, insa, spre deosebire de aceasta ce ucide ori tip de celula intalnita si devasteaza corpul si spiritul bolnavilor, reuseste sa blocheze doar „acea” specifica celula maligna.

cannabis-Beast-2-6

„Canabidiolul ofera speranta unei vindecari ce nu este toxica pentru mii de pacienti”, a declarat savantul McAllister, sef al grupului de cercetatori. De atunci insa, nu au fost realizate studii clinice esentiale pentru a confirma la om efectele vazute in laborator. Pe scurt, McAllister cauta inca fonduri pentru a testa pe pacienti cu cancer efectul acestui tratament. Intre timp, grupul sau de cercetatori analizeaza in laborator daca este posibila si folositoare combinarea unui tratament pe baza de Cbd cu o chemioterapie usoara. Cercetarile sale au demostrat deja ca efectul canabidiolului devine in acest mod consolidat: chimioterapicele devin astfel mai puternice si mai putin toxice, deoarece se pot reduce in mod drastic.

Descoperirea eficientei acestor substante se datoreaza Cristinei Sanchez, o tanara biolog de la Universitatea Complutense din Madrid. Aceasta studia metabolismul celular, analizand celulele tumorale cerebrale ce cresc mult mai rapid decat celulele normale. Din intamplare, observa ca acestea mureau de fiecare data cand erau expuse la tetracanabinoizi, faimosul Thc ce provoaca efectele psihoactive ale marijuanei. Continua cercetarile sale, iar in 1998 isi publica studiile, demonstrand ca Thc-ul induce apoptoza, adica moartea celulelor unei forme deosebit de agresiva de tumoare cerebrala.

Mai apoi au existat multe confirmari, efectuate in diferite tari, precum ca Thc-ul si alte derivate ale marihuanei – canabinoizii – au actiuni directe antitumorale (vezi mai jos un exemplu cu privire la cancerul pulmonar relatat de Bloomberg).

cannabis-Bloomberg-3-6

Primul studiu clinic pe om a fost realizat in Spania in 2006. Cercetatorii au administrat THC la noua bolnavi de tumori cerebrale ce nu au avut nici un beneficiu prin terapii traditionale, introducandu-l direct in celulele bolnave cu un cateter. Toti cei noua pacienti au observat reducerea semnificativa a proliferarii tumorii, iar rezultatele au fost publicate in revista Nature. Intre timp, cercetatorii de la Universitatea Harvard au observat aceleasi efecte impotriva cancerului pulmonar. Lucrul cel mai uimitor pe care l-au constatat a fost acela ca Thc-ul ataca doar celulele tumorale, lasand netulburate celulele sanatoase.

cannabis-LibraryMedicine-4-6

Studii recente efectuate la Universitatea St. George din Londra au gasit de asemenea efecte similare asupra leucemiei, cu testare pre-clinica. La sfarsitul lunii iulie, ultimul congres al Societatii Internationale de Cercetare a Canabinoizilor a reunit pe toti cei mai importanti experti din domeniu la Friburg, in Germania, cu interesante contributii si din partea oamenilor de stiinta italieni, ce au vorbit de canabinoizi ca despre „cea mai puternica arma disponibila pentru eliminarea celulelor tumorale in cancerul de prostata”, in timp ce cercetatorii de la Universitatea Lancaster au ajuns la concluzii similare in ceea ce priveste cancerul de colon.

Toate acestea deschid noi si promitatoare scenarii in lupta impotriva cancerului. Dar e bine sa se precizeze: consecintele farmacologice si toxicologice ale utilizarii „obisnuite” ale canabisului, inteles ca drog psihoactiv, sunt in continuare legate nu doar direct absorbirii substantelor psihotrope, dar si expunerii la celelalte substante ce se produc in timpul pirolizei, adica procesului de combustie a tigarii, mai bine zis a „joint-ului”. Vaporii care se produc fumand marijuana si hasis, in fapt, contin oxizi de azot, monoxid de carbon, cianuri, nitrozamine. Particulele contin fenoli, crezoli si diferite hidrocarburi aromatice, toate cu potential cancerigen.

 Cinci beneficii de sanatate ale Canabisului CBC

In timp ce numele THC si CBD ar putea suna familiare, foarte putini cunosc cannabichromene, compusul din marihuana. Este un pacat, pentru ca canabinochromene este de fapt al doilea cel mai abundent canabinoid din marijuana, ceea ce inseamna ca este probabil mai mult CBC decat CBD in cannabisul tau – chiar daca CBD pare a obtine toata atentia. Dar cercetarea de-a lungul deceniilor scoate in evidenta o serie de motive de care ar trebui sa tii cont in legatura cu acest compus ce nu este psihoactiv. Iata 5 dintre acestea:

1. Lupta impotriva bacteriilor si a ciupercilor

Unul dintre studiile initiale care implica cannabichromene a fost publicat in 1981 de catre Universitatea din Mississippi. In cadrul studiului, cercetatorii au descoperit ca CBC prezenta „puternice” efecte antibacteriene fata de o variata gama de bacterii gram-pozitive, gram-negative si rapid-acide – incluzand E. coli (Escherichia coli) si stafilococi (Staphylococcus aureus – Stafilococul Auriu). CBC a prezentat de asemenea activitate „usoara pana la moderata” impotriva diferitelor tipuri de ciuperci, incluzand un contaminant alimentar comun cunoscut sub numele de mucegaiul negru (Aspergillus niger).

2. Proprietati anti-inflamatorii

Studii recente pe animale au aratat ca CBC-ul poate reduce edemul (umflaturile) precum si inflamatiile tractului intestinal. Interesant faptul ca CBC lupta impotriva inflamatiei aparent fara sa activeze receptorii canabinoizi. Acest lucru ar putea explica de ce CBC-ul produce un efect anti-inflamator mai puternic cand este combinat cu alti canabinoizi cum ar fi THC-ul (tetrahidrocanabinol).

3. Amelioreaza durerea

S-a descoperit cum cannabichromene reduce deasemenea durerea la modelele animale, desi efectul sau ar putea sa nu fie atat de puternic precum al THC-ului. Cu toate acestea, un studiu publicat in 2011 a concluzionat ca CBC si CBD (canabidiol) ar putea sa lupte impotriva durerii prin „interactiunea cu o serie de tinte implicate in controlul durerii” la nivel spinal. Din moment ce ambele CBC si CBD nu sunt psihiactive, oamenii de stiinta sunt plini de speranta ca acesti compusi din marijuana pot fi utilizati pentru a trata durerea – fara efectele euforizante.

4. Combate depresia

Un studiu mai recent de la Universitatea din Mississippi a identificat un semnificativ efect antidepresiv al cannabichromene la modelele pe cobai, concluzionand ca CBC si un numar de alti canabinoizi pot „contribui la proprietatile de ansamblu ale canabisului de ridicare a nivelului dispozitiei.” Cercetatorii incearca inca sa descopere mai multe detalii despre modul in care CBC face acest lucru, din moment ce nu pare a activa aceleasi cai din creier precum THC.

5. Stimuleaza dezvoltarea creierului

Ultimele cercetari asupra CBC-ului – publicate de curand – a subliniat unul dintre cele mai unice beneficii ale acestui compus: Acesta poate ajuta de fapt creierul tau sa creasca (sa se dezvolte). Mai exact, CBC poate sa creasca viabilitatea dezvoltarii celulelor creierului – un proces cunoscut sub numele de neurogeneza. Contrat credintei populare, neurogeneza nu se opreste odata cu atingerea unei anumite varste. Totusi, ea are loc doar intr-o anumita regiune a creierului adultului numita hipocampus. Hipocampusul este important pentru memorie si invatare, iar lipsa dezvoltarii in aceasta zona este considerata ca contribuie la o serie de tulburari, incluzand depresia si boala Alzheimer.

In timp ce capacitatea pe care o are canabichromene de a promova neurogeneza este o descoperire foarte recenta, studii anterioare sugereaza ca THC (Tetrahydrocannabinol) si CBD (Cannabidiol) pot produce acelasi lucru. Dupa cum si doctorul Xia Jiang de la Universitatea din Saskatchewan – unul dintre primii oameni de stiinta ce au descoperit acest remarcabil efect al marihuanei – a explicat intr-un interviu oferit revistei Stiinta Astazi (Science Daily):

„Majoritatea ‘drogurilor de abuz’ suprima neurogeneza. Doar marijuana promoveaza neurogeneza.”

Opiaceele, alcoolul, nicotina si cocaina sunt toate cunoscute ca inhiba dezvoltarea cerebrala. Din fericire, CBC si alte substante chimice din marihuana par a avea efectul opus.

Sursa – http://www.turismoassociati.it/

Referinte:

Marijuana Fights Cancer and Helps Manage Side Effects, Researchers Find:http://www.thedailybeast.com/articles/2012/09/06/marijuana-fights-cancer-and-helps-manage-side-effects-researchers-find.html

Cannabidiol as a novel inhibitor of Id-1 gene expression in aggressive breast cancer cells:http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18025276

Complutense University:http://portal.ucm.es/web/ucm/inicio

Delta9-tetrahydrocannabinol induces apoptosis in C6 glioma cells:http://scholar.qsensei.com/content/y05d9

Marijuana Stops Growth of Lung Cancer Tumors in Mice (Update1):http://www.bloomberg.com/apps/news?pid=newsarchive&sid=aLRKiCeoXoRQ

A pilot clinical study of delta9-tetrahydrocannabinol in patients with recurrent glioblastoma multiforme:http://www.nature.com/bjc/journal/v95/n2/abs/6603236a.html

Harvard University:http://www.harvard.edu/

St. George’s University:http://www.sgul.ac.uk/

International Cannabinoid Research Society:http://www.cannabinoidsociety.org/

Despre mâncarea sănătoasă, nutriție, aminoacizi și efectele nocive din proteinele animale


dietas-vegetarianas-7

– Toate produsele animale au colesterol.

– Cel mai bun lapte pentru bebeluși este cel de mamă, cel natural, cel care are anumite caracteristici special create de natură pentru om. Bebelușul nu este un vițel. Cel mai sănătos este să consume laptele mamei și nu cel al unei vaci, capre, sau pisici.

– Mâncați cât mai multe legume și fructe (ne protejează de cancer și alte boli); în ele se află vitamine și substanțe necesare pentru corpul uman.

– Legumele și fructele conțin substanțe vii pe care nu le găsim în carne, ouă sau lactate.

– Cel mai bun calciu se găsește în plante, cel din lapte și derivatele acestuia nu este bine asimilat de corp.

– Proteinele de origine animală în cantitate mare declanșează cancerul.

– Hrana vegetală este mult superioară și mult mai completă decât hrana animală.

– Carnea în sine nu este un aliment care să-i omoare pe oameni dar ea nu e cel mai bun aliment, nu este foarte sănătoasă. Dacă mâncăm prăjeli/friptură și dacă punem lângă acestea o salată de varză tot efectul nociv al acestora, sau mare parte din el, se duce pentru că salata de varză absoarbe oxidanți. Eu nu spun că proteina animală este toxică, este hrănitoare dar nu e cea mai sănătoasă, scurtează viața.

– Roșia are 300 de substanțe vii, fiecare cu rolul ei, iar 15 dintre acestea sunt vitale organismului nostru.

– Cei mai buni aminoacizi îi găsim în semințe, sâmburi și leguminoase, aici este baza. Proteinele animale, deși aparent sunt complete, ele sunt inferioare pentru că au colesterol, grăsimi animale… declanșează cancerul.

– Când mâncăm substanțe co-cancerigene ele intră în celule, stau nemișcate și în momentul în care consumăm proteine animale în cantitate mare atunci se declanșează arma.

– Proteinele animale dau dependență.

– Din lapte luăm foarte puțin calciu.

– Toate proteinele animale sunt acide, toate proteinele vegetale sunt alcaline, proteinele acide scot calciul din oase.

– Proteinele vegetale nu conțin colesterol.

– Uleiul încins împreună cu amidonul din cartofi produce o substanță cancerigenă numită acrilamida.

– Spun adevăruri științifice, am lucrat în Academia de Științe Medicale și nu-mi permit să spun prostii. Și încă ceva, nu vreau să schimb pe nimeni, dar totuși e bine să știm că există niște adevăruri care dacă le călcăm se întâmplă exact ceea ce se întâmplă dacă pui piciorul pe greblă: nu-ți da în cap constructorul, nu dumnezeu a vrut să faci ceva ci grebla te-a trosnit, cine calcă legea s-a ars. Acești cartofi prăjiți sunt delicioși, dar cu cât îi mâncăm mai rar ne fac mai puțin rău.

– O tumoră ca să se facă de 1 cm are nevoie de 5 ani, dar după ce a apărut își poate înmulți volumul în doar câteva luni.

– Orice pahar de băutură care conține alcool nu trece neînscris în creier. Fiecare picătură de alcool ajunsă în sânge, ajunge în sistemul nervos central și exact cum omoară analcidul muștele așa omoară alcoolul celulele sistemului nervos: gândim mai puțin, iubim mai puțin, reținem mai puțin.

– La pești toate mizeriile se acumulează (ex.: mercur). În special peștii răpitori acumulează mai multă mizerie, datorită faptului că la rândul lor mănâncă alți pești cu altă cantitate de mercur acumulată în ei.

– În trei săptămâni ne formam obiceiuri noi ( bine de știut dacă doriți să vă lăsați de fumat, de băut cafea sau de mâncat carne), cam trei săptămâni aveți de suportat până a vă obișnui fără aceste droguri.

Un om avertizat face cât doi.

Surse :

http://www.stiintific.com/

%d blogeri au apreciat asta: